38 matches
-
Iașului...și iarăși altă poiană ce este pe Vasluieț, ce se chiamă Poiana Blagăi, și cu altă poiană împotriva acelei, spre soare apune...ce se chiamă Poiana lui Melinte.” Păun însuși, întocmindu-și diata la 1 aug. 1672 (7180), spune: „Descălecat-am și noi o mănăstire în Bucium, la Piatra cea Mică, ce să chiami Clatie; dându-i sate, moșii și vii și alte fialiuri de bucate: stupi, vite; satul Tohănești...și cu trei mori gata, într-o casâ, cu amândoi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
glie și neam, cultivată de Grigore Ureche și Miron Costin, cel care, ca nimeni altul până la el, a trezit conștiința unității noastre românești și naționale, scoțând lumii la vedere obârșia neamului românesc, arătând că toți de un neam și odată descălecați sunt. La Lipnic, Cahul, Țețina și Codrii Cosminului, la Vaslui și Războieni, la Chilia și Cătlăbuga, Șchei și Baia, românii moldoveni s-au ridicat împotriva năvălitorilor, pentru neatârnarea Țării Moldovei și apărarea gliei străbune, când cetățile noastre Hotinul, Soroca, Orheiul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Marți, 12 octombrie/30 septembrie. Buzău-București. Vreme minunată, cald. Ora 8 la episcop, văzut paraclisul său. Ora 9 încălecat, trecut în revistă întreaga cavalerie. Exerciții de linie, atac vertical, până la ora 11, apoi defilare în trap a Regimentului 8. Trupa descălecat și prin pădure spre Buzău. Ora 12½ dejun. Ora 2½ plecarea din Buzău, multă lume la gară. Ora 4½ în Ploiești. Ora 5¾ sosirea în Cotroceni, miniștrii, D. Ghica, foarte multă lume în întâmpinare. Cerc. Ora 7 cinat. Seara scris
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Duminică, 4/16 octombrie. Slatina-București. Vreme minunată. Ora 9 la biserica Ionașcu, liturghie. Ora 10½ înapoi. Primit pe Radu Mihai. Ora 11 la gară, acolo încălecat. Revistă a celor 19.000 de militari, pe trei linii, trupa aliniată în coloane. Descălecat, foarte cald, vânt răcoros. Defilarea a durat peste o oră. Enorm de multă lume. Făcut critica manevrelor, care a durat o jumătate de oră. Ora 1 și 20 de minute plecarea din Slatina, toată lumea la gară. Ora 3 în Pitești
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Sibiului, de la Săliște.. În bălți au poposit și mulți oieri din Mărginime: cum ar fi neamul lui Brangă, mari proprietari de turme. A.B.Dvs. de unde credeți că veneau? Înclin să cred că veneau din Săcelele Brașovului. Cei mai mulți dintre urmașii celor descălecați aici mi-au indicat această localitate; alții precizând chiar locul: Satul lung. A.B.Nu vreau să ne îndepărtăm de vis! Povestiți-mi visul! Într-o noapte, cu câteva luni înainte de nașterea mea, mătușa Șerbana a avut un vis, povestit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un "loc" pentru "tinerețe fără bătrânețe", care ar fi acela? Un loc pentru "tinerețe fără bătrînețe"? Desigur, Maramureșul. Iar argumentele pentru această alegere se regăsesc în discuția noastră, m-ai convins că e așa. Mai mult, dacă Moldova a fost "descălecată" de legendarii Bogdan și Dragoș plus cățeaua Molda, cu ceva secole în urmă, acum e firesc să încercăm și noi o "reîncălecare" a originilor, nu-i așa? Și dacă tot ne-au fost strămoși niște maramureșeni, de ce nu am revendica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
noastră e faptul că mult înainte ca ideea unităței noastre să fi devenit pentru toți românii un adevăr și o credință, marele cronicar a înțeles și a proclamat unitatea aceasta. Moldoveni, munteni, ardeleni, spunea el, "tot un neam și odată descălecați sunt". Rămas în nota timpului său, Neculce a putut spune în minunata sa cronică: "pentru țara muntenească să scrie muntenii; iar noi să scriem pentru țara noastră". Costin scrie pentru tot neamul, a cărui unitate sufletească îl făcea să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
înstrăinării trăite de unii scriitori români: „Noi nu suntem un popor de emigranți, iar stelele străine ne umplu de groază. Tot ce e dincolo de spațiul mioritic ar trebui deci să ne împrăștie și să ne dizolve ca pe niște călăreți descălecați... Și totuși, un lucru ciudat ne salvează... Un imens simț al întoarcerii”. M. P.-C.
ŢARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
an. XXXIV, nr. 11 537, 10 aprilie 1921, pg. 2. 22. Constantin Bacalbașa, „Ochii noștri deschiși“, Adevărul, an. XXXIV, nr. 11/371, 27 aprilie 1921, p. 1. a revenirii provinciei românești de peste Prut în hotarele României („Basarabia a fost de la descălecat trup din trupul Mol dovei, Basarabia a fost totdeauna sub sceptrul domnitorilor moldoveni. Basarabia ne-a fost răpită printr-un act de putere abuzivă de țarii ruși“23) sau - din ce în ce mai îngrijorat de ceea ce se întâmpla în vecina Rusie bolșevică - la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
grele au atacat spre primele linii otomane, dar au fost nevoiți să descalece în fața liniei de țepușe. Aici au început să smulgă țepușele din pământ, în acest timp aflându-se sub tirul arcașilor turci. După ce au fost îndepărtate țepușele, cavalerii descălecați au trebuit să facă față atacului infanteriei de elită otomană - ienicerii. Francezii, superiori la capitolul armuri, au respins atacul infanteriei turce, căreia i-au provocat pierderi de aproximativ 10 000 de oameni. Francezii au atacat și cavaleria turcă și au
Bătălia de la Nicopole () [Corola-website/Science/298671_a_300000]
-
a evita creșterea pierderilor, cavalerii în armură trebuiau să atace. Infanteriștii din spatele zidului de care deschideau focul cu arbaletele și muschetele pentru a-și slăbi inamicul. Trăgătorii ținteau la început caii, cavalerii în armuri greoaie fiind mult mai vulnerabili odată descălecați, în plus, mulți călăreți fiind uciși în momentul prăbușirii calului. De îndată ce atacul cavaleriei era stopat și moralul atacatorilor scădea, infanteriștii husiți contraatacau. Husiții năvăleau din spatele carelor, în special a celor de pe flancuri, atacând violent inamicul. Inamicul era prins între atacurile
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
o noblețe a ideilor care o va face cartea de căpătîi a Școlii Ardelene. "Predoslovia" enumeră scopurile lucrării: a) afirmarea etnogenezei pentru „lăcuitorii țării noastre, Moldovei și Țării Muntenești și românii din țările ungurești, care toți un neam și odată descălecați sîntu”; b) conștientizarea valorii documentului scris, care rămîne mărturie peste veacuri: „Lăsat-au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea...”. Românii trebuie să-și cunoască istoria, „toate alte țări știindu începuturile sale”; c) dezmințirea ocărilor aduse de unii copiști ai
Miron Costin () [Corola-website/Science/299037_a_300366]
-
pierdut. Debarcarea de la Suvla a fost întărită prin sosirea Diviziei 10 Irlandeze la 7 august, a Diviziei 53 Galeze, care a început să debarce la 8 august, a Deviziei 54 East-Angliane sosită în seara de 10 august, și cavaleria „yeomanry”, descălecată, din Divizia 3 Călare la 18 august. La 12 august, Divizia 54 a atacat Kavak Tepe și Tekke Tepe, traversând Câmpia Anafarta. Atacul a eșuat și stafful lui Hamilton a luat pentru scurt timp în calcul evacuarea trupelor de la Suvla
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]