240 matches
-
de tristețe de gheață, zugrăvită pe ea. Coborî lin, plutind și se opri dincolo de ușa unde eu încremenisem ca sub forța hipnozei, cu nasul lipit și mâinile amândouă sprijinite de geam, cu palmele deschise. Își lipi de geam palmele-i descărnate, cu gheare ca de acvilă , femeia coborâtă dintre stele suprapunându-le peste ale mele ca într-un joc de copii. Ochii ei de foc înghețat, triști fixau intens privirea mea hipnotizată. Îmi făcu un semn cu privirea arătând spre înalt
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463774383.html [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
Acasa > Stihuri > Semne > DĂ-MI O LIRĂ... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului dă-mi o liră... voi mai scrie încă poate doar poeme de iubire, așa nude, descărnate, să rămână-n amintire. cu orgi și cu harfe vii se-aud glasuri în văzduh, peste secolii pustii, venind de la sfântu’ duh. luna urcă spre zenit, în corole de minuni, în azur nemărginit în caleașca cu nebuni. uită, uită morții
DĂ-MI O LIRĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1423299625.html [Corola-blog/BlogPost/367941_a_369270]
-
de ele însele când ești singur devii o pradă ușoară în ghearele ascuțite ale gândului îți poți imagina lucruri înspământătoare precum că ți-au murit caiii de pildă parcă-i și vezi la marginea drumului cu dinții rânjiți cu tigvele descărnate cioclii n-au timp să strângă cadavrele cailor morți demonstrează pentru salaii decente în fața Guvernului Referință Bibliografică: Indignări / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2223, Anul VII, 31 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate
INDIGNĂRI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1485826745.html [Corola-blog/BlogPost/377431_a_378760]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MOMENT DE SEARA Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului Moment de seară undeva,în adâncuri brațe descărnate frământa vechi dureri sunt brațele demonului ? sunt brațele îngerului ? nu știu. poate sunt brațe de Sisif căci durerile se frământă lung așa ca pâinea. undeva,în adâncuri pașii tăi mici și albi sunt scriși pe lespezile unui timp când nu
MOMENT DE SEARA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/marius_horvath_1425665490.html [Corola-blog/BlogPost/382564_a_383893]
-
durerile se frământă lung așa ca pâinea. undeva,în adâncuri pașii tăi mici și albi sunt scriși pe lespezile unui timp când nu erau dureri. undeva,în adâncuri, îngerii stau nemișcați și tăcuți așa,ca statuile într-o expoziție. brațele descărnate frământa vechi dureri pașii tăi mici și albi duc departe unde totul se îmbraca în întuneric sau se inneacă în cea mai albă mare... Referință Bibliografică: Moment de seara / Marius Horvath : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V
MOMENT DE SEARA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/marius_horvath_1425665490.html [Corola-blog/BlogPost/382564_a_383893]
-
yanchei pur-sânge au scăpat și ei ... XIX. COPILUL LACRIMILOR TALE, de Sorin Olariu , publicat în Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011. de un timp ochii tăi mamă începuseră tot mai mult să semene cu toamna ai strigat în noaptea descărnată s-au auzit doar clopote ultimele tale lacrimi se topesc pe buzele-mi arse de atâta tristețe nu plâng doar căprioarele nu vor mai bea niciodată din palmele tale nu plâng doar soarele nu va mai răsări niciodată ca mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sorin_olariu/canal [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
i se-ntâmplă. Într-o frântură de secundă până ce lumina se stinse, îi apăruse figura în oglinda stăpânită de aburul subțire al ochilor săi. Oasele feței închipuiau un zâmbet hidos. Memoria vizuală îi fixă pe retină imaginea fioroasă a chipului descărnat, însoțindu-i gândul din urmă: Prezentul continuu... am reușit! * De dincolo de oglindă, Zeit rânji cu cinism: -N-a durat prea mult... ce efemer... cât de perisabil... Acum, alt efort, altă conferință, în alt oraș... cu alt voluntar... Referință Bibliografică: VOLUNTARUL / Angela
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1476602181.html [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
de morcov, mânuită de o infirmieră. O să vorbesc singură, o să fac pe mine și-o să fiu spălată cu dușul de aceeași infirmieră nervoasă. O să stau ore în șir, în câte-un fotoliu, uitându-mă în gol și legănându-mi corpul descărnat. O să-mi pun perna-n cap și o să mă zbat, strigând “Lasă-mă!”, când o să mă viziteze Dan și-o să încerce să mă mângâie. O să îi vorbesc, apoi, alintându-mă ca o fetiță, despre o pisicuță care ar fi trebuit
Într-un tren din România by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19127_a_20452]
-
ca o felie de lubeniță deasupra lor. Îmbătat de vin și de lună, Frâncu i-a strigat: Madam Ronet je vous aimez și madame Ronet a plâns fericită Dascălu i-a cuprins Înfrigurat mâinile A strâns-o la pieptul său descărnat, strigând iarăși: Madame Ronet, la France est perdu sans moi. și madame Ronet a zâmbit fericită. Noapte de dragoste Gheorghe Chichirez a avut o drăguță Una mare și blondă ca un frasin Într-o sâmbătă s-au Înțeles să se
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
formă de "V", atitudine probabil desprinsă din manualele ilustrate ale "gesturilor patologice" care se bucurau de o foarte mare popularitate la acea vreme în Viena. În schimb, când pictează propriul său nud, artistul pare să-și chinuiască trupul, îl prezintă descărnat, schilodit; chipul și părul care i se ridică în cap, ca și cum ar fi fost electrizat, exprimă groaza. Specialiștii recunosc în autoportretele lui o îmbinare de narcisism cu anxietate masochistică. Nuduri și scene erotice Egon Schiele și-a concentrat întreaga forță
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
morală a lui Urban al II-lea asupra lui Henric al IV-lea, încăpțânatul său concurent la stăpânirea universală. Petre Pustnicul era omul potrivit, în stare să-l secondeze pe papă în acțiunea de mobilizare a Europei. Fizicul său parcă descărnat, ochii arzători făceau o impresie puternică. De aceea, Urban al II-lea i-a dat scrisori de recomandare către toți principii, odată cu împuternicirea de a predica ,războiul sfânt’’ în Orient. Despre cruciadă deocamdată nu se spunea nimic. Papa era preocupat
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
că această unitate în trup este un ansamblu de părți, a căror viață și activitate derivă din dintr-un „suflet”, dintr-o „suflare”, care nu are nicio existență separat de trup. „"Evreii nu s-au gândit niciodată la un trup descărnat"”. În concluzie, în armonie cu cele spuse mai sus, învață că sufletul omului reprezintă întregul om, nu o parte specială, independentă de celelalte părți componente ale naturii umane; mai mult, sufletul nu poate exista despărțit de trup, căci omul este
Nemurirea condiționată () [Corola-website/Science/315484_a_316813]
-
pericol. Animalele scheunau încurcate, aproape gudurîndu-se, și nu se năpusteau asupra vinovatului; dresajul lor nu avusese în vedere oameni în pielea goală. Acum, spectacolul era grandios: zeci de trupuri dezgolite, burți lipite de șira spinării, coaste ieșite în afară, fese descărnate, brațe și picioare ca bețele, obraji scofîlciți și capete tunse, ca de copil, piele murdară, cu erupții și plăgi ce păreau tatuaje savant organizate, toate acestea încălzite de un soare blînd, care era totuși al unei zile de iarnă. Unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
al celui prea puțin realizat pe tărîm literar, redus la postura de animator și administrator, apoi, în paginile memorialistice, la cea de martor? Ori de un realism ce divulgă implacabil datele umane dezamăgitoare ale unor personalități care apar, pentru noi, descărnate, prin îndepărtarea stratului existențial ce va fi fost și nesatisfăcător, restrînse la semnificațiile artei și ale ideii? Poate că ambele explicații sînt corecte, încăpînd într-o dispoziție în genere cîrtitoare (nu altminteri ni se prezintă memoriile faimosului Saint-Simon, "niciodată prea
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
mai tare peste ochi gluga. — Încă nu știi cum se face, mi-a spus Dee. Bagă de seamă, ori pun să ți se taie și nasul. I will show you Fear in a Handful of Dust... A ridicat o mână descărnată și a rostit cuvântul acela teribil: Garamond! M-am simțit ars de o flacără pe dinăuntru. Am fugit (În noapte). A trebuit să treacă un an pentru ca Dee să mă ierte și să-mi dedice A Patra Carte a Misterelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
am fost aproape orbiți de particulele corpului lui de cretă ce se fărâmițau ca niște atomi În aer, iar până la urmă ne rămase la picioare o grămăjoară de cenușă arsă. Dee se aplecă, scotoci În pulberea aceea cu degetele lui descărnate și scoase din ea un petic de hârtie pe care-l ascunse În sân. În clipa aceea ieși din umbră un rabin bătrân, cu o tichie unsuroasă ce semăna mult cu gluga mea. — Doctorul Dee, presupun, zise el. - Here Comes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
În același timp fă focul sub baie. Atunci, și numai atunci, deși materia argintului-viu nu atinge apa, dar găsindu-se În acest pântec cald și umed, se va transmuta În apă. — Maestre, zise Khunrath căzând În genunchi și sărutând mâna descărnată și străvezie a doctorului Dee. Maestre, așa o să fac. Iar tu vei avea ce dorești. Amintește-ți vorbele astea, Roza și Crucea. O să auzi vorbindu-se de ele. Dee se Înfășură În anteriul lui cu mâneci ca Într-o mantie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
să se dizolve, așa Încât, invitând subiectul să-și scoată susmenționatul dop, Îl condamni să-și urmeze propria-i fleșcăire ireversibilă, nu rareori Însoțită de un fluierat foarte ascuțit și de reducerea involucrului supraviețuitor extern la un biet nimic, o imagine descărnată și o exanguă fantasmă a vetustei maiestăți.“ „Nu te credeam așa de vulgar.“ „Acum o știi.“ Lorenza ieșise, simulând iritare. Știam că Belbo suferea și mai mult În felul ăsta: o mânie adevărată l-ar fi Îmblânzit, dar o proastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
curbat ca niște colți, m-ar fi supt, și apoi animalul și-ar fi reluat poziția lui posomorâtă de ascuțitoare criminală și sinistră. Un alt avion: ăsta nu venea din nici o parte, Îl generase el Între vertebrele lui de mastodont descărnat. Îl priveam, nu se mai termina, ca și proiectul din care se născuse. Dacă aș fi rămas pe loc fără să fiu devorat, i-aș fi urmărit mutațiile, revoluțiile lui lente, descompunerea și recompunerea lui infinitezimală sub adierea rece a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
potrivi „fete“. Multe fuseseră răpite din sate la vârsta de doisprezece-treisprezece ani, drogate și apoi puse să se prostitueze. În lumina aceea roz, aveau o strălucire mai sănătoasă, dar era de-ajuns să te uiți la mâinile și picioarele lor descărnate ca să-ți dai seama că unele erau roase pe dinăuntru de SIDA. Câteva erau tunse scurt, asta pentru că-și vânduseră părul amatorilor de peruci. Era Întotdeauna nevoie de niște kuai câștigați ușor atunci când afacerile mergeau prost, iar dependența era prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Copiii au fost și ei maltratați la rândul lor, iar acum sunt plini de cicatrice și se ascund pe unde pot. Biata miss Birmania, fostă regină a frumuseții, ar mai putea fi superbă și azi dacă nu ar avea membrele descărnate, un ochi lipsă și dacă nu ar mărunți din buze aceleași vorbe fără rost. Desigur, cu toții suntem capabili de compasiune, dar cui Îi place să citească astfel de povești? Amintiri despre sacrilegii, tortură și abuzuri, unele după altele - sunt extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Vara, le culegeai peste tot, de pe plaja „Cleopatra“ (paradisul sindicaliștilor), până la hotelul „Rex“ (unde intrai doar la costum) și de la vânzătorii ambulanți din parcul Tăbăcărie, până la bucătarii din Cazino: nu descopereai același gust. Se prăjeau în soare, ca niște degete descărnate. Turiștii își cumpărau cornete întregi, pătate pe margini cu grăsime. Parcă avusese loc o crimă, într-un ungher dosnic al pustietății... Am terminat de mâncat, am plătit, după care ne-am refugiat afară, în frigul isteric. Cerul plimba pe sub nori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și tu, la fel ca prietenii tăi mai devreme. Întâi n-o să-ți mai simți mâinile, pe urmă brațele, apoi o să observi cum hainele ți se topesc, cu tot cu porțiuni din corp. Îți vei găsi gâtul subțiat, apoi fața moale și descărnată. La urmă, or să rămână doar ochii, o fracțiune de secundă, să vadă cum se-nchide toată lumea din jur. De data asta, definitiv. Toată povestea nu durează mai mult de-un minut. Se cheamă uitare.“ L-am privit cu milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aflată Încă În umbră, unde se găsea scara ce ducea la etajul chiliilor. Abia Începuse să urce când peste el dădu cineva care cobora vertiginos. Era o fată, acoperită cu câteva zdrențe. Priorul căscă ochii cu surprindere, recunoscându-i trăsăturile descărnate ale figurii și ochii verzi, aprinși de desfrânare. - Pietra... abia izbuti să șoptească, cu glasul retezat. Tânăra izbucni, râzându-i În nas cu o expresie prostească, Înainte să Își reia alergarea spre ieșire. Un damf de vin Îi Împunse nările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
trăsăturile greoaie, marcate de trecerea anilor. Și nasul, deviat ca din pricina unei fracturi mai vechi. Îl cuprinse din nou acea senzație pe care o Încercase și la han. Mai văzuse acel chip, se gândi el, trecându-și mâna peste obrajii descărnați. Stăpânindu-și greața, luă capul și Îl apropie de propria lui față. - Cine ești? murmură el. I se părea că pășește În cerc pe marginea unui puț Întunecat. Apoi, dintr-o dată, ca o bulă de aer care urcă la suprafața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]