51 matches
-
acest "capital simbolic", un alt aspect care contribuie la formarea prețului ține și de serviciile oferite. Adesea, ședințele de divinație nu sunt decât preambulul altor ritualuri și practici. Desigur, ceea ce mai contează este autoritatea și cota pe piață a "vrăjitoarei", "descântătoarei" sau "prezicătoarei". În acest caz descendența este un factor important: "Vrăjitoarea Cireșica, adevărata fiică a Mamei Omida"318. Tarife deosebite se practică și atunci când clientela face parte din lumea VIP-urilor dâmbovițene din varii domenii. În plus, accesul la o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
întristat, cu gândul îndepărtat, tot mai închis în el însuși și mie trântite în nas toate căile spre lume, singur, plantat țeapăn, fără putință de întoarcere în destinul meu sortit la naștere, te-ai legănat atâția ani cu gândul că descântătoarea care ți-a luat plânsul ți-a promis în schimb fiorii unei iubiri de excepție, nu, nu, dragul meu, cuvintele ei perfide ți-au strecurat în ureche otrava dulce a unei promisiuni peste puterile tale, te-a asigurat cu vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
este prolifică atât în zona reprezentărilor "artistice", cât și pentru mentalități. Bipolaritatea pozitiv-negativ generează și consacră diverse modalități de transmitere a informației codificate arhetipal, fie prin ceea ce putem numi lumea cotidianului (mama, ca Vestală a focului, dar și vrăjitoarea sau descântătoarea; fiul, ca moștenitor care ia în stăpânire castelul sau casa, dar și slujitorul care trădează sau fură), fie în cel ritualic, sacralizat. Unitatea narativă funcțională poate fi considerat mitul, foarte activ în structurile de mentalitate ale medievalității românești, prins într-
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se pune pe bubă, una o mănâncă bolnavul, iar celelalte îi rămân vrăjitoarei, ca să fie de leac. Pentru de deochi, în fapt pentru durere de cap, sau altfel spus, pentru cefalee. Cel aflat în suferință se așează pe scăunel în fața descântătoarei, care după ce spune în stilu-i propriu de trei ori Tatăl nostru, ia o mătură în mâna stângă, un cuțit în mâna dreaptă și debitează la fel de șopăcăit un descîntec, o rugă către Sfântul Soare : Soare mic, Soare mare, Soare galben, Soare vânăt
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lungul timpului la marile hramuri și sărbători. În descrierea pe care o face „sărbătorii de mare slavă întru cinstirea Sfintei noastre maica Parascheva”, din perioada domniei lui Gheorghe Duca (1679), Mihail Sadoveanu construiește o tipologie pelerină („monahi, răzeși, mojici, babe descântătoare, slăbănogi de toate felurile”), care se încheie cu prezența lui Vodă, a curții sale și a „cinstiților boieri și jupânese cu coconii și duducile lor, cu fețe luminoase și straie scumpe” (Sadoveanu, 1955 : 230). Cercetătoarea Violeta Barbu notează faptul că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
frunza. De-o fi de vânt, crape-i calul, sece-i aripile, Să vadă lumea că-i pocitor, deocheator. Geoană să rămână curat și luminat, Cum Maica Precista l-a lăsat.” Desigur, domnul Geoană nu poate face apel la babe descântătoare, nici la vraci solomonari, asta ar însemna să crezi în superstiții și prostii băbești, ar însemna să te descalifici ca om politic european. În schimb, domnul Geoană poate apela la șarlatani moderni, cu acoperire în diplome universitare, cu masterate și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mijloacele lor empirice) viețile de la pieire, chiar dacă uneori au greșit amarnic, din neștiință și nepricepere. Ele au folosit leacurile băbești pentru vindecarea oamenilor, precum și practicile magice, descântecele, vrăjile. Să ne închipuim că avem în față o astfel de femeie vârstnică. Descântătoarea e curată, spălată, primenită, îmbrăcată în strai strămoșesc, iar în acea zi a postit. Își face sfânta cruce, bate câteva mătănii, zice “Doamne ajută!” sau “Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
au păscut gâlcile lui (numele copilului) S-au dus nouă și-ai venit opt, S-au dus opt și-au venit șapte, S-au dus două și-a venit una, S-a dus una și n-a venit niciuna. Baba descântătoare știe zeci de descântece și vrăji, pentru felurite boli, pentru deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
piară gândul de beție, cum piere fumul, cum piere pâcla, cum se stinge focul. Să înconjoare crâșmele, Cum înconjoară pământul apele. Să-i pută vinul și rachiul, Cum pute scărna; Să nu dorească de el, Cum nu dorește moartea... Rețeta: descântătoarea merge la cimitir, cu femeia bețivanului viu. Și, îngroapă într-un mormânt puțin unt și trei ouă, toate învelite, ca să nu se strice în nouă zile. După acest timp, se vor dezgropa și nevasta bețivului îi va face scrob, pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ulcică, numărând de-a îndărătelea: 9,8,7...,1. Zice: Că-i dedeochi, ăsta-i de mirare, de strigare, de căscare... taie apa în cruciș cu cuțitul. Dacă omul e deochiat, cărbunii plutesc deasupra apei. Când e terminat de deochiat, descântătoarea îi dă bolnavului să soarbă de trei ori din apă, îi udă cu ea pe tâmple, la ochi, pe frunte, la nas, la inimă și încheieturi, iar restul se varsă pe . un câine ori o pisică. De ce procedează astfel? Pentru ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
animalul să ia cu dânsul deochiul, iar omul bolnav să scape de năpastă. Când aruncă apa pe animal, Baba Doftoroaia rostește: Când s-o deochia mâța și câinile, Atunci să se mai deoache (cutare), Atunci și nici atunci! După aceea, descântătoarea împlântă cuțitul în pământ, iar vasul (ulcica, paharul) se întoarce cu gura în jos, zicând: ”Nu întorc ulcica (sau paharul), ci întorc sănătatea și tot binele asupra lui (cutare)”. Superstiții din bătrâni Legate de anumite zile și sărbători Anul Nou
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mijloacele lor empirice) viețile de la pieire, chiar dacă uneori au greșit amarnic, din neștiință și nepricepere. Ele au folosit leacurile băbești pentru vindecarea oamenilor, precum și practicile magice, descântecele, vrăjile. Să ne închipuim că avem în față o astfel de femeie vârstnică. Descântătoarea e curată, spălată, primenită, îmbrăcată în strai strămoșesc, iar în acea zi a postit. Își face sfânta cruce, bate câteva mătănii, zice “Doamne ajută!” sau “Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
au păscut gâlcile lui (numele copilului) S-au dus nouă și-ai venit opt, S-au dus opt și-au venit șapte, S-au dus două și-a venit una, S-a dus una și n-a venit niciuna. Baba descântătoare știe zeci de descântece și vrăji, pentru felurite boli, pentru deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
piară gândul de beție, cum piere fumul, cum piere pâcla, cum se stinge focul. Să înconjoare crâșmele, Cum înconjoară pământul apele. Să-i pută vinul și rachiul, Cum pute scărna; Să nu dorească de el, Cum nu dorește moartea... Rețeta: descântătoarea merge la cimitir, cu femeia bețivanului viu. Și, îngroapă într-un mormânt puțin unt și trei ouă, toate învelite, ca să nu se strice în nouă zile. După acest timp, se vor dezgropa și nevasta bețivului îi va face scrob, pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ulcică, numărând de-a îndărătelea: 9,8,7...,1. Zice: Că-i dedeochi, ăsta-i de mirare, de strigare, de căscare... taie apa în cruciș cu cuțitul. Dacă omul e deochiat, cărbunii plutesc deasupra apei. Când e terminat de deochiat, descântătoarea îi dă bolnavului să soarbă de trei ori din apă, îi udă cu ea pe tâmple, la ochi, pe frunte, la nas, la inimă și încheieturi, iar restul se varsă pe . un câine ori o pisică. De ce procedează astfel? Pentru ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
animalul să ia cu dânsul deochiul, iar omul bolnav să scape de năpastă. Când aruncă apa pe animal, Baba Doftoroaia rostește: Când s-o deochia mâța și câinile, Atunci să se mai deoache (cutare), Atunci și nici atunci! După aceea, descântătoarea împlântă cuțitul în pământ, iar vasul (ulcica, paharul) se întoarce cu gura în jos, zicând: ”Nu întorc ulcica (sau paharul), ci întorc sănătatea și tot binele asupra lui (cutare)”. Superstiții din bătrâni Legate de anumite zile și sărbători Anul Nou
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sî rămâi sanatos,/ Curat,/ Luminat,/ Ca Dumnezău ci l-o lasat,/ Ca maicî-sa ci l-o facut,/ Ca soarili pi sanin,/ Amin!” (Sabasa - Neamț). Stereotipia acestui final de descântec a fost explicată de Ovidiu Bârlea drept o alegere atentă a descântătoarelor, căci „supremul stadiu de neprihană și de sănătate se poate asemui numai cu metalul prețios”. Adorarea astrelor - ca principiu ce include atât binele, cât și frumosul fără fisură - este reperabilă și în credința legată de obiceiurile de naștere, conform căreia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tocând,/ Nici văcari hăind,/ Vacile scoțând,/ La planiște dând,/ Nici cocoși cântând” (Seaca - Olt). Absența activității umane și a cântecului apotropaic semnalează ieșirea din universul ordonat și intrarea pe fâșia limită, unde sălășluiește răul și unde sunt exilate bolile de descântătoare: „Să te duci/ Unde popă nu citește,/ Unde cioban nu chiuiește,/ Unde câine nu latră,/ Unde fată mare nu se peaptănă”, „Să te duci/ Și să fugi/ Unde cocoș nu cântă,/ Unde codrul nu-nverzește,/ Unde cioban nu chiuiește,/ Unde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
el, ieșa un șarpi mari-nainti. Când să ducea lavânătoari, ieșa șarpili acela-nainti”. O frecvență importantă are și conjunctivul prezent, ca timp cu puterea de a modifica viitorul, și de aceea el este propriu unor instanțe inițiate, cum sunt colindătorii sau descântătoarele. Aceștia au cunoașterea necesară pentru a asista și ghida traseul inițiatic al tinerilor. Modul condițional optativ primește valoare imperativă în imprecațiile mamei care își menește fiul să treacă prin moartea simbolică a înghițirii inițiatice. Șarpele se adresează în același registru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
jidaucă, Crepe-i țâțele... <endnote id="(13, p. 284)"/>. Interesant este că, pentru mentalitatea populară, evreul (și mai ales cel „roșu”) provoacă deochiul, dar - dacă el Însuși suferă de această boală - nu poate fi vindecat prin descântece. Acest tabu este transmis descântătoarelor prin tradiția orală : „Jidovilor și țiganilor să nu descânți [de deochi] - sună o interdicție magică atestată la românii de la est de Nistru -, că nu-ți ajută ție” <endnote id="(160, p. 66)"/>. S-ar putea ca deochiul provocat de evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
militari ca să le poarte pe la case și să le ducă cu cinste și mărire până În creierii munților” <endnote id="(735)"/>. Un descântec de deochi asemănător cu cel de mai sus a fost cules În 1890, În nordul Moldovei, de la o descântătoare evreică, mama folcloristului Moritz Cahana (alias Mihail Canianu) <endnote id=" (533, p. 141)"/>. De altfel, În această regiune, practicarea descântecului În scopuri terapeutice de către evrei și evreice nu era un fapt acci dental <endnote id=" (323, p. 126)"/>. Paradoxală este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creierii capului, Din bolboșu ochilor <endnote id="(151, p. 129)"/>. Câteodată, În timpul descântecelor și farmecelor Împotriva deochiului sau a bolilor de ochi se foloseau „ochi de sfinți” reprezentați pe frescele bisericilor. Unul dintre cele mai puternice ingrediente cu care opera descântătoarea - cel care insufla „putere dumnezeiască” actului magic - era praful de vopsea și tencuială scrijelit de pe ochii sfinților sau dracilor zugrăviți pe zidurile bisericilor. Mai rar erau scrijeliți ochii personajelor reprezentate pe icoane, troițe sau cruci : „unele femei știu face pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau : „Antihristul are să se nască, În vremea de apoi, dintr-o femeie roșie” <endnote id="(137, p. 6)"/>. Când o casă era bântuită de Diavol, se aplica un ritual de legare a demonului și de exorcizare. Pentru a fi ademenit, descântătoarea Îi promitea Diavolului nu numai „un copil nebotezat,/ necreștinat”, ci și o evreică văduvă : Tu aice nu ședea, Da vină la mine, Că eu ție ț-oi da : O casă mai frumoasă Ș-o femeie jidaucă, De jidan rămasă <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Maramureș, duhurile care au putere asupra bolii apar sub forma unor „fete de jid” : „Trei fete de jid Încuie [= constipă], trei fete de jid descuie” <endnote id="(579, p. 547)"/>. În fine, În descântecele de dragoste din Transilvania, când descântătoarea cheamă la ordine un demon feminin Înaripat, ea Îl aseamănă cu o evreică grasă măritată, folosind termenul corespondent În limba idiș (Balabuste) <endnote id="(774)"/>. Lăcustă, lăcustă, Mare balabustă, Pe mine mă ascultă : Fă-l, prefă-l pe ăst voinic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și fiecare acoperit, la rândul lui, de un alt strat. Oricum, divaghez. Îmi readuc mintea la discuția cu Alfonso. Conceptul de blestem, descântec de fapt, nu e nimic nou, știu că există peste tot, chiar și în România și babele descântătoare pot foarte bine să fie clasificate drept vrăjitoare. Cât despre șamani, una din autoritățile academice în domeniu a fost Mircea Eliade , care deși și-a scris majoritatea operei la Paris și la Chicago, o fi avut măcar un sâmbure de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]