573 matches
-
i-a propus că-i arată unde se află o grădină cu morcovi. Așa că și de data aceasta Anul Nou reuși să treacă proba, ajungând primul la palat urmat de iepurele istovit de atâta alergatură. A treia zi, Anul Nou descălecă Într-o poiană și Începu să cânte un cântec despre o căprioară care ăi-a pierdut iedul. El ar vrea să-i aduca iedul Înapoi, dacă și căprioara ar vrea să mănânce din palmă În fața Împăratului. Căprioara cea tânără și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
revistă principalele atestări și dezbateri semantice (p. 133-136). Explicația pe care o dă evoluției semantice a termenului se potrivește foarte bine cu legile cognitive ale schimbării lingvistice și, mai ales, cu o logică a percepției istorice: Faptul că verbul a descăleca, desemnând coborârea de pe cal, a luat la valahi, care s-au menținut o mie de ani în aria neamului lor datorită adăpostului reprezentat de codrii deși, sensul de a cuceri, a coloniza, a întemeia nu poate avea altă origine decât
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
mai convingator acest sens se află într-o scrisoare muntenească din 1599, deci într-unul dintre cele mai vechi documente scrise în română. Descălecarea se referă la ocupația turcească: "de vor treace turcii acumu acicea în țeara noastră, ei voru descăleca țeara noastră și voru pune turcu de va domni țeara noastră" (în Documente și însemnări românești din secolul al XVI-lea, p. 111). Neagu Djuvara conchide, cu dreptate: "Așadar, a descăleca înseamnă a cuceri și a coloniza. Sensul a întemeia
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
treace turcii acumu acicea în țeara noastră, ei voru descăleca țeara noastră și voru pune turcu de va domni țeara noastră" (în Documente și însemnări românești din secolul al XVI-lea, p. 111). Neagu Djuvara conchide, cu dreptate: "Așadar, a descăleca înseamnă a cuceri și a coloniza. Sensul a întemeia e doar consecința, urmarea cuceririi și a colonizării" (135). Contextele în care găsim verbul a descăleca îi atestă polisemantismul: verbul apare ca tranzitiv, cu complement direct - care indică fie ocuparea, fie
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
românești din secolul al XVI-lea, p. 111). Neagu Djuvara conchide, cu dreptate: "Așadar, a descăleca înseamnă a cuceri și a coloniza. Sensul a întemeia e doar consecința, urmarea cuceririi și a colonizării" (135). Contextele în care găsim verbul a descăleca îi atestă polisemantismul: verbul apare ca tranzitiv, cu complement direct - care indică fie ocuparea, fie întemeierea: "au început despre Răsărit a pogorî limbi noao și a împresura și cu sila a descăleca părți de-ale Apusului" (C. Cantacuzino); "acest Roman
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
colonizării" (135). Contextele în care găsim verbul a descăleca îi atestă polisemantismul: verbul apare ca tranzitiv, cu complement direct - care indică fie ocuparea, fie întemeierea: "au început despre Răsărit a pogorî limbi noao și a împresura și cu sila a descăleca părți de-ale Apusului" (C. Cantacuzino); "acest Roman vodă au descălecat tîrgul Romanul și au mutat scaonul țărîi la Roman. Și de pre numele său să numește tîrgul Romanul, unde și cetate au fost făcut" (Axinte Uricariul). De asemenea, se
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
polisemantismul: verbul apare ca tranzitiv, cu complement direct - care indică fie ocuparea, fie întemeierea: "au început despre Răsărit a pogorî limbi noao și a împresura și cu sila a descăleca părți de-ale Apusului" (C. Cantacuzino); "acest Roman vodă au descălecat tîrgul Romanul și au mutat scaonul țărîi la Roman. Și de pre numele său să numește tîrgul Romanul, unde și cetate au fost făcut" (Axinte Uricariul). De asemenea, se folosește ca intranzitiv, cu circumstanțale de loc: "De acolo au mai
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
tîrgul Romanul și au mutat scaonul țărîi la Roman. Și de pre numele său să numește tîrgul Romanul, unde și cetate au fost făcut" (Axinte Uricariul). De asemenea, se folosește ca intranzitiv, cu circumstanțale de loc: "De acolo au mai descălecat și la Argeș făcînd iarășâi> oraș mare..." (Axinte Uricariul). Cum stau lucrurile în dicționarele românești? Se pare că definiția unui asemenea cuvînt trebuia să fie convenabilă istoric, să se potrivească imaginii standard despre întemeierea țărilor române, numai prin impus interior
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
evoce ideea de ocupare cu forța a unui teritoriu, pentru că aceasta ar fi dat apă la moară inamicilor. Așadar, excluzînd sensul prim - "a se da jos de pe cal" - ceea ce oferă dicționarele noastre este destul de limitat și monoton: în DEX, a descăleca, cu paranteza explicativă "(Termen folosit mai ales de cronicari în legătură cu întemeierea țărilor românești)", este definit ca "A se așeza într-un loc, întemeind o țară"; în DLRM (1958), exista un singur adverb în plus: "A se așeza statornic într-un
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
decît definițiile: unul, din Cantemir (Hronicul...) vorbește de descălecăturile vandalilor, vizigoților și gepizilor. Iar la stolnicul Cantacuzino sînt dese utilizările care nu se pot reduce la clișeul "întemeierii": "împresurând goții, vandalii, slovénii, hunii și alții ca aceștea și călcând și descălecând mare parte a Evropei..."
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
voevodești, voivod al trudei noastre și al plaiului Mioriții. ..................................................................... Ni Te-a lăsat pe Tine: arc, stemă, bărbăție, - venit din pribegie din Franța visătoare - precum Cercel venise cu ochi^n poezie - întors să fii luceafăr, după un apus de soare! Descălecând ca Dragoș pe vechiul Tău pământ, zidește-}i - cum pe vremuri se ctitoreau cupole - în mănăstirea sfântă a neamului Tău sfânt Ca Neagoe, tot darul, și truda, ca Manole!" Elogiul nu e datat, dar poate fi ușor plasat în contextul
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
nouăzeci și unu de ani, într-o țară în care sute de lepre din zona politicului ocupă abuziv case boierești și în care un Dan Iosif amenință cu împușcarea pe oricine-ar îndrăzni să aplice legea. Mai merita, oare, să "descălecăm" din stadiul de barbari, pentru a ne închega într-o formațiune statală de sine stătătoare, dacă după o mie de ani am rămas tot în stadiul de cruzime și nesimțire al triburilor migratoare? Unde ești tu, Negru-Vodă?...
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
era Îndreptat Vizanti, imediat a lăsat targa jos și urmat de Vizanti s-au ascuns În porumbul care Începuse să lege. A văzut un om călare și a crezut că cerul va cădea asupra sa. După câtva timp, omul a descălecat de pe cal, i-a Împiedecat piciorele din față, apoi omul cel voinic plecă spre sat vorbind așa ca să se audă vorbind: Bagî la jghiab și cii harnic cî piste vro cinci ceasuri ti Înham iar la căruțî! Victor s-a
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de-a întreba: — Mai e mult? — Încă un etaj, domnule conte, și calvarul dumneavoastră o să ia sfârșit. Pe palierul etajului patru, Lionel se mai oprește o dată, epuizat. Liliane îl izbăvește: Am ajuns. Domnule marchiz, ați fost eroic. Ajutați-mă să descalec. Dacă tot am ajuns până aici, vă duc până-n poartă. Cum doriți. Lionel, cu un oftat de ușurare - care-l îndeamnă pe bichon la un nou gest de afecțiune umedă -, își descarcă povara. Liliane se simte obligată la o invitație
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o ciorbă dă burtă și o friptană la Matache, în piață. Și n-ar strica și o baterie, două, dă vin. Ce zici tăticule?" "'Aidi, mă!", își dădu acordul moșul și curând se pierdură în furnicarul de pe bulevard. Domnul director descălecă de pe pervaz înapoi în cameră. Ei, nu chiar ca Dragoș-Vodă, cel care, cu o inventivitate excepțională, avea să-și numească țara după numele unei cățele decedate prin înecare, după ce se mai și luptase cu un zimbru, oricum, în condiții suspecte
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
început sub crestele munților Vrancei, într-un sat asemănător, poate, cu cel al Vrâncioaiei, femeia care și-a trimis fără a pregeta cei șapte feciori la oaste sub comanda domnului și voievodului Moldovei, Ștefan cel Mare. Sub povara tradiției a descălecat și el, ca tânăr fecior și militar în termen, în orașul dintre vii, de unde mai apoi, datorită inteligenței native cu care era dotat, a plecat la studii cu specific militar și a tot urcat în grad, dovedind că afirmația de
CADENȚE PESTE TIMP by Ștefan PLUGARU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93209]
-
a văzut că n-o fac, s-a sprijinit iar pe coate. Cam puțin, nu crezi? I-am explicat că băiatului de pe capră nu i s-a părut așa deloc. La sfârșit, bătând din palme, Polster mi-a cerut să descalec și să mă dezbrac. Ridicând desenele unul câte unul, a explicat clasei care era problema cu fiecare În parte. Pe o schiță, forma brațelor nu se potrivea cu funcția corpului; În alta, pliurile rochiei nu creau volumul necesar pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
regiza episoadele de masturbare. Imaginația nu-i era cine știe cât de debordantă, dar nu e nevoie să râdem de regimentele de negri, priapici și rânjitori, sau de don juanii latino, care veneau spre ea călărind poneii înspumați pentru polo și care descălecau doar pentru a încăleca din nou... pe Carol. Cum se jucau degetele alea! Și cum se descoperea Carol pe sine; harta propriilor zone erogene era cartografiată milimetru cu milimetru. Ce ciudat că Dan, cu mâinile-i stângace, nu se obosise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
nimicim până la unu, după o stâncă uriașă care seamănă ca două picături de apă cu o carte s-au ițit cele două pene roșii ale unui indian cu arc, o mână sigură îi ține calul, o alta îl ajute să descalece, indianul se furișează (ca o pisică, ca un linx) pe după stânci, ochește, țintește, vâjj!, o săgeată imaginară a pornit spre Bil, cealaltă, reală, a rămas înțepenită în coarda nefiresc de întinsă a arcului, un răcnet, aaa, inuman aproape, și Bil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Unii Își lăsau catârii sau cămilele la marginea satului, la poalele muntelui ori În vreo vâlcea din apropiere, alții veneau cu escortă Înarmată (când propovăduitorii aduceau cu o adunătură de comedianți) ori năvăleau oblu pe catâri, când, fără a mai descăleca, Însăilau niscaiva solomonii. Căci, În ultimii cincisprezece ani de la moartea acelui Nazarinean, Începuseră să‑și facă apariția tot soiul de bărbați tineri și zdraveni, cu bărbi respectabile sau Încă imberbi, În mantii albe și cu toiege În mână, zicându‑și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
crăpată de ciment, În așteptarea cuiva care s-o calce-n picioare. La sfârșitul acelei prime zile de școală n-a mai fost În stare să se Întoarcă până acasă pe bicicletă. Pe ultima parte a drumului nisi pos a descălecat și a Împins bicicleta. De atâta oboseală, nici să plângă nu putea. Odată ajuns, a lăsat bicicleta să cadă și s-a așezat pe treptele verandei cu ochii la pedale, care s-au Învârtit tot mai leneș până ce s-au
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de pagini, visul unei nopți de vară. L-aș putea numi Lemn de cer. Pornesc de la un tînăr care re-pictează o biserică, într-un cămeșoi țărănesc, din cînepă cu rîuri. Tot gîndind-răzgîndind un chip de Îngereasă, de Fecioară, de Mărie, descalecă de pe schela bisericii, se amestecă prin lumea venită la un iarmaroc, la o drăgaică, la o nedeie. Trage o planetă de la un somnoros și trist papagal. Hîrtiuța aproape indescifrabilă îi prezice, drept soartă și destin, o iubi-oarte. Pe Îngereasă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe o scală de unu la zece. Glorie, glorie, glorie celor mai puțin lași. Chiar pe Genosse a fost în stare să-l prezinte (și a facut-o mai convingător decît reclama la bere Caraiman) "complice la cuie". Cînd a descălecat la "Ora", cu barba de-un an cu tot, șeful de la propagandă a vrut să i-o radă. Nu i-a ras-o. Pentru că era roșie? S-a folosit și el de stînga, de Big Brother, n-a făcut gît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
gară pentru Roman, la fabrică. Fa... Ileană, da ia spune tu lu’ bădia tău cum de ești mereu așa de frumoasă, fa? Ai vre-o dragoste ascunsă sau mănânci anume feluri de mâncare? Da de unde, bade! Păi, atunci -zise Morțun, descălecând de pe calul său roib, lăsându-l să pască iarbă verde sub privirile atente ale celor doi câini ai Ochenoaiei - de ce nu vii tu oleacă Încoace la mine că de când Îmi ești tu dragă de mi se scurg ochii după tine
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
s-a Întors cu totul către ea. Fata l-a privit În ochi cu subînțeles și i-a spus: Dacă ne vede cineva pe drum și ne spune! Mai bine oprește-n poiana ceia! Va s-a executat imediat, au descălecat În poiana cu iarbă deasă și mai verde decât cea de pe câmp, cu mare grabă au legat mânza să nu fugă și s-au rostogolit peste o pală de fân, care proaspăt cosit Împrăștia un miros care ar fi scos
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]