145 matches
-
secuilor, la recensământul din 2012, etnicii maghiari au fost îndemnați să se declare secui și nu maghiari. Rezultatele ultimului recensământ nu prezintă care este numărul declarat al secuilor ci doar al maghiarilor. Proporția numerică a secuimii în cadrul maghiarimii din perioada descălecării poate fi estimată la 4 - 5%. Proporția secuilor maghiari care trăiesc în Ținutul Secuiesc poate fi astăzi la fel, deși o parte a rămas pe teritoriile locuite înainte, ceea ce dovedește și toponimia (denumiri geografice) și dialectul secuiesc. Proporția secuimii de
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
rang de lege de către regele Matei Corvin, care avea cu adevărat nevoie de sabia secuiască. Nobilimea maghiară și elita socială a secuimii, care se îmbogățeau continuu, nu au vrut însă să respecte garanțiile autonomiei specifice secuilor, depuse încă în momentul descălecării maghiarilor, motiv pentru care în noiembrie 1505, a avut loc o nouă adunare generală la Odorheiu Secuiesc. Aici s-a dorit obținerea în special a "reformei justiției". In anul următor a avut loc amintita adunare națională de la Lutița, unde s-
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
slavă, numită "Voskrenskaia Letopis" din secolul al XII-lea, sunt amintite localitățile "Socăva și Serét" (Suceava și Siret) locuri importante pe drumul comercial european de la Cracovia prin Galiția, Liov Cernăuți, Siret, Suceava, Spre sud la Dunăre. Nicolae Costin vorbind despre descălecarea lui Dragoș (1288 - n.a.) zice: "Și așa sau aședat venind și alți Moroșeni pre unde le-au plăcut locul, pe sub munte: Români, Sași și unguri, Sucéva târgul l'au descălicat nisce cojocari; Soci se chiamă unguresce cojocar; iar Sucéva = Cojocărie
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
(n. cca. 1655/1660 - d. ante 9 iulie 1725) a fost un cronicar muntean, autor al cronicii "Viața lui Constantin Brâncoveanu" din 1711 și al manuscrisului "Letopisețul de la descălecarea cea dintâiu a românilor și așezarea lor în Țara Românească", care s-a pierdut. Logofătul , împreună cu fratele său, logofătul Șerban Greceanu, a luat parte, alături de stolnicul Constantin Cantacuzino și cu sprijinul arhiereului Ghermano de Nyssa (directorul Academiei grecești din Constantinopol
Radu Greceanu () [Corola-website/Science/303359_a_304688]
-
Ecourile apei care se lovea de bolovani sau șipotea prin vaduri reverberau în văzduh, dar luna, muntele și râul, învăluite în vapori denși, păreau spuzite cu mica. De pe mal nu se vedeau decât lucirile slabe ale lămpilor de pe țărmul opus. — Descălecarea Ikeda Shonyu coborî primul de pe cal și-și instală scăunelul de campanie pe malul râului. — Seniorul Yukisuke a sosit la timp. Trupele lui sunt acolo, arătă unul dntre vasalii lui Shonyu. Shonyu se ridică în picioare, cătând spre amonte. — Cercetaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
facă de cap și de cuvînt?", cînd potrivitorul de cuvinte se pronunță, în fața Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române pe care Ierunca o supranumește: parlamentul căderii și căzăturilor românești, astfel: În scrierea noastră veche, statornicirea altor temelii se numea Descălecare. Descălecătorii sînt aici, în fruntea Marii Adunări Naționale: ei se numesc: PARTIDUL". Condamnarea lui Arghezi se face și în numele a ceea ce Virgil Ierunca a susținut că este poezia: "Noi sîntem dintre aceia care cred că poezia nu este și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
precum și la (b) oprirea Rusiei din realizarea obiectivului ei de a lua locul Bizanțului vlăguit în confruntările cu occidentalii, în luptele cu arabii, turcii, bulgarii și sârbii prea nerăbdători de mărire; (c) cam tot în acele timpuri a avut loc "descălecarea", adică întemeierea statală a Munteniei de către (cumanul, de origine türk, susține N. Djuvara, în opoziție cu alți istorici) Basarab I, coborât din Țara Făgărașului în jurul anului 1330, care a așezat capitala la Câmpulung, și a Moldovei de către Dragoș mai întâi
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vremurilor, fie ele bune sau mai puțin, și „ne unesc în lupta spirituală și culturală”, pe care și-au asumat-o înaintașii. Numărul inaugural ne spune de altfel „Cine suntem și ce vrem”: „La măreția serbării a 200 ani, de la descălecarea oltenilor pe aceste meleaguri - aici, unde unitatea de români din patru provincii s-a făcut de mult în România nouă - vrem să apară un «Suflet nou»“... „Suflet nou” a fost și a rămas de mai bine de șapte decenii o
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
devenise spaimă. Mai văzuse astfel de lupte În ultimii doi ani petrecuți În Moldova. Al doilea asalt se spărsese, ca și primul, În săbiile iuți ale celor trei apărători. - Oamenii ăștia mă calcă pe nervi! țipă Hans, făcând semn de descălecare. Cretinilor! Cât mai puteți rezista la o mie de leghe de țara voastră, În fața unor cavaleri pe care nu-i interesează decât punga promisă, indiferent dacă veți fi morți sau nu?! Predați-vă și veți putea pleca liberi! E inutil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
azi-dimineață. Sunt puternici. Încă nu destul antrenați. La fel sunteți și voi. - O noapte, căpitane... atât. Mâine, În zori, vom fi ca niște zmei... se rugă Simion. - Dați semnalul de adunare! Cornul sună Garda Măriei Sale, adunarea În jurul căpitanului. Oană porunci descălecarea. Oștenii aprinseră un foc și se adunară În jurul lui. - I se aplecă și căpitanului de atâtea manevre de cavalerie... murmură unul dintre ei, aflat chiar lângă foc. - Credeți? Întrebă Oană, gânditor. Credeți că poate fi judecat după oboseala noastră ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
văzut situația disperată a regelui Vladislav și lupta crâncenă a tatălui tău. Am organizat retragerea și am rămas ultimul. Am văzut cum presiunea asupra Apărătorilor devine imensă. Ienicerii Îi dădeau jos cu căngile și Îi ciopârțeau. Tatăl tău a ordonat descălecarea. Era limpede că nici unul dintre ei nu va mai pleca de acolo. Cercul Apărătorilor s-a Împuținat cu repeziciune. În fața regelui, care abia atunci Își dădea seama ce prostie făcuse, Mircea Oană a ținut piept ienicerilor mai mult decât mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
atac ce nu poate fi povestit. Un atac fulgerător, sălbatic, care i-a dat peste cap pe achingii, ca și cum ar fi suflat peste ei un vânt de furtună. Și iarăși cornul, parcă Îl aud și acum, un singur sunet lung. - Descălecarea și angajarea luptei cu trupele pedestre... spuse străinul. Cu ienicerii. - Apărătorii au trecut Între robi și ieniceri. Unii aveau săbii lungi de două mâini. Alții mânuiau măciuci și buzdugane. Ienicerii n-au dat Înapoi, dar au Început să cadă uciși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Încet. Vânturile acoperiseră cu nisip aproape totul. Amir descălecă și păși printre micile movile ce păreau a fi cadavre. Răscoli nisipul cu vârful cizmei și descoperi o platoșă de piele ce purta semnul șarpelui și al săgeții. Făcu semn de descălecare primilor patru călăreți din cei o sută care-l Însoțeau. Războinicii se apropiară și scoaseră din nisip câteva trupuri pe jumătate putrezite. Două erau arse. Alte trei erau despicate de sabie. Războinicii se priviră neliniștiți. Se aflau Într-o vale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pecenegi, cumani și tătari. La sfârșitul secolulul al XIII-lea are loc formarea statului feudal Țara Românească, iar la mijlocul secolului următor are loc formarea statului feudal Moldova. Această acțiune s-a numit întemeiere, întemeiere care s-ar fi făcut în urma descălecării unui voievod din Transilvania, Negru Vodă la sud de Carpați, Dragoș în Moldova. Întemeierea nu s-a făcut prin cucerire, în urma căreia voievozii sau cnezii din Moldova sau de la Sud de Carpați au fost siliți să se supună descălecătorului. Ea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domniei, care și acum dacă s-ar găsi asemenea locuri deschisă de târguri și pustii, ar fi domnești.” Unii istorici au împărtășit punctul de vedere formulat în anaforaua din 1817, uneori cu mici nuanțări: N. Bălcescu în Muntenia, Radu Rosetti (descălecarea nu s-a făcut prin violență, ci prin cucerire), Sebastian Radovici, Constantin Giurescu, I. C. Filitti, Dinu Arion și P. P. Panaitescu. Alți istorici au susținut teza existenței unui domeniu domnesc, care cuprindea întregul teritoriu al țării dominium eminens: A. D. Xenopol
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moșii să facă diată sau are osebire unul de altul? Un stăpân poate să vânză moșia sa de istov? Din răspunsurile Divanului se vede că, deși tot pământul Moldovei au fost înainte de vremi nepomenite "domnesc", prin daniile luminaților domni, prin descălecare de orașe și sate, au devenit proprietăți particulare, la care "stăpînitoriul țărei" nu are nici un amestec, și că fiecare om "slobod" din Moldova este volnic să dispuie de averea sa cum îi place, fără să întrebe pe "stăpînitoriul țărei". C-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și geografică a Europei (alcătuite de Martin Kromer, Matei Miechowita, Gerhard Mercator, Ioannis Pistorius ș.a.). Sinteza lui U. s-a păstrat, mai mult sau mai puțin modificată, în Cartea ce să chiamă letopiseț, ce într-însa spune cursul anilor și descălecarea Țărei Moldovei și viiața domnilor, publicată pentru prima oară de Mihail Kogălniceanu în 1852, sub titlul Domnii Țării Moldovei și vieața lor. Ediția de bază este însă cea realizată de P. P. Panaitescu în 1958. În forma în care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
aceleași perioade ale istoriei apusene. Împărțirea făcută de mine a fost următoarea. Istoria veche a poporului român, începe la primele cunoștințe ce le avem asupra țărilor noastre, și la primele neamuri ce le-au locuit, spre a se opri la descălecarea principatelor în secolul al XIII-le. Ea cuprinde tot acel complex de împrejurări care contribui la făurirea naționalității românești. Din această perioadă națiunea română ieși cu caracterul ei propriu, ca element deosebit în sânul popoarelor înconjurătoare, acăror înrâurire o suferise
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de la 1821 perioada Românismului în care trăim astăzi. Așadar istoria românilor se poate împărți rațional, după momentele însemnate ale dezvoltării sale, în patru perioade. I.Istoria veche, de la origine până la 1290 d. Hr.: formarea naționalității române. II.Istoria medie, de la descălecare până la Matei Basarab și Vasile Lupu, 1290-1653: epoca Slavonismului. III.Istoria modernă, de la Matei Basarab si Vasile Lupu pană la revoluția grecească, 1653-1821: influența grecească. IV.Istoria contemporană de la revoluția grecească din 1821 până în zilele noastre: epoca Românismului. M-am
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
înseamnă că ai anulat toate vechile stăpâniri și nu ai nevoie nici de acte, nici de justificări. Românii vechi, de când îi găsim în documente cu numele de vlahi și cu variantele acestui etnonim, de dinainte cu sute de ani de „descălecarea” statelor românești, erau tot așa de stăpâni și proprietari cum sunt astăzi tuaregii asupra Saharei și beduinii asupra pustiului Neghev și a Peninsulei Sinai, adică „stăpâni” fără acte, nerecunoscuți decât de ei înșiși. După cum se cunoaște, folosința îndelungată creează
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
boierești. Domnul și boierii țării Trebuie să spunem din capul locului că la noi domnii au fost ajutați în ocârmuirea țării de către boieri din cele mai vechi timpuri, boierii fiind socotiți cea mai înaltă clasă socială. Însuși Bogdan, întemeietorul, la descălecare, spun documentele, era însoțit de mulți nobili, boieri de viță din Maramureș dar, firește, boieri a găsit descălecătorul și în Moldova, cu o situație materială superioară celorlalți locuitori. La începutul organizării politice ca stat, autoritatea Domnului era absolută. Șeful statului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
11 decembrie 1834, cu recomandarea „să cerceteze înconjurările jăluitorilor și să-i pui la cali potrivit cu așăzământul", fără a se ști care au fost urmările rezolvării jalbei respective. Birul în Moldova este cel mai vechi impozit și există poate de la Descălecare și a fost perceput de către Domnul țării. Se plătea, după cum s-a mai spus, ori individual ori cu rupta, fără însă a i se cunoaște toate dedesubturile, pentru că, datorită lui, mulți birnici împungeau fuga. Plătit prin cislă, suma datorată de către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mă simt fericit că astfel mi s-a dat prilejul să vă mulțumesc cu grai viu pentru însemnata cinste ce mi-ați făcut alegândumă membru de onoare al acestui corp învățat. Lucrurile stând astfel, pot să zic că cele două descălecări ale mele la București, cea din anul 1879 și cea de acum, au fost urmate pentru mine de niște întâmplări însemnate, doar este de obște cunoscut cum că acum 40 ani am fost ales membru corespondent. Mulțumesc din inimă asigurând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
regenerativ 22, este admirabil observată și exprimată de un martor implicat, Alecu Russo, în opinia căruia, pe parcursul a numai 16 ani, de la 1835 și până la 1851, "mai mult a trăit Moldova decât în cele cinci sute de ani istorici de la descălecarea lui Dragoș până în zilele părinților noștri". Dacă aceștia din urmă trăiseră netulburați de "întâmplările lumei" sau de "vălmășagul veacului", rămânând cufundați într-o deplorabilă letargie de iz oriental, cu ochii și gândurile "învârtite la Răsărit", generația lui, reprezentată de Kogălniceanu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acest duh al pădurii este unul al dinamismului spiritual regenerator, iar Încrederea În convertirea În cîntec a negrei mîhniri a șipotelor, legate poate de-o vrajă nefastă, este și ea limpede. Dealtfel, exilul semivoluntar al haiducului este recunoscut ca o descălecare În Împărăție: “Intră În codru, În patria verde”. Codrul, muntele sînt patria noii vieți dezlegate de povara și reperele vieții anterioare: “S-a pierde În munte, s-a pierde, / uitîndu-și de mumă și moarte”. Tonul elegiac, baladesc, accentuînd ruperea tragică
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]