239 matches
-
păcat să-l înstrăinăm sultanului? CĂPITANUL ARNĂUTU:Boierule, dacă vrei să-ți păstrezi capul pe umeri sacrifici comoara. CĂPITANUL SASU:Și așa ea nu ne aparține. Este darul vampirului! Căpitanii Arnăutu și Sasu încep să împartă banii în cei patru desagi. BOIER CONACU:Și cine poartă desagii? BOIER CIOCOIU:Eu doi și tu doi! CĂPITANUL ARNĂUTU:(ironic)Ba eu doi și Sasu doi! CĂPITAMNUL SASU:Le este teamă că fugim cu aurul! CĂPITANUL ARNĂUTU:Coane Ciocoiu și Coane Conacu, dacă era
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_ii_scen_ion_nalbitoru_1386620701.html [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
ARNĂUTU:Boierule, dacă vrei să-ți păstrezi capul pe umeri sacrifici comoara. CĂPITANUL SASU:Și așa ea nu ne aparține. Este darul vampirului! Căpitanii Arnăutu și Sasu încep să împartă banii în cei patru desagi. BOIER CONACU:Și cine poartă desagii? BOIER CIOCOIU:Eu doi și tu doi! CĂPITANUL ARNĂUTU:(ironic)Ba eu doi și Sasu doi! CĂPITAMNUL SASU:Le este teamă că fugim cu aurul! CĂPITANUL ARNĂUTU:Coane Ciocoiu și Coane Conacu, dacă era să fugim cu comoara, apoi vă
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_ii_scen_ion_nalbitoru_1386620701.html [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
ARNĂUTU:Coane Ciocoiu și Coane Conacu, dacă era să fugim cu comoara, apoi vă dam plocon ielelor care v-au dat târcoale și scăpam de voi! Câteva momente imaginea îi prezintă pe cei patru în jurul comorii care împart galbenii în desagi. EXT. / SCURGEREA VREMII... Pe cer se perindă nori, treptat orizontul se întunecă, apoi se înroșește vestind o nouă zi, se luminează și iar se întunecă, semnificând scurgerea timpului... INT. / ÎN SALONUL DIN CONAC / ZI Protagoniștii sunt în picioare. Pe masă
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_ii_scen_ion_nalbitoru_1386620701.html [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
î fură careva, ăia n-o mai știu. Da tu trăbuie să știi că iești rasponsabil și trăbuie să-mi dai socoteală păntru bani și disagi. Așe-i și viața omului can îl trimete Dumnezău pe lume. Filosofie aplicată. Am luat desagii, banii și am pornit la magazin, pește Rovina. Pantofii de piele au tras imediat apă. La bolta, un cioban mi-a făcut cinste o bere. Am băut-o sec, am refuzat-o pe a doua, am intrat acasă și mi-
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
bere. Am băut-o sec, am refuzat-o pe a doua, am intrat acasă și mi-am schimbat ciorapii (alte încălțări nu aveam). M-am intors pe ulița, în pas de maraton. Am ajuns la timp. În curte, Tușa punea desagi pe trei măgari gata înșeuați. Am așezat și pâinea pe unul din ei, cu regretul subit că nu cumpărasem bolovăni. Tușa mi-a mulțumit. Era mulțumită. Eu însă, nu eram. Îmi împlinisem destinul; eu, în schimb, rămăsesem neîmplinit. Aveam pantofii
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
cine e blestematul Care ne-a jefuit satul? Plecați în toate părțile, Cercetați pădurile, cercetați hărțile, Răsturnați împărățiile Și aflați bucuriile. Până la veacul mic Mai e un drum de nimic, O șchioapă, o săritură de pițigoi. Să n-ajungem cu desagii goi. Arhanghelii, îngerii, sfinții Așteaptă să le ducem arginții Și din toate cele câte ceva. Măcar o ață, o mucava. Altfel nu dau zapis Că vom intra în paradis Că vom săruta mereu și mereu Bocancii lui Dumnezeu. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
dat seama că uitase acasă furcoiul, s-a întors să-l ia; când a ajuns însă, a observat că în grădina sa o vecină îi scutura de zor prunii...A stat omul nostru și a privit-o cum își umple desagii și cum golește de roade cinci dintre prunii săi și când a dat să se aplece să-și pună desagii pe umăr, tetea Vasile s-a apropiat de ea, spunându-i cu calm și blândețe: «Nu te opinti, te ajut
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
grădina sa o vecină îi scutura de zor prunii...A stat omul nostru și a privit-o cum își umple desagii și cum golește de roade cinci dintre prunii săi și când a dat să se aplece să-și pună desagii pe umăr, tetea Vasile s-a apropiat de ea, spunându-i cu calm și blândețe: «Nu te opinti, te ajut eu să le treci!» și a ajutat-o el să treacă în curtea ei, desagii plini cu prune. Femeia amuțise
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
se aplece să-și pună desagii pe umăr, tetea Vasile s-a apropiat de ea, spunându-i cu calm și blândețe: «Nu te opinti, te ajut eu să le treci!» și a ajutat-o el să treacă în curtea ei, desagii plini cu prune. Femeia amuțise, nu a mai spus nimic și a acceptat ajutorul omului. Despre întâmplarea aceasta s-a auzit în sat; tetea Vasile nu a spus însă niciodată nimănui despre ea și nici nu i-a reproșat ceva
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
dna Maia Sandu ar fi câștigat cu o diferență, care nu le-ar fi permis clanului „Dodon-Plahotniuc” să falsifice rezultatele. Săraca minte a moldoveanului de pe urmă. În acest sens îmi amintesc un banc: „O bătrânică venită la oraș aleargă cu desagii pe spate să prindă un troleu la stație. Șoferul o vede prin retrovizor și își pune întrebarea: va reuși sau nu va reuși? În momentul când bătrânica urma să apuce bară și să pășească în troleu șoferul a închis ușa
MOŞ GERILĂ A REVENIT ÎN BASARABIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1483693362.html [Corola-blog/BlogPost/368855_a_370184]
-
țigani se înființă la el la poartă. Deshămaseră caii pe poiană, aprinseseră focul și se pârleau pe lângă flăcările care miroseau a balegă arsă. Poiana se umpluse de țigani și mai mari și mai mici, desculți și despuiați. Câteva chivuțe cu desagii în spinare și cu plozii în brațe plecară prin sat după căpătat sau după ciordeală. Polizache cu trei mardeiași intrară în curte la Duran și-l strigară: -Hei, nea Tudore! Bătrânul ieși cocoșat cu o furcă în mână cu care
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
că port al țării steag Sunt umil, descind dintr-un iobag La curea mi-atârna un baltag Mersul îmi ajut cu un ciomag Să nu crezi însă, că sunt beteag Am crescut cu pită și chișleag Umăru-mi, mai poartă un desag Glasul mi-e ușor mai....cepeleag Când îmi ies vorbe din esofag Tot timpul sunt pus pe furtișag Și pe mine port doar un nădrag Niciodată eu nu prins-am cheag Mi-a plăcut enorm să fiu pribeag Alergând mereu
ATRACȚIE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1480848866.html [Corola-blog/BlogPost/383034_a_384363]
-
pururea...!)... Sigur că da! prășitorii scutură sapele ultima dată, opresc și închid cântecele în tainele și în scutecele și în hainele iubirii!... Iată, se mai vede numai un colț din bucata de soare rămasă pa deal! mătușile înjugă boii, punem desagii și sapele și ierburile și toate celelalte în căruță, ne suim și noi, claie peste grămadă, ne facem semnul crucii, zicem Doamne-ajută!... și, hăis! cea!... hăis! cea!... către casă, încet, ascultând roțile cum scârțâie și boii cum răsuflă de greutate
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
Tușa Mărioara cobora de trei-patru ori pe an din satul ei de munte, să vândă-n piața Aradului sâmburi de nucă, ulei de dovleac, poame uscate sau ce-i prisosea în gospodărie. Întotdeauna venea și pe la noi și-și deșerta desagii spre marea mâhnire a mamei, care se simțea vinovată în sărăcia ei, vinovată de-a o pune pe drumuri pe mătușa. Și-atunci începea trocul. Mama nu se lăsa până n-o convingea pe mătușa să umple desagii cu zahăr
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fulgi_si_amintiri_monica_bokor_1391192540.html [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
și deșerta desagii spre marea mâhnire a mamei, care se simțea vinovată în sărăcia ei, vinovată de-a o pune pe drumuri pe mătușa. Și-atunci începea trocul. Mama nu se lăsa până n-o convingea pe mătușa să umple desagii cu zahăr, ulei, gris sau orez. După-ndelungi tratative purtate până-n miez de noapte, mătușa câștigă și mama abdică. Plecăm a doua zi cu trenul de ora două, pentru prima dată departe de mama. Eu am bundiță nouă, cumpărată pentru
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fulgi_si_amintiri_monica_bokor_1391192540.html [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
au fost practicate de români, până la începutul secolului al XX-lea, iar în județul Covasna, chiar și în prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba”, „suman”, „șîiac” etc. Din aceleași materiale erau confecționate și straița sau desagii de carat hrană sau alte produse. Din fier, dacii confecționau diferite accesorii pentru vestimentație cum ar fi catarame, nasturi, fibule etc. Din materiale mai ieftine se confecționau podoabe destinate celor cu o poziție socială mai joasă, iar din bronz și
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
precocele și talentatul meu tiz George-Nicolae și, spre mândria lui și Stroia, din Adjud-ul României!) țâșnește parcă din stânca crăpată de zguduiri apocaliptice - precum un „mic prinț” indigen, cu moft întârziat și pus pe/în basme - pentru a-și „deșărta” desagii doldora de întâmplări nemaivăzute, pentru a da misterelor și miracolelor un nume, o însușire și o întrebuințare ființelor, o rânduială și un rost faptelor, folosind spre comparație oglinda spartă a unei realități cenușii, nu prea onorantă și care „deranjează” ca
ELEVUL-SCRIITOR GEORGE NICOLAE STROIA IMPLINESTE 13 ANI .LA MULTI ANI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Elevul_scriitor_george_ncolae_mihai_marin_1363509456.html [Corola-blog/BlogPost/342193_a_343522]
-
peste ape. Un băț de pescuit pentru plăcerea de a simți mișcarea disperată sau chiar plină de speranță a peștelui, care sfârșea după câteva zbateri emoționante, înapoi în libertatea apelor. Spre amiază acosta barca străveche la mal. Peștii ajunși în desagi, plecau spre târg, în inima orașului aglomerat. Saluta în stânga și în dreapta după obicei. Apoi își așeza marfa pe masa închiriată. Aștepta orășenii care umpleau piața treptat. Toți de la mesele vecine erau pescari. Cei, din partea cealaltă a tejghelelor, erau agenți comerciali
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Singuratatea_pescarului.html [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
care se rugau cu toții îndemnați fiind de el, cu multă râvnă, iar mulțimea părea să-l asculte și să-l urmeze în orice făcea. Asta relataseră spionii. Fiecare dintre cei veniți avusese desigur câte ceva de mâncare prin traiste ori prin desagi însă ceea ce avusese fiecare se isprăvise, pentru că de data aceea, mulțimea ascultase cuvântul galileeanului mai mult decât de obicei și de aceea flămânziseră cu toții până peste poate, inclusiv ucenicii săi. Arhiereul Caiafa credea însă despre acest lucru că mulțimea nu
AL OPTULEA FRAGMENT.(CONTINUARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1404903192.html [Corola-blog/BlogPost/349977_a_351306]
-
doar voia să-și ascundă ținuta care i se cuvenea ca să nu fie jefuit, și-a închiriat pentru o lună o căsuță apropiată de...închisoare, în ideea că pe lângă șerif nu prea se înghesuie hoții... Avea aurul grămadă în niște desagi, așa că trebuia să-l ascundă. S-a dus la un tâmplar și a aranjat cu el să fie lăsat să-și facă un cufăr, spunând că și el este tâmplar. S-a apucat de lucru, dar a folosit câte două
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-un-gorjean-in-vestul-salbatic-de-iulian-popescu-editura-sitech-craiova-2017/ [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
pe care-i va lua de la bancă în schimbul aurului lui. A mers apoi la cea mai bogată bancă de acolo, unde avea el ceva bani depuși din Carolina de Nord și a negociat îndelung cu directorul prețul aurului adus în desagi. Și a plecat de acolo încărcat cu mulți bani de aur, încât acasă și-a umplut... pereții cufărului. Banii au fost bine strânși în niște cârpe, ca nu cumva să zornăie când ți-e lumea mai dragă! A pus apoi
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-un-gorjean-in-vestul-salbatic-de-iulian-popescu-editura-sitech-craiova-2017/ [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
cătat de a umblat.. Când avu în cap ca prietena să și-o invite, Iată că un malac i se înfățișa pe dinainte, Ea îl prezentă ca și iubitul ei prea drag, Ăsta ca răspuns i-a dat un rânjet desag. Malin și el înalt și antrenat se făcuse mic, Se simțea de la asta natură prea pricăjit, N-a știut cum să plece de acolo repedea, Chiar de la ea o invitație mai că primea. Ajuns la cămin povesti colegilor intrând, Ca și când
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1414123663.html [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
prins cu treburile că nu avea cum și când să ajungă la maică-sa, s-a hotărât iapa să-l viziteze. Măcar că nu fusese invitată. Dar ce, surprizele nu fac parte din viața vertebratelor? Așa că a strâns iapa în doi desagi câte și mai câte bunătăți, din cele care știa că-i plac feciorului, ovăzul cu bobul cel mai plin și paiul cel mai proaspăt, cu miros de rouă și culoarea lunii, colaci cu stafide și fructe uscate, fistic rumenit în
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1417596785.html [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
în pârgă iar cei târzii încă erau plini cu flori albe, parfumate grupate, în vârful unor codițe lungi, subțiri și arcuite, câte două - trei. Era o adevărată simfonie de culori și de orchestranți din toate speciile, de la multitudinea albinelor cu desagii de pe piciorușe încărcați cu polen, la bondarii zgomotoși, gărgărițe pistruiate, sau cărăbușii ce trebăluiau de zor împingând spre cămările de iarnă, cocoloașe făcute din diverse resturi vegetale. Nici furnicile nu se lăsau mai prejos. Pe lângă papucii Nataliței (nu putea încălța
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477916369.html [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
în căruțe cu boi, cei care nu aveau nimic la îndemână în cârcă, cum au putut și-au strâns câte ceva din agoniseală și au plecat care încotro din fața năvălitorului ... Eu mi-am băgat la repezeală niște lucruri de îmbrăcăminte în desagii așternuți pe laiță, i-am pus pe umeri, pe tine te-am luat în brațe, pe frate-tău de 3 anișori de mână și pe soră-ta de 5 ani la fel, făceam cu schimbul, ba cu unul ba cu
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintirile_mamei_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]