56 matches
-
în jur propriul destin: „Fetele mari” - constata Gorovei - „nu se duc la vădane să îi facă pe dragoste, sau pe ursită, căci cred că nu vor avea noroc de bărbat cu zile.”424 Unele văduve se ocupau, prin urmare, cu descântatul. Altele, dintr-un „grup” eterogen (ce nu-i excludea pe bărbați) și mereu prezent în lumea medievală românească 425, alcătuit din femei de toate vârstele și de toate condițiile (de la reprezentante ale nobilimii maghiare ardelene și boieroaice - Șarolta Solcan le
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Încetau să se mai frământe-n grajduri! Unde era Subotin? De ce nu i-a dat Dumnezeu pedeapsa cuvenită? Nu cumva reușise, procletul, să-l deoache și pe cel Atotputernic, iar acum ar fi trebuit și acesta, ca și ugerele vacilor, descântat? Ce căuta acum la poarta ei? Evadase cumva din lumea umbrelor ce se animau pe micul ecran și coborâse În lumea celor vii, ascunzându-se când În cimitir, când În pridvorul bisericii, În beciuri sau fântâni!? Unde erau cărțile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
doua zi după cununie). Măcar așa le destina el, nu conta cum ieșeau, conta ce zicea el că au să iasă... Și, bineînțeles, pe la fiecare lingură „treceau” toate sculele lui, zeci și zeci: de tăiat, de scobit, de șlefuit, de descântat, de menit... Lingurile făcute de Moș Iacob al meu puteau fi recunoscute și cu ochii Închiși - după gaura din coadă (pentru această „operație” avea cel puțin zece unelte...) - S-o legi di gât, ori s-o spândzuri la brâu, zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
o fi de femeie, Numele să-i steie, Țâța să-i plezneasă, Laptele să-i curgă, Să se facă gârlă! Șobo dă un răcnet sugrumat, neomenesc! ... De-o fi de moroi Ori de berevoi, Ducă-se din noi! urzește baba. Descântatul șuieră și clănțănește în gol, accelerat! ... În loc luminat, Binecuvântat, Mănăstire albă, Cu altare salbă! Mănăstire mare, Cu șapte altare! Șobolanul nu se mai clintește, de nici un fel! Baba-Știma îi cuprinde de-a-nvârtita mâinile, cu legătura mortului. S-a gătat, conașilor, zice
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
le-au numit jurnaliștii. Dar ar fi total neputincioase dacă nu ar exista cerere, dacă toată lumea le-ar rîde pur și simplu în nas. Or, 41% dintre bucureșteni au declarat într-un sondaj de anul trecut că au fost la descîntat. 41% sînt cei care au declarat, care au recunoscut deci, dar am motive întemeiate să cred că mai sînt și alții care s-au jenat să recunoască. Poate că acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze, și nu că, pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
picamerelor, pe sub benele suprasaturate cu beton ale macaralelor, picurând în jurul lor cu insistența unei ninsori de fulgi metalici și monstroși. Și dibuiră, într-o râpă peste care artificierii erau pregătiți să reverse curmăturile unui deal, plaja miraculoasă pe care, odinioară, descântatul pârâiaș Bucureștioara se vărsa cu vreo 150 de ani în urmă, 104 DANIEL BĂNULESCU precum un șuvoi de curent electric, delicat și constant, în cămările de apă ale petrecărețului râu Dâmbovița. Pe această plajă, îngroșată de depunerile succesive ale solzilor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la normal. La alt descântec de „deochi”, pentru oameni și animale se foloseau un cuțit, un fir de brusture, apă și trei cărbuni aprinși. Se descânta astfel: „Ceală di diochi/ Ceală di pocitură,/ Ceală di întâlnitură’’. Acum se oprea din descântat, persoana bolnavă bea un pic de apă, apoi se spăla și ce rămânea o turna la un loc curat sau la rădăcina unui pom, continuându-se descântecul astfel: „Pi-o stâncă di chiatră/ Este-o fată blestemată/ Cu un ochi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Se descânta persoana respectivă de nouă ori, adică de trei ori în fiecare din zilele de post de luni, miercuri și vineri. După prima zi de descântec se pisau obiectele din legătură, se amestecau și se făcea o alifie. Cel descântat făcea mai întâi o baie în leșie din ciocani de porumb, după care se ungeau cu alifie locurile de pe corp afectate de râie, până când acestea se vindecau. Descântecul „de pocitură”, asemenea cu cel de „strânsu’ cel mare’’, datează de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o cofă așezată cu gura în jos, în care, în timp ce se stingeau frigările înroșite în foc, se descânta astfel: „Cum se stâng,/ Cum se potolesc,/ Cum se liniștesc frigările în apă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ulei și sâneală pe față, pe spate, pe piept, de câte trei ori după fiecare dintre descântece. Descântecul „de bubă rea” Apariția la copii și la adulți a unei bube care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era arsă. Cu scrumul de la aceasta se ungea buba, descântând de trei ori, spunând: „Bubă ră, zgaibă ră/ Nu coace, nu sparge./ Din vârf te-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
junghiurile care își găseau leacul și cu ajutorul unui descântec pentru care se foloseau o ață de cânepă, apă neîncepută într-o mosoaică și un cuțit. Ața de cânepă era „ciucită” de cel ce descânta și-o torcea din mână cel descântat, cam de 1,5 m. Ața era amestecată în mosoaică unde se afla apă, folosind un cuțit curat, spunând descântecul ce rezuma povestea cultivării cânepii, astfel: „Luai sacul cu cânepă/ Mă dusei și-o semănai/ După ce am semănat/ M-am
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
I-oi desface de tot/ Ți-i dau peste cap”. În timp ce descânta, bătrâna Elena Bătrânu stătea cu mâinile în apă, împreunând de fiecare dată degetele și desfăcându-le pe rând, după fiecare vers. La urmă dă mâinile peste capul celui descântat, desfăcându-le. Apa în care s-au ținut mâinile se folosea la spălat, după ce s-a băut de trei ori din ea, iar ceea ce a mai rămas, se arunca la un loc curat. Descântecul „de dragoste” (cules de la Ruxandra Bertea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mânili întinsă/ Cu inima aprinsă,/ Cu gura căscată/ Prin pădure fără frică,/ Prin sat fără rușine,/ Pisti ape fără poduri’’. Și atunci lua frigarea din foc, o băga într-o inimă de cucoș tăiat, ca să se pornească ursitorul. Dacă cel descântat era bărbat, se băga frigarea într-o inimă de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte, o punea sub pernă. Se descânta de trei ori și duminica fata se trezea cu ursitorul ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
funia poartă norocul sămînței de vită crescută cu dragoste lîngă bordei!... Oare nu zăbăvește în prea jinduitul curmei amintirea de tot prizărită a sculei viclene, a lungii frunghii, cu laț larg la un capăt, icoana mult ștearsă a unui arcan - descîntat, colo-n taină, de vraci - dintre cele cu care prindeau animalele pe jumătate sălbatice stră-străbunicii?!... Să nu ne aflăm, noi, în fața fetișului care, în chiar tot aceeași clipită e și lucru fizic, dar și metafizic?!... în mințile stră-străbunicilor, lucrul pe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
capului. / Din inimă, / De sub inimă. / Din ficați, / De sub ficați, / Din carne, / De sub carne. / Din ciolane, / De sub ciolane. / Din toate ciolănelele, / Din toate încheieturile. / Să nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru despicat, / În mare aruncat. / Descântatul de la mine / Leacul de la Dumnezeu / Și de la Maica Precista!". Rostind versurile, împunge trei fire de usturoi cu un ac, spală copilul cu "apă descântată" și îl dă cu usturoi pe tot corpul 210, apa vărsând-o, apoi, într-un "loc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ți!“ (Gh.F.C.) Seul de corb tămăduiește surzenia. (Gh.F.C.) Corbul aduce veste rea. (Gh.F.C.) Dacă împuști un corb, nu mai plouă trei ani. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te scapă de boala rea cu inimă de corb. (Gh.F.C.) Penele de corb sînt bune la descîntat. (Gh.F.C.) Pedepsia trece cu ficat de corb. (Gh.F.C.) Cornișor Făcîndu-i-se cuiva rău și neputînd să verse, este bine a fierbe planta numită cornișor și să toarne din acea fiertură atîta într-o lingură cît ține unghia mezinului, și s-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
această etapă sunt femeile care practică divinația cu ajutorul cărbunilor descântați sau cele care se ocupă cu turnarea cositorului. "Mai întâi fac un foc bun și aștept să ardă lemnele ca să am cărbuni... Bag în foc cu mare grijă fiarele pentru descântat" (C., 70 ani, Moțca, Iași). În cazul divinației prin turnarea cositorului, etapa pregătitoare se referă la pregătirea și întreținerea focului, precum și la topirea cositorului. Da' trebuie să fac focul și să bag de grijă să nu să stingă că nu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe care mi le atribuia și mie mama înainte de a mă duce la, Mai făceau și spume la gură ori li se strâmbau mâinile, picioarele li se încrucișeau și se schimonoseau la față, dacă nu-s duși la timp la descântat pot rămâne pe viață sluți sau mor, Cu un băț de lemn cu care zgândăre focul femeia face semne hieroglifice lângă vatră, eu pe lavița de după masă aștept ca ea să-mi dezlege această taină ce mă urmărește din copilărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
atitudine și gest, ca modalități complementare de exprimare a sentimentelor și, totodată, ca forme ale unei strategii de depășire a incertitudinii și nesiguranței În relație cu lumea Înconjurătoare. Cercetătoarea Nicoleta Coatu, prin Structuri magice tradiționale, propune o analiză a fenomenului descântatului cu finalitate terapeutică, urmărind configurarea particulară a limbajelor simbolice Într-o gândire fundamentată pe cauzalitate magică. În literatura română cultă norocul reprezintă o constantă, precum În toate literaturile continentului european și nu numai. Dacă admitem că literatura cultă are ca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
basm. Descrie o potcoavă aruncată de un armăsar alb, smântâniu. Trebuie să simți din privirea și încordarea ființei lui ,,ruptul potcoavei". În jocul narativ este prezent și simbolismul scoabei din ,,îmbinătura de lemn a bisericii..."62, unealtă magică folosită la descântatul apei sfințite. Prin magicele practici demult furate, Sara ajungea la captarea răului celorlalți în ,,alcătuirile argintii din adâncul vasului"63. Ritualul era interiorizat de un alt personaj al romanului, Iza. Scopul ultim este ,,slobozirea din gândul rău"64 al Celuilalt
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
atitudine și gest, ca modalități complementare de exprimare a sentimentelor și, totodată, ca forme ale unei strategii de depășire a incertitudinii și nesiguranței în relație cu lumea înconjurătoare. Cercetătoarea Nicoleta Coatu, prin Structuri magice tradiționale, propune o analiză a fenomenului descântatului cu finalitate terapeutică, urmărind configurarea particulară a limbajelor simbolice într-o "gândire fundamentată pe cauzalitate magică". III În literatura română cultă norocul reprezintă o constantă, precum în toate literaturile continentului european și nu numai. Dacă admitem că literatura cultă are
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ghiocu'”, ”cititul În palmă” sau ”datu' În cărți” are deja site-uri specializate pe internet ale multor ghicitoare, unele dintre ele având o clientelă stabilă. La căldărari conform tradițiilor familiilor femeia aduce bani și mâncare În casă de la ghicit și descântat. Această activitate de ghicit, care de cele mai multe ori se derulează Între spiritism și vrăjitorie aduc, se pare, venituri deosebite acestor persoane care practică ”magia neagră”. Activitatea ghicitoarelor se desfășura În trecut mai ales În târguri și iarmaroace iar, mai târziu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
piață o dată pe lună sau cine știe când și s-au trezit în Italia. Șocul e prea mare... Avea părul alb și cred că nici s-o pici cu ceară nu s ar mai întoarce. Puteai s-o duci la descântat... Scrisoarea 40 Aș vrea să-ți povestesc tot ce nu le pot spune copiilor mei. De exemplu, cum am petrecut revelion 2008. Cei pentru care lucrez au plecat, invitați de niște prie teni, iar eu am rămas singură cu moșneguții
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
duhurile cu care se războia, și, iarăși, nu știu c um se făcea și dregea, că după multe curse pe care tot le realiza cu boghii ei, se adeverea, că a doua sau a treia zi ori mai târziu, cel descântat, de cele mai multe ori eu, ieșea (m) luminat, curat, ca soarele de strălucitor și sănătos , cum numai mama ne-o putea dori nouă, descântaților, copiilor ei. Oricât am încercat, ea N-a vrut niciodată să-mi spună secretul ghicitului ei. Dar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să se îmbolnăvească, se practică "vândutul copilului" pe fereastră, schimbându-i numele. După un timp, părinții copilului duceau nașilor colaci (mari și frumoși împletiți în patru) acoperiți cu o minesțegură (maramă) sau batic scump. Uneori, pentru vindecarea copilului se folosea descântatul (de către femeie în vârstă, știutoare). Nunta a fost și este și acum un moment deosebit din viața de familie. La Costișa, în vederea unei căsătorii se practica "starostirea" (pețitul). La casa fetei, feciorul (viitorul mire) trimitea un om sau doi (cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]