143 matches
-
sau semafoare de ramificație cu un braț, precedate de semnale prevestitoare și balize avertizoare (figura 3a); ... b) în cazul liniilor încălecate cu trei fire, încălecarea se semnalizează cu semnale de ramificație luminoase sau semafoare de ramificație cu un braț, iar descălecarea prin semnale luminoase de ramificație sau semafoare cu un braț pentru linia care nu se abate, respectiv cu două brațe pentru linia care se abate, precedate de semnale prevestitoare și balize avertizoare (figura 3b). ... Fig. 3. Semnalizarea încălecărilor și descălecărilor
CONDIȚII din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275332]
-
colindele, doinele sau dorul-cuvinte fără echivalență la alte popoare”. (Scara, 2001, Dec., p.153) *** Mihail Sturdza - prinț, descendent al Cânejilor Sturzești ai veacului al XII-lea, Familie princiară ce s-a împletit cu marea Națiune regală a Dacoromânilor de pe vremea descălecărilor prin: cânezii Nan, Baliță, Marele Hatman și Pârcălab de Hotin Ion Sturdza, câneazul Bărboi, Marele Vornic Nestor Ureche-Cronicarul și Kneaghina lui Maria Jora-ctitorii Mânăstirii Secu, Marele Logofăt Alexandru Sturdza, până la Domnitorii Moldovei, Ioniță și Mihalachi Sturdza, Caimacanul Moldovei Vasile Sturdza
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
mari de 10 ani au avut posibilitatea, de a opta pentru unul dintre părinți. Cam asta este povestea neromanțată a căsătoriilor mele. Nu am reușit, să-mi ostoiesc dorul inimii. Gata, că devin melancolic. Să lucrăm! -Da, am ajuns la descălecarea lui Basarab I. Aici aveți toate documentele. Camelia a pus hârtiile învechite de vreme în fața bărbatului. Cufundat în studiul documentelor, nu a observat, că femeia îl privea cu un fel de admirație amestecată cu curiozitate. Andrei avea ceva plăcut în
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376969_a_378298]
-
Regăsim printre specialiștii care s-au aplecat asupra acestei probleme numele istoricilor preocupați de adunarea și analiza cronicilor și izvoarelor străine: Bogdan, pentru sfîrșitul secolului al XlX-lea și Brătianu pentru perioada interbelică. Istoria originilor întemeierii Moldovei și termenul de descălecare au fost studiate foarte recent de un specialist în studiile medievale românești, Șerban Papacostea, și de Ștefan Gorovei, care aduce un omagiu memoriei lui Brătianu. Reluînd ipoteza în opinia sa, falsă după care descălecare ar presupune o absență anterioară de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
originilor întemeierii Moldovei și termenul de descălecare au fost studiate foarte recent de un specialist în studiile medievale românești, Șerban Papacostea, și de Ștefan Gorovei, care aduce un omagiu memoriei lui Brătianu. Reluînd ipoteza în opinia sa, falsă după care descălecare ar presupune o absență anterioară de populare, Ștefan Gorovei conchide: "în vechile texte, întemeierea Principatelor românești este denumită printr-un cuvînt străin descălecat -, care pare să-și fi pierdut sensul inițial (a descăleca: a coborî de pe cal; descălecat: coborîre de pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trecem în cont dispariția de-aici a unui colț pitoresc din vechiul Iași, apoi etalarea vulgară, tot aici, ba a unui ceas din metal de mamut industrial socialist, ba a două capace de cratiță... Dar asta, probabil, pînă la încălecarea/ descălecarea vreunui voievod de bronz, că tot se suferă încă aprig, ca-n vremea lui Pingelică, de voievodită. Dar, iarăși, nu-i vorba despre astea toate, ci de havuzul, așa cum e bietul de el acum, salvat totuși un timp de hidoșenii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Blaga, pe trunchiul creației folclorice și al tradiției anonime, tinzând să sistematizeze „letopisețul metafizic” în trei cronici - cea a Firii, a Cugetului și a Exilului; în conformitate cu ele, „povestind în-ființarea omului ursit la gospodăria sa, recitând legenda întemeierii țării sau a descălecării în istorie a neamului”, demersul ajunge la „modelul etic românesc de a fi în lume”. Odată cu problema intrării în universal a conștiinței românești, A. lărgește considerabil unghiul de cuprindere analitică. Capitolele dezvoltă „prolegomenele”, discută specializat receptarea „perspectivelor” metafizice la Eminescu
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
pământul și pe munca țăranilor, se bazează în evul mediu pe privilegiul de stăpânire acordat de domnul țării, care o garantează cu oastea și autoritatea sa, recunoscută (sprijinită) de biserică. În consecință, trebuie să admitem că, în vremea veche, înainte de descălecare, o pătură socială fără privilegii scrise a exercitat un drept de stăpânire asupra satelor aservite. Această nobilime prestatală a seniorilor de pământ (boieri), ale cărei privilegii feudale nu erau consemnate în scris, fiind bazate pe o situație de fapt, se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a unor orașe de tip medieval, încă înainte de întemeierea statului-la sud de Carpați, nu aflăm, în 1247, nici un singur oraș. Cel mai vechi oraș amintit în Țara Românească este Câmpulungul (1300), conform inscripției latine de pe mormântul comitelui Laurentius, așadar înainte de descălecare. În Moldova, întemeierea Episcopiei cumanilor, în 1227, a dus la apariția unei curți și a unui târg-un act al papii amintește cu prilejul năvălirii mongolilor de "civitas de Mylco" (Milcov), civitas, adică orășel întărit, aflat pe drumul din Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și a unui târg-un act al papii amintește cu prilejul năvălirii mongolilor de "civitas de Mylco" (Milcov), civitas, adică orășel întărit, aflat pe drumul din Moldova de Jos. Alte orașe amintite după aceea, în urma pătrunderii franciscanilor, în 1345, înainte de descălecarea Moldovei, sunt Siret, Suceava, Hotin, Baia. Orașele de la est de Carpați sunt menționate documentar în secolele XII-XIII. Orașele erau comunități privilegiate, înzestrate cu personalitate juridică-ele se puteau judeca în această calitate cu boierii și mănăstirile și cu toți oamenii liberi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să credem că descălecatul lui Negru Vodă este o legendă?! După atâtea mărturii, Djuvara ajunge la concluzia că "putem pune semnul egal între Thocomerius și Negru Vodă".11 Mai departe, în aceeași carte controversată, el se referă la semnificația termenului "descălecare", frecvent numit și "descălecătoare". El spune: Faptul că verbul a descăleca, desemnează coborârea de pe cal, a luat la români, care s-au menținut o mie de ani în aria neamului lor datorită adăpostului oferit de pădure, sensul de a cuceri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
adăpostului oferit de pădure, sensul de a cuceri, a coloniza, a întemeia, nu poate avea altă origine decât amintirea șirului de barbari, nomazi călări, care au venit, rând pe rând, să-i cotropească și să-i stăpânească. Coborârea de pe cal (descălecarea!) a năvălitorului a fost înțeleasă ca voința (fapta) de a se așeza peste cel cotropit și a-l stăpâni... Prin urmare, a descăleca înseamnă a cuceri, a coloniza, sensul de a întemeia e doar consecința, urmarea cuceririi și colonizării". Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de a se așeza peste cel cotropit și a-l stăpâni... Prin urmare, a descăleca înseamnă a cuceri, a coloniza, sensul de a întemeia e doar consecința, urmarea cuceririi și colonizării". Autorul insistă și arată că un astfel de termen (descălecare) alipit de tradiția întemeierii țării de către Negru Vodă nu poate avea decât o expicație: "se ținea minte din neam în neam că Țara Românească fusese întemeiată de un voievod, venit cu ceata lui din afară". Cuvântul apare și în cronicile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la nord, dar și asupra celor de la sud de Carpați. Într-adevăr, în 1291, românii sunt convocați, pentru ultima dată, la adunările țării (Transilvania). Această coincidență "neîntâmplătoare" nu i-a condus pe istoricii noștri la singura explicație logică: descinderea masivă ("descălecarea") a românilor de la nord Transilvania (Țara Făgărașului) la sud de Carpați, sub conducerea unui voievod-întemeietor al unei țări noi. Însă cele trei "întâmplări" (evenimente) concomitente, tulburările din Ungaria (moartea regelui Ladislau și sfârșitul dinastiei arpadiene), îndepărtarea cnejilor români din congregațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la Putna și Cronica anonimă) este pe deplin confirmată de textele contemoporane și anume, cronicele angevine ungare și diplomele regelui Ludovic din 1349 și 1365. Se face numai deosebirea între elementul legendar, adică vânătoarea zimbrului, și faptul istoric, real, al "descălecării" Țării Moldovei de voievozi români din Maramureș, Dragoș și Bogdan, pe care nimeni nu-l contestă. Toți istoricii de seamă români sunt de acord în această privință. Astfel, N. Iorga, în Istoria Românilor, în limba franceză, susține că "din Maramureș
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de strajă: "Moldova lui Dragoș nu era decât un fel de feudă militară regală" (p. 245, apud Brătianu). Abia revolta lui Bogdan, care coboară și ea din Maramureș și alungă pe "stăpânul legiuit și credincios al mărcii", înseamnă a doua descălecare. Este limpede că, în ceea ce privește Moldova, tradiția descălecatului, confirmată de mărturii contemporane certe, constituie un temei indiscutabil al întemeierii acesteia. Analizând închegarea celor două state medievale românești putem concluziona că tradiția istorică a descălecatului cuprinde trei elemente temeinice: 1. Existența unor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1977, p. 16-22. Xenopol A. D., Întemeierea țărilor române, în Rev. pentru ist., arh. și filolog. 3, 1885, 5, p. 1-28, 285-309. Idem, Un document asupra lui Bogdan, descălecătorul Moldovei, din 1349, în RIAF 3,vol. V, 1885, p. 166-170. Idem, Descălecarea Munteniei, în Viața Românească, VI, 1911, nr. 3, p. 309-322. Idem, Istoria Românilor din Dacia Traiană, vol. I-II, București, 1985-1986. Zaharia Ciprian, Iosif I Mușat, întâiul mare ierarh român, București, 1987. Zugravu N., Geneza creștinismului popular al românilor, București
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Principate și că acea tendență se manifestă în viața publică și privată într-un mod care contrazice ființei pe cât [de] nobile, pe atât de inteligente a românilor și de aceea justifică foarte mult dorința unei îndreptări spre bine. capitolul III DESCĂLECAREA, CREȘTINAREA ȘI DISPARIȚIUNEA CUMANILOR DIN ȚĂRILE ROMÎNEȘTI Încercări izbutite de convertire în privirea cumanilor, neizbutite în privirea românilor. Pe la mijlocul sutei a unsprezecea irupse cu putere în Europa poporul cumanilor sau al polovților, care pîn-atuncea petrecuse în Asia dincolo de Volga, era
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de acest rege, apoi fură duși îndărăt în Ungaria, după ce li se făcură unele concesiuni favorabile și colonizați statornic în mai multe locuri, anume între Tisa și Dunăre, Murăș și Criș, precum și între Timiș și Murăș. PARTEA A DOUA DE LA DESCĂLECAREA PRINCIPATELOR ROMÎNEȘTI PÎNĂ LA PIERDEREA NEATÎRNĂRII LOR CAPITOLUL IV VALACHIA DE LA ÎNCEPUTUL EXISTENȚEI EI DEOSEBITE SUB PRINCIPI PROPRII Istorie sumară dinainte de descălecarea Valachiei. Teritoriul numit mai târziu al Valachiei era o parte a Imperiului roman și se ținea de provincia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
locuri, anume între Tisa și Dunăre, Murăș și Criș, precum și între Timiș și Murăș. PARTEA A DOUA DE LA DESCĂLECAREA PRINCIPATELOR ROMÎNEȘTI PÎNĂ LA PIERDEREA NEATÎRNĂRII LOR CAPITOLUL IV VALACHIA DE LA ÎNCEPUTUL EXISTENȚEI EI DEOSEBITE SUB PRINCIPI PROPRII Istorie sumară dinainte de descălecarea Valachiei. Teritoriul numit mai târziu al Valachiei era o parte a Imperiului roman și se ținea de provincia Dacia (Dacia ripensis). Populațiunea de acolo, compusă dintr-un amestec de geți, ce se aflau din vechime pe acele locuri, și din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stări primitive la străinătatea cu mult mai înaintată, dar totuși numai pe jumătate cultă: toate acestea la un loc ne esplică tăcerea istoriei despre dezvoltarea vieții statului și a celei cetățenești în acest Principat în vremea ce urmă imediat după descălecarea statului moldovenesc. Tot lucrul acesta se poate dovedi și în privirea puținelor știri despre întîiul period al existenței ca stat a Valachiei. {EminescuOpXIV 194} Petru Mușat Voievod. După Bogdan-Mușat urmă la domnie fiul său Petru Mușat, care duse cârma țării
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
La Ateneu, înconjurat de sute de lefegii cari nădăjduiesc întru d-sa, nu s-a sfiit a calomnia pe adversarii săi politici. Despre Lahovărești a zis de ex. că n-au tradiții în țară, că nu cunosc țara nefiind de la descălecare. Ca și când Brătienii ar fi din zilele lui Radu Negru! Măsura simțului istoric și a tradițiilor d-lui Brătianu este prefacerea mormântului lui Mircea I în pușcărie pentru a crea o sinecură unei rude a Simulescului. Cu asemenea antecedente d. Brătianu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
practicile sezoniere transhumanța sau retragerile din fața năvălitorilor generau situații de disputare a unor zone întinse între populații aflate la momente anume în spații considerate libere, dar revendicate de alții care reveneau după o vreme pe acele locuri. În Moldova după descălecare sau în Transilvania după infiltrarea celor veniți din pustă, au apărut tot felul de tensiuni, unele nestinse până astăzi, toate cu influențe semnificative asupra configurării comunitare. Chiar dacă nu datorită transhumanței, ci datorită faptului că fugiseră la munte de teama năvălitorilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ne prezintă drept molatici, buni, nepractici. La Cantemir, târgoveții nu ocupă mult loc în prezentare, ceea ce este de asemenea un semn al palidei lor prezențe sociale. În ce privește țăranii, dincolo de erori cum ar fi aceea privind absența locuitorilor în Moldova la descălecarea lui Dragoș, există pasaje ce depășesc simpla înfățișare a situației, mergând spre zona analizei. În ce măsură această analiză este viciată de apartenența sa la marea boierime prea puțin înclinată să își aroge vreo vină în privința situației grele a țăranilor este dificil
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care l-a respectat cu sfințenie În copilărie - se poate compromite Într-o asemenea manieră Încît să considere că „ocuparea țării de către ruși și instaurarea de către ei a regimului ce-și spune comunist, nu se poate asemui decît cu acea descălecare prin care neamul românesc a reapărut În istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cîrma țării numai prin grația rușilor și slujindu-se de o singură armă, teroarea, se numesc, ca și primii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]