33 matches
-
o rămas forma asta" (I.A., 62 ani, Suceava). "Să știți că sunt oameni însemnați care pot face anumite lucruri. Dacă unii au un ochi de un fel și unul de alt fel este semn că pot deveni ghicitori sau descântători, că au alte puteri. Alții se nasc cu pete pe corp. Se spune, la noi, că i-a fost poftă mamei, dar eu știu că-i semn de la Dumnezeu. Cu cât semnul este mai mare și mai sus, cu atât
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fierului în diverse obiecte reprezintă în plan simbolic prezența pământului ca element primordial. La rândul lor, cei care se ocupă cu aceste "creații" ale Pământului-Mamă împărtășesc o experiență magico-religioasă specifică. Socialul le atribuie puteri și capacități neobișnuite: sunt magi, vrăjitori, descântători, divinatori, vraci etc. Secvența nr. 5 02.32-03.19 Paralel cu instrumentele folosite pentru topirea cositorului este prezentată una din "rugăciunile" descântecului: "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
zilele se repetă.- " In al doilea an al domniei lui Nabucadnețar - numele biblic al lui Nabucodonosor, Nabucadnețar a avut niște vise. Duhul lui era tulburat și i-a pierit somnul..." Impăratul a poruncit să fie chemați vrăjitorii -"cititorii în stele, descântători și chaldeei" (chaldeei erau numiți în antichitate o castă de savanți ce formau un fel de corporație analogă vechilor universități franceze, medievale. Ei vorbeau vechea limbă, ajunsă sacră - acadeana - comparabilă cu limba latină în biserica romano-catolică și se ocupau cu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
fericirea și nenorocirea oamenilor; toate evenimentele, oricare ar fi ele, sînt consecințele acțiunii directe ale unuia sau ale altuia. De aceea boala, spre exemplu, poate ceda fie rugăciunilor adresate lui Dumnezeu prin intermediul cutărui sau cutărui sfînt tămăduitor, fie descîntecelor unui * descîntător. Or, dacă Biserica spune că boala este o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru a-i pedepsi pe oameni pentru păcatele lor și încurajează cultul sfinților, tot ea condamnă recurgerea la vrăjitori; represiunea împotriva vrăjitoriei va deveni violentă o dată cu începutul secolului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la Curtea regelui: Consiliul regelui Curtea regelui Parlament Camera de conturi Curie. Sală de reuniune pentru membrii unui ordo sau senat al cetății, care sînt de asemenea numiți curiali sau decurioni. Decurion. Membru al senatului municipal cu loc în curie. Descîntător. Este cel care desface vraja făcută de un vrăjitor asupra unui om, animal sau recoltă; de fapt, puterile pe care descîntătorii și vrăjitorii le dețin de la Satana sînt bivalente: ei pot face și desface vrăji. Dijmă. A zecea parte din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al cetății, care sînt de asemenea numiți curiali sau decurioni. Decurion. Membru al senatului municipal cu loc în curie. Descîntător. Este cel care desface vraja făcută de un vrăjitor asupra unui om, animal sau recoltă; de fapt, puterile pe care descîntătorii și vrăjitorii le dețin de la Satana sînt bivalente: ei pot face și desface vrăji. Dijmă. A zecea parte din recolte și din veniturile vărsate pentru întreținerea clerului. Este un obicei de origine iudaică preluat din Biserica primitivă și repus în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nelegiuiți : „Cei fără de lege Își greșesc cărarea de la naștere, iar cei mincinoși rătăcesc din pântecele maicii lor. Veninul lor este ca veninul șarpelui ; ei sunt ca o aspidă surdă care-și astupă urechile, și care nu aude glasul vrăjitorului, glasul descântătorului dibaci” (Psalmul 58, 4-6). „Glasul descântătorului dibaci” rămânând, În acest caz, inoperant, adevărul trebuia să intre prin ochi, dacă nu putea să intre prin urechi. Conform tradiției, aspida era răpusă arătându-i-se descântecul Înscris cu litere aurii pe eșarfe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cărarea de la naștere, iar cei mincinoși rătăcesc din pântecele maicii lor. Veninul lor este ca veninul șarpelui ; ei sunt ca o aspidă surdă care-și astupă urechile, și care nu aude glasul vrăjitorului, glasul descântătorului dibaci” (Psalmul 58, 4-6). „Glasul descântătorului dibaci” rămânând, În acest caz, inoperant, adevărul trebuia să intre prin ochi, dacă nu putea să intre prin urechi. Conform tradiției, aspida era răpusă arătându-i-se descântecul Înscris cu litere aurii pe eșarfe roșii (ambele fiind culori apotropaice) <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]