7,705 matches
-
în vorbire, nu se respectă regulile ortografice și ortoepice. Fiecare le scrie și le pronunță cum vrea, fie în forma originală din limba de proveniență, fie adaptate la ortografia și ortoepia românească, în funcție de cunoștințele fiecăruia. În acest fel se creează dese confuzii în comunicare. Desigur, circulația cuvintelor în vorbire și/sau scris, nu pot fi reglementate prin legi, dar, specialiștii ar trebui măcar să stabilească niște reguli și recomandări de scriere și vorbire corectă a respectivelor cuvinte. Aceasta, din respect pentru scrierea
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
după cum susține și Alexander Schmemann în “Euharistia”. Ar trebui sa ne întrebăm, deci, nu ceea ce presupune această regulă, ci ce anume s-a întâmplat cu ea. De ce s-a uitat atât de mult ca o simplă pomenire a împărtășaniei mai dese (nu mai vorbim de aceea cu regularitate) pare multora (și în special clerului) o noutate fără precedent, zguduind și chiar distrugând, în concepția lor, temelia Bisericii? Cum a fost posibil că secole, de cele mai multe ori, Sfintele Liturghii să fie fără
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
chiar distrugând, în concepția lor, temelia Bisericii? Cum a fost posibil că secole, de cele mai multe ori, Sfintele Liturghii să fie fără credincioși, care primeau împărtășania? De ce acest lucru incredibil nu provoacă uimire, nu provoacă fiori, în timp ce dorința de împărtășire mai deasă provoacă teamă, opoziție, rezistență? Cum a putut să apară această ciudată doctrină de primire a împărtășaniei o singură dată pe an? Cum a putut fi considerată "normă"orice îndepărtare de la ceea ce-ar putea fi nu mai mult decât o
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
oamenii necăjiți, cu femeile și copiii lor. La biserică, locuitorii au observat lipsa oamenilor și în special a copiilor, care trebuiau să cânte în acea zi.Nici primarul nu era de găsit. Drumul era lung și dificil. Treceau prin păduri dese iar fluierarul împușca pentru ei păsări și animale. Vânatul constituia hrana de bază a călătorilor din grup, alături de fructele sălbatice ale pădurilor. Mergeau de luni de zile și tuturor li se părea că destinația a devenit o fata Morgana, la
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
în valuri din nu știu care motive. Am mâncat cireșe mai mult decât am fi putut să umplem două coșulețe, am cântat și am spus glume, după care am coborât puțin obosiți să ne odihnim. Era iarbă verde, bogată, între nuci, umbră deasă, răcoroasă și o priveliște de basm pe toată valea până unde se întindea grădina la al cărei capăt trecea firav un pârâiaș flancat de trestii și rogoz. Stăteam întinși pe spate, cu mâinile sub cap, încercând să numărăm nucile micuțe
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
ie, Și cinstește-o prin purtare, Nu-i un moft, e-o datorie Și o clipă de-nchinare. Au purtat-o și străbunii Când plecau la liturghie, Are-n ea gustul țărânii Și-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasă Greu, cu sufletu-n litanii Și în lacrimă pioasă Au albit aceste danii. Semne magice, discrete, Doruri prinse-n fir de ață Parcă-s tainice versete, Plâns și slavă pentru viață. Erminii prin acul vremii, Cruce, floare, frunză, ram, Tu
SÂNZIENE-N MÂNDRE II de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1434867290.html [Corola-blog/BlogPost/377587_a_378916]
-
care presiunea-i maximă Afla-va cutezarea în 'nălțimea proxima, Căci țara era între tunete și fulgere Între temeri și supunere erau numai urlete. Apărut în timpul când țara în nevoi, Iar nici un domnitor nu era destoi, Ba chiar supuneau la dese umilinti, De atâtea dârî toți erau de mult uimiți... E omul ce stiia că pamantu-i sfânt, Că e din urmașii celor din mormânt, Cuteza în a avea crezul cel mai tare, Că el să intocmesca România Mare!! Animat de-un
MIHAI VITEAZUL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_viteazul_valerian_mihoc_1373795339.html [Corola-blog/BlogPost/342167_a_343496]
-
de acțiune și influență, formată din moșie-patrimoniul funciar- vechimea și c.v.-ul meritocratic al familiei, relațiile matrimoniale, abilitatea și practicile noi de tip comercial, militar, ș.a. Astfel, boierimea din Oltenia devine o clasă mai rezistentă la schimbările politice de la București( desele înlocuiri de domnie, inserția unor elemente străine grecești) precum și la crizele și evenimentele politico-militare care nu ocolesc nici Oltenia. Chiar și în aceste condiții boierimea din Oltenia, rezistă și-și conservă rolul de elită și lider în societate, în administrarea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
impresia că are numai doi ochi susținuți de ceva care nu are denumire. Povestea a fost spusă mamei și a sfârșit-o cu promisiunea că nimeni și nimic nu o va determina să mai încerce vreodată. Prin ploaia măruntă și deasă a toamnei, taxiurile treceau unul după altul. Erau încărcate și stropeau pietonii, fără ca șoferii să-și mai întoarcă privirea, pentru a-și vedea isprava făcută. Era pe înserat și toată lumea se grăbea. Un singur taxi, tras pe dreapta, la doi
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
Numai talentul împletit cu inspirația, erudiția și experiența concură la crearea unor opere viabile. Spusele, aparent paradoxale, ale lui Jules Renard: „Cu cât citești mai mult, cu atât imiți mai puțin” sunt pline de adevăr. Fiindcă „sita” memoriei devine mai „deasă”, adică exigentă, dar nu atât de exigentă de a se îndepărta de artă. O racilă în acest sens l-a avut postmodernismul unde s-a făcut exces de elemente intelective, îndepărtându-se, astfel, de elemental afectiv. (Se plimbă prin încăpere
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
de tribunale, de eșecuri, de succese, de inițiative legislative ori constituționale cetățenești. În acest sens, haideți să nu fim descurajați de ce vedem în Piață Universității, ci să privim cu încredere înainte. O țară în perpetua revoltă Convulsiile democrației române șunt dese, poate prea dese, iar de la o vreme vor începe să irite și să plictisească. De la o vreme comunitatea internațională se va obișnui cu revoltele periodice care au loc în România. De fapt, e notabilă atenția limitată pe care presa occidentală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revolta-tinerilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
eșecuri, de succese, de inițiative legislative ori constituționale cetățenești. În acest sens, haideți să nu fim descurajați de ce vedem în Piață Universității, ci să privim cu încredere înainte. O țară în perpetua revoltă Convulsiile democrației române șunt dese, poate prea dese, iar de la o vreme vor începe să irite și să plictisească. De la o vreme comunitatea internațională se va obișnui cu revoltele periodice care au loc în România. De fapt, e notabilă atenția limitată pe care presa occidentală selecta o aloca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revolta-tinerilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
spune cum că omul cu noi se înrudește! Ați pomenit vreodată divorțuri printre noi? Copii lăsați pe drumuri sau arme de război? Am inventat, noi, cipuri și alte drăcării? Însemne sataniste, otrăvuri, șmecherii? văzut-ați pe vreunul, retras în jungla deasă, Ca să scornească arma distrugerii în masă? Tot ce lăsăm în urmă, când mai sărbătorim, E biodegradabil. Natura o-ngrijim. Iar omul otrăvește, în fiecare zi, Păduri, câmpii și ape, și zările-azurii . N-avem starlete porno sau dive-travestiți, Și, orișice s-
NO COMENT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1450085288.html [Corola-blog/BlogPost/375080_a_376409]
-
predestinare, De spinii care mă înghimp, De-a ta uitare, ce mă doare! Și oare cine-i vinovat De-această noapte-a despărțirii, De sufletul abandonat Amarului, dezamăgirii? De crudul inimii îndemn Nu poți fi vinovat, o știu! Prin ceața deasă lasă-mi semn Și-aprinde lampa, nu-i târziu! Violeta Cîmpan Referință Bibliografică: TÂRZIU, DE VIOLETA CÎMPAN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1529, Anul V, 09 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile
TÂRZIU, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1425879344.html [Corola-blog/BlogPost/353693_a_355022]
-
lucrurilor nevoie de o adevărată mamă. Și totuși a avut una! O mamă iubitoare, gospodină perfectă care aducea familiei câte o zi bună, fericită, în toate cele peste 300 zile ale anului. Cine mai are astăzi o asemenea mamă? Poate dese ori este necesar ca și femeia să aibă cariera ei. O profesie prin care dă societății ce are mai bun, după ce-și face datoria și aportul la refacerea populației. Dar cine studiază spre a concura cu majoritatea masculină a
NAŞTEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482696011.html [Corola-blog/BlogPost/354155_a_355484]
-
că l-a întâlnit, prin intermediul ei, pe fratele Anicăi, tocmai rămas văduv ... . Atunci când lemnăria popicăriei începuse să se dezmembreze, frânturi din ea luând calea largului mării, când asupra noastră căzuse brusc un soi de întuneric sfâșiat de fulgere, aproape tot atât de dese ca primele picături de ploaie, se auzise o voce întrecându-se cu vuietul stihiei: Istrate, unde mama dracului ești, Istrate?!... În lungul plajei pustii, cu nisipul răscolit, ținându-și cu ambele mâini veștmintele ce păreau că se rup de pe ea
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
Dacă tot e perioadă în care toată lumea discuta de ceea ce se petrece la Aeroportul Internațional din Iași și faptul că vor exista din ce in ce mai multe și mai dese curse peste granițele țării, mai multe detalii aici, cei de la compania aeriană British Airways în parteneriat cu VisitBritain, agenția națională de turism din UK, au încercat printr-un flash mob să prezinte simbolurile Mării Britanii. Toată acțiunea a avut loc
Flash mob de la British Airways in Moscova by http://www.iasi4u.ro/2013-flash-mob-de-la-british-airways-in-moscova/ [Corola-blog/BlogPost/95169_a_96461]
-
steaua mea cea norocoasă, s-a rătăcit de toamnă codrul cu vraja lui cea inocentă în fântâni de somn adânc dorm bunicii mei pe câmp, tata s-a făcut a iarbă, mama, rădăcini de prunc, auguridă de durere, la umbră deasă de nuc. cade totul în târziu și se-ndoaie totu-n noi când vin toamnele tărcate cu vântoase și cu ploi, în amurg de Transilvanii cu Avram Iancu prin munți, s-a topit auru-n țarini cu bătrânii cei cărunți. alții
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_ion_ionescu_bucovu_1382161169.html [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
din loc în loc săgeți la adresa prezentului iresponsabil față de o astfel de moștenire, care ar trebui sa fie sacră. Scriitorul Marian Malciu prezintă sistemul economic de exploatare judicioasă a acestor bogății în conformitate cu nevoile omului, dar și cu respectarea ecosistemului natural. Face dese trimiteri la vechile cutume economice ale formațiunilor românești existente dintotdeauna în teritoriu, scoțând permanent în evidență continuitatea de viață și de cultură bine structurate a românilor în aceste ținuturi. Nu rareori, în aceste pagini, găsim în subtext sentimentul că ne
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
POETUL Lui Mihai Eminescu Te-am iubit sub plopii tăi Când treceam în miez de noapte Sau în plină zi pe-acolo Te-am simțit că ești aproape. Pe malul lacului albastru Visam la clipe de iubire, La marginea pădurii dese Am răs și-am plâns de fericire. Nemuritori ca tine de am fi Cântând natura și iubirea, Atunci, numai atunci vom ști Ce-I dragostea, ce e iubirea. 15 ianuarie 2010 ZĂRI PROMISE Alunecăm pe gheața timpului Pe care nu
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
grup se „aleși ai poporului” ajung la concluzia necesității unei anumite legi pe care o votează cu succes, câte o dată chiar în afara orelor normale de lucru. In societăți mai certate cu cultura individuală, nu se așteaptă „indicațiile” din afara țării ci, dese ori există grupuri oculte locale care dispun de „aleșii poporului”. La noi aceste grupuri se constituie din baronii „republicilor autonome locale” bazate pe clientelism politic. Cauza acestei structuri defectuoase, cu multe etaje suprastatale, este datorată exclusiv lipsei culturii populației locale
CULTURA ŞI GEOPOLITICA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1403082648.html [Corola-blog/BlogPost/352279_a_353608]
-
ca, „indicații oculte” să reglementeze nivelul instruirii populației astfel ca, inculta turmă ținută în mizerie, să mulțumească cu câte un vot mâna care le oferă o coajă de pâine. Incultura legiferată devine astfel nu numai un orgoliu satisfăcut local ci dese ori o indicație ocultă. Interesele financiare ale marilor averi de carton este ca gradul de culturalizare să fie la minimum posibil. Școala nu mai recomandă citirea literaturii. Istoria este deformată spre a insufla, ca și religia, smerenia, capul plecat. Un
CULTURA ŞI GEOPOLITICA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1403082648.html [Corola-blog/BlogPost/352279_a_353608]
-
prețioasa indicație” nu este important. „Clubul de la Roma” ca și „baronul de Vlașca” nu va da niciodată „o dispoziție”. O simplă sugestie dată cui trebuie și când trebuie are efect de Lege. Este normal că purtătorii de mesaj se prezintă dese ori cu cocoașe de dromader. Dar !indicația” ajunge la cine trebuie și Legea a fost dată. Chiar și promulgată deoarece însuși președintele țării apleacă urechea la șoapta însoțită de semnul de recunoaștere. Cu morile de vânt nu te poți lupta
CULTURA ŞI GEOPOLITICA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1403082648.html [Corola-blog/BlogPost/352279_a_353608]
-
Articolele Autorului O zicală populară zice că nu poate exista un rău mai mare decât să fi sluga a doi stăpâni. Indiferent dacă aceștia se au bine între ei sau sunt pe picior de război sluga are de suferit toane, dese ori contradictorii, astfel că orice ar face găsește laude dintr-o parte și reproșuri din cealaltă. Situația nu este deloc singulară la om. Restul viețuitoarelor, plante sau animale nu se supun dualității conducerii. Au un singur „stăpân”. Bun sau rău
SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1408436537.html [Corola-blog/BlogPost/352174_a_353503]
-
lanterna de la ciupici până la cagulă pe manechinul de țoale hoțești. Cât mai are mă, tac'tu bulău să vină să te învețe meserie ? - Cu doi ani din vechi și cu ultima sentință ... vreo patru - se lăudă Yală asistenței hoțești, prea deasă pe metrul pătrat. Daa ... face recurs să-i dea vreo șase ... . c-a zis el că e mai bine acolo. - E mai bine pă dracu' ! Și-o fi găsit vreo “iubită” printre colegii de suferință și nu se pot despărți
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Trei_dintr_o_lovitura_lica_barbu_1336228484.html [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]