7,688 matches
-
deranjat niciodată. Eram de acord în privința lucrurilor mari din viață, pe principii morale, pe cinste - era un om de o cinste extraordinară! Eu eram sportivă, el detesta să umble! A încercat să umble cu bicicleta; s-a lăsat păgubaș. În desele concentrări pe care le-a avut, pentru o distanță de cinci kilometri până la regiment lua trăsura. Nu umbla pe jos; de asta a și murit atât de tânăr. A trăit intens și din plin. A fumat, a băut - a ars
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
emisiune cu Simion, Sorescu și cîțiva universitari despre alegeri. Sorescu om politic ce absurditate Stîngaci, strivit de inhibiții, șters, face figură lamentabilă". Ca și: "Citesc «Jurnalul» lui Mircea Zaciu. Lectură agreabilă. Maestrul scrie «bine» ( romancier ratat). Pasaje plicticoase ( atît de desele descinderi în Capitală), intercalări filosofarde, citate abundente din autori străini. Mă întreb: de ce și-a publicat jurnalul abia din ^79, omițînd o perioadă (anii ^70) la fel de «tumultuoasă», de contradictorie și tristă pentru literatura noastră, despre care a avut, cu siguranță
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
al exilului românesc și una din cele mai generoase surse de informație pentru autor), Centrul român de cercetări de la Paris și Centrul de promovare a cărții românești "Hyperion", Comitetul Național Român, Fundația Regală Universitară Carol I , editoare a excelentei Revue des Etudes Roumaines, Liga românilor liberi, condusă de la un moment dat de scriitorul Mihai Fărcășanu (Villara), editorul ziarului Românul etc. Unele articole, cum este cel intitulat Clandestinii, se referă la "instituții" care nu au de fapt nici o structură în sine; el
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
rămînea sălașul verde al sărmanilor înțelepți. N-avea rost să merg mai departe și să întîlnesc aceeași viață, doar că mai bine supravegheată de oameni ai locului, care nu pricep nimic. Acolo, între mărfurile părăsite de cînd lumea, erau mărăcinișuri dese și holde părelnice, ierburi înalte cu spice înșelătoare, goale de bob. Nu trebuia decît să am curajul de a rămîne, de a mă întinde în culcușul vagabonzilor care nu se văd unii pe alții atît de larg e patul și
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
însăși, înțeleasă ca partener real și ca prezență simbolică într-o Europă din ce în ce mai puțin concesivă în fața retoricilor obosite și a propagandismului abia camuflat. Că prezența noastră culturală în lume este o problemă complexă și plină de responsabilitate o dovedesc și desele discuții din mediile românești, inclusiv dezbaterea specială din cadrul unei întîlniri a României literare de la Clubul Prometeus. În acest context, revolta și amărăciunea D-lui Tzipoia trebuie înțelese nu doar ca un episod oarecare înlăuntrul unei mici comunități, ci, așa cum și
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
la sută corectă. Am dat altă dată exemple, nu mai dau și acum. Să ne întoarcem însă la voința de putere. Ce ar putea fi? Încerc să rezum ce susțin în această privință eroii romanului și nu odată autorul, în desele lor intervenții explicative și speculative, în care fac din abundență trimiteri la Nietzsche (v. și motto-ul, un fragment din Genealogia moralei). Ei susțin așadar, în spiritul nietzscheian invocat, că există în oameni o pornire de dominare, un impuls de
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
în timp ce cu nerăbdare abia așteptam următoarea discuție cu doctorița cea amabilă. Nu a trecut mult pînă ce s-a produs această următoare discuție. Și după ea, imediat și alta; iar după aceea, multe altele. De ce m-aș lungi povestind despre desele noastre conversații? Ajunge să spun că în cursul lor s-a înfiripat între noi o frumoasă și trainică prietenie, prietenie care urma să aibă consecințe foarte serioase, mai mult pentru doctoriță decît pentru mine. În ce mă privește, am aflat
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
din halca de morsă, la margini de zare, spre a fi păpate de ursul polar? Ajungea tribului un singur bătrân șamanul care să se opună temperamentalului conducător, când acesta o lua razna, pe calea unor alegeri necugetate sau efectuând prea dese consumații de adversari. Și făcea vrăji când corupția devenea de nesuferit, dădea sfaturi, colane. Pe atunci nu existau patru bătrâni de fiecare culegător/vânător, cine nu vâna nu mânca, deși lozinca nici nu fusese elaborată, urșii albi, la rândul lor
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
numaidecât. Mi se întâmplase că pe la 11-12 ani - fatidică vârstă? - dădusem peste un roman aparținând romancierului, probabil irlandez Liam O^Flaherty, intitulat Ceață la Dublin. Un delator se strecura dintr-o secție de poliție mărginașă, pe o vreme de pâclă deasă, bucuros să nu fi fost văzut de nimeni. Ocolea pe străzi dosnice, timp de tensionate ceasuri. Descindea, în fine, într-un subsol, probabil locuința lui. Acolo, pe toate scaunele instalat, îl aștepta un tribunal, gata să-l judece... Însă un
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
secția muzicală a BCS-ului, fie în calitate de cronicar al României literare sau comentator devotat al celebrelor ,Concerte dezbatere" de la Sala Radio, intervențiile sale au avut în primul rând semnificația unor începuturi de acțiune, a unui ,Holzwege" construit în- tr-o pădure deasă, virgină. Așa se face că prin mâna lui au trecut partituri ale avangardei postbelice care astfel au putut intra în zona utilității publice; că muzica nouă românească s-a văzut adnotată în paginile unor prestigioase reviste de cultură; sau că
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
cinstim ca pe martori ai lui Dumnezeu și slujitori ai Lui foarte iubitori” (Teodoret Episcopul Cirului, Tratamentul bolilor păgâne, P.G., LXXXIII, col. 1012) „Nu înceta de a sluji pe mucenici, nu numai prin zidiri de biserici strălucitoare, nici numai prin dese prăznuiri, ci și într-un chip mai bun decât acestea. În care chip? A dus aceeași viață ca mucenicii, a râvnit vitejia lor, a păstrat în el, după putere, în toate faptele lui, icoana mucenicilor. Iată! Și-au dat aceia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a filmului și despre care afli - după ceva timp - că este fostul soț al Norei. Poveștile se desfășoară paralel, cu cei doi intersectîndu-se abia la final. Pelicula, lungă de două ore și jumătate, seamănă cu o panglică dotată cu noduri dese, fiecare reprezentînd o revelație a unui secret de-al vreunui personaj. Nu există climax, haos, măreție tragică, deși Nora comite destule hamartia. De fiecare dată însă ține hățurile mai competent decît te-ai aștepta, iar hybris-ul refuză să apară
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
de ceață deși vizibilitatea este excelentă; -agață “gagici” ce se plimbă pe trotuare cu prietenii, prietenele sau iubiții acestora; -singura lor actrivitate este să se vadă văzuți plimbându-se pe Copou; -stau la terase și-și etalează în fața acestora mașinile deși sunt parcate pe locuri interzise sau incomodează traficul; -asculta din mașină lor de pește 30.000 euro manele la maxim și scuipa semințe; -se plimbă cu muzica la maxim; -nu dă prioritate și nu oprește la culoarea roșie a semaforului
Antimitocania de trafic sau jmecherii de Copou / AutoMotorClub [Corola-blog/BlogPost/94487_a_95779]
-
puțin de 26 de producții la câteva case de discuri foarte cunoscute precum Love Letters From Oslo, Monique Musique, ViVA Music , TSUBA music , Murmur și multe altele. Este un devotat al scenei electronice underground, astfel se explică și prezentele lui dese la pupitrul clubului preferat și anume Ibiza Underground, iar la ediția din 2010 a “Ibiza DJ Awards” a primit premiul “Best Ibiza DJ of the DJ Awards”. Pentru informații și rezervări 0729 292 603. VIDEO Nima Gorji Poster Nima Gorji
Nima Gorji vine de la Clubul Ibiza Undeground direct la XS Club Iasi, sambata 1 octombrie [Corola-blog/BlogPost/94704_a_95996]
-
de ceață deși vizibilitatea este excelentă; -agață “gagici” ce se plimbă pe trotuare cu prietenii, prietenele sau iubiții acestora; -singura lor actrivitate este să se vadă văzuți plimbându-se pe Copou; -stau la terase și-și etalează în fața acestora mașinile deși sunt parcate pe locuri interzise sau incomodează traficul; -asculta din mașină lor de pește 30.000 euro manele la maxim și scuipa semințe; -se plimbă cu muzica la maxim; -nu dă prioritate și nu oprește la culoarea roșie a semaforului
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
nu știe, nu bănuiește, nici nu visează că tocmai un sclav al meu negru lucios este regele sexului meu și nimic nu-i mai regal ca ascunzișurile noastre. El este iubitul meu de sens opus, când ne-ntâlnim în nopțile dese pielea lui îmi face mai albă pielea mea decât luna și repede ne învelim în sărutări iar trupurile se iubesc de rușine.
Poezie by Ileana Roman () [Corola-journal/Imaginative/4524_a_5849]
-
1981 CEL MAI FRUMOS DIN CÂNTECE Cel mai frumos din cântece mi-e Țara! Îi port și roua ierbii și rodnică povara De gânduri care voi, bătrâni, le-nscriseți În jertfe ce nu-ncap în letopiseți Numai în cronica de straturi dese Cu care, drag, pământul mai știe să v-apese... Când dai de-o parte crusta de lespezi și le-arăți Foiesc de biruințe și vetre și cetăți, Cuvintele-necate în sânge și-ntrerupte Care-au știut prin noaptea istoriei să lupte... Le-
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
trecere prin nemărginirile gândului. În formă de elegie Sunt semne că vara lui Sânmihai se apropie. Sufletul meu cu prunii brumării și cu plopii e, Tremurat în azur, așteptând funigeii să-și țese Peste hotare pânzele lor, mai rare, mai dese. Încă umblu desculț pe drumul țării, încă nu bate bruma Și nu știu dacă sunt eu, cel de-atunci, ori cel de-acuma, Dacă mai sunt cel din colibă, pe coastă la vie Ori cel ce stă la masa de
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
Marta Petreu Asta nu-i viață - mă pomenesc spunînd dimineața cînd trupul scapă din noapte Oho. Lucrările nopții. Somnul toxic Și mintea stă în negura deasă ca toamna pe Someș Iar sufletul - ca fîntîna de-acasă în care s-a scoborît tata pe scară și-a rînit-o de apă de nămol și de toate pîn-a dat de prund cu izvoare - e o vederă goală Gata: acuma
Treimea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/5013_a_6338]
-
scăpărând foarte rar scăpărând amăgiri și ispite Sălcii curg despletite ramuri lungi atârnând foarte-adânc atârnând pătimiri și ispite De pe Mureș ivite pe sub Râpă chemând foarte tare chemând amintiri și ispite Se întorc pomenite și se sting rând pe rând foarte des rând pe rând depărtări și ispite Livrescă Dacă Unu și cu Doi mă Duc încet încet la Trei Parcă viața are-o noimă -Dar povestea cu Maitreyi? Semănatul și culesul, Totul are un temei, Până și neînțelesul -Dar povestea cu
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
demonul și cutezanța, Negația ce pregătește rodul, Când totu-i calcinat, numai speranța Sub spuze-nflăcărează totul. Ești arcul în detentă, nu latent. Îi expulzezi pe toți de-acasă, Pe cruciați îi duci în Orient, Pe marinari unde e ceața deasă. Terase pentru rodul cel mai scump, Răbdare latinească, sfânt efort, Grădina ta coboară până-n port, Îmbracă-n iederi casa lui Columb. E aspru și uleiul tău, parcă amar, Lămâia ta-i acidă, vinul tare, În golfuri nereidele-ți vin rar
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
Emil Brumaru Mereu ne punem moartea mai departe, Ca pe un gard ce-abia-l putem zări Prin ceață lin căzută-n zori de zi Ce ține, grea și deasa, pînă-n noapte. Și-atunci, si osteniți și pe-ntuneric, Visăm globuri plutind, cu zîne-n miez, Ce-nvîrt pe-un deget, ca pe-un titirez, Rodul preafraged, bucălat și sferic: Oh! dosul lor voios, de carne tare. Și ne lovim la tîmpla
Mereu ne punem moartea mai departe… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6778_a_8103]
-
la vale ca o sanie Fără omăt fără tălpi fără țintă. Și ani vor trece Până - din nou - voi atinge apogeul vârstei de aur. Să-i cânt iar și din nou: Melancolie tandrețea mea Și tu tristețe rău înțeleasă și deasă și rea. Căci între una și alta mai e ceva: Hohotul cel sinistru de la fereastră. Noaptea pe întuneric îi aud inervat Tusea tabacică a iubitei soții ea doarme Ea spune că tu visezi - nu vezi? Ea care nu a visat
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
din Treiskirchen, preluat numaidecît de Mariana cînd cele două gardiene au condus-o în așa-zisa încăpere pentru carantină amenajată într-un fost salon de baluri, transformat într-un grajd-pușcărie cu drugi de fier la ferestre, plin de o rețea deasă de corpuri pe paturi supraetajate ocupate de o sută cincizeci de bărbați și femei de toate națiile. Ana Maria, draga mamei, să ne izbăvească Domnul de prăpădul Lui din jungla aia a unui turn Babel, unde s-au încurcat limbile
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
fără zgomot buzele lui rugându-se pentru iertarea noastră fierbinte, afară clopotnița cu turle rusești pare un pelerinaj de melci spre morminte. Căscioarele vinete-argintii, pe spinare de melci clădesc o campanilă puțin mai înaltă decât mulțimea smerită, turlele peste clopote dese de bronz adăpostesc Învierea din piatra rostogolită. Mișca fără zgomot buzele lui rugându-se pentru iertarea noastră fierbinte. În gura fiului meu lingurița cu vin scălda, peste gingie, smalțul primului dinte. Atotușor Un nor cu ghimpi zdrelea apusul peste zare
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]