89 matches
-
cu ușurință modul în care produsul literar postmodern (a cărui acțiune, la acest nivel, poate și trebuie să fie comparată cu cea a parodiei) își face simțită prezența dinamitând produsele literare anterioare. Se încadrează aici termeni precum "decreație, dezintegrare, deconstruire, descentrare, deplasare, dizlocare, diferență, discontinuitate, disjuncție, dispariție, descompunere, demistificare, detotalizare, delegitimare, dezmembrare": ce altă ilustrare mai bună pentru întreaga listă decât parodia? Prin parodie, romancierul postmodern își îngăduie toate libertățile pe care și le dorește, rămânând în același timp înscris în
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dintr-un parcurs algoritmic al metodei științifice și din respingerea invariabilă a oricărui „reziduu” al tradiției. Nocivitatea operei de aculturație a Iluminismului este sesizabilă mai cu seamă în filigranul său antropologic. Avem de-a face, în opinia sa, cu o descentrare ontologică a persoanei. Un naturalism aservit voinței sau rațiunii discursive obnubilează dimensiunea apofatică a chipului uman. Treptat, omul este perceput și conceput ca un agregat psihofizic, adică o mașină complexă ghidată de lumina rațiunii (la fille de la Cité!) după principiul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de relecție sau acțiune la altul, conex sau aleator; capacitatea de a varia perspectiva -ață de un lucru, un proiect; de a schimba unghiul de vedere; capacitatea de investigare în direcții multiple; posibilitatea comutării rapide și -acile, de centrare și descentrare asupra unei probleme. Cele mai multe din descoperiri și invenții nu s-au -ăcut într-un domeniu strict delimtat ci, de regulă, la granița dintre discipline. - Originalitatea reprezintă capacitatea de a da soluții neuzitate, nemaiîntâlnite, de cele mai multe ori remarcabile prin noutate și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
vis, groaza pricinuită de Reich cu lucruri ce au fost demult. În lumina aurei dezagregate a propriului trecut biografic, spiritul burghez, cuprins de panică, devine conștient de sine: ca aparență.“ Gestul politic al experienței urbane se definește în concluzie prin descentrarea mecanismelor monotone ale istoriei și prin evidențierea pericolului, a caracterului de „criză“ al prezentului. În lumea metropolei, el se traduce prin apariția unor figuri ale marginalului și a unui mod de viață care se opune tendinței cotidianului de a deveni
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cele lungi, ruperile de ritm, utilizarea ingambamentului etc.) va angrena o uriașă forță centrifugă, care frânge linia unei anume „povestiri” și împinge nenumăratele elemente inventariate în tot atâtea direcții. În locul unei însumări și al unei totalizări semantice, se constată o descentrare ce dizolvă cu totul o posibilă semnificație unitară. Se urmărește, de cele mai multe ori, pura sonoritate verbală, nota de pitoresc și de bizar a scenelor schițate, culoarea fiecărui element în parte: „Plini de prestanță, / Lănțarii măsurară prima distanță / (6 m) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
inferioare, aflate pe teritoriul său. Descentralizarea administrativă apare doar împreună cu deconcentrarea administrativă. După cum apreciază și Corneliu-Liviu Popescu, "nu există un regim de descentralizare administrativă singur, ci un regim de deconcentrare și de descentralizare administrativă sau, altfel spus, un regim de descentrare administrativă"3. Administrația publică este formată din administrația statului (serviciile exterioare ale administrației ministeriale și ale administrației centrale de stat cu caracter autonom, prefect etc.) și administrațiile colectivităților teritoriale locale (consiliul local, consiliul județean, consiliul comunal, consiliul general, primar etc.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
identificarea p., există un fel de portret robot operațional, obținut prin adiționarea sau compilarea particularităților pregnante ale diferitelor p. În ce privește literatura, și în special proza literară, se admite că ar fi caracteristice trăsături și practici precum deconstrucția, intermitența vieții ficționale, descentrarea, eclectismul, scepticismul generalizat, absența oricărei pretenții de obiectivitate și adevăr, solipsismul și narcisismul auctorial, destructurarea deliberată și mereu surprinzătoare a formei, în general pluralitatea și mobilitatea infinită a formelor artistice și a procedeelor narative (de pildă, schimbarea frecventă a naratorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
alteori un dezavantaj. Eu cred sincer că există o stare de profundă descumpănire... Mircea Mihăieș: Frustrare. Vladimir Tismăneanu: Este o frustrare, dar din punct de vedere axiologic. De aceea spun descumpănire. Românii sunt foarte derutați. Mircea Mihăieș: Descumpănirea Înseamnă și descentrare. Vladimir Tismăneanu: Da, e vorba și de un sistem care aparent are un centru, există un partid ce se ocupă de toate. În realitate, predomină sentimentul abandonului. Marea majoritate a celor cu care am stat de vorbă, care nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
explicative. Așa cum notează M.-J. Borel, într-o analiză din perspectivă discursivă, prin recurgerea la explicație, se permite locutorului să apară în postura de simplu martor, observator obiectiv al faptelor: "A explica presupune o distanțare a locutorului, un fel de descentrare în raport cu valorile, un refuz de investire subiectivă" (1981b: 24). Acesta este și sensul mișcării din cea de-a doua secvență. Prin investițiile de ordin afectiv atribuite lui D. Levaï, locutorul poate să-și permită luxul de a-și pune masca
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ci cel monogerat al acestei interacțiuni, fără intervenția directă a celuilalt. Însă aceasta nu înseamnă că scriptorul nu poate introduce un dialogism profund, anticipând întrebările interlocutorului, de exemplu, imitând posibilele momente de întrerupere, introducând un simulacru de relație intersubiectivă. O descentrare a tipului dialogic reprezintă cu siguranță baza structurii enunțiative specifice doar scrisorii 32. Pentru a putea face trecerea de la secvență unitatea constitutivă a textului dialogal definit ca cea mai mare unitate dialogală la unitatea constituentă, trebuie ca mai întâi să
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
În era recentă a deconstrucției, diferența dintre impostură și genialitate este obnubilată de practica scriiturii anarhice. Devine tot mai greu să fii excentric când centrul nu mai este nicăieri vizibil sau credibil. Atunci, nu mai rămâne la îndemână decât catastrofa descentrării. În critica literară, intertextualismul desființează ideea de intrigă narativă. Pe suprafața textului concertul semnelor este necontrolat, fiind garantat doar de conexiunea la serverul invizibil al imaginației. Nihilismul interzice chiar și întrebarea privitoare la adevăr. Lacunele nu trebuie reparate, ci mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
2005, 19 et all.). Luneta lui Galilei zdruncină convingerea în spațiul privilegiat central, adevăr al gândirii mitice convertit, în timp, în metaforă, cum ar fi imaginea axis mundi pentru că omul are nevoie de refugiul unui centru în care să creadă. Descentrarea universului, cu date fizico-matematice indubitabile, oferă contextul lui Kant pentru a-l multiplica în mii de sisteme solare ce opun muzicii sferelor armonia unei simfonii matematice. În general, oamenii au dovedit reținere sau teamă în acceptarea oricăror teorii care le-
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
se arată ca fapt de a apărea în lumina lumii, în centrul autarhic al ochiului lumii, ci în strălucirea discretă a ceea ce apare nevăzut, în imaginea inaparentului, a acelui incognito învăluit în "splendoarea de la marginea lumii"17. Marginea e smerirea, descentrare și distanțare, cu atât mai pregnantă cu cât e mai ștearsă din vedere, dar și recentrare, reducție până la miez, "ca o descreștere, a lumii, înspre fruct"18. Apoi, complementar, o descreștere a trupului, căci - precum în viziunea platoniciană 19 - "trupul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu-ntuneric/ ceasul zilei cel întunecat,/ sufletul închis în semnul sferic,/ întru văzul Tău, nelimitat!" A lumina cu întuneric pune condiția developării apofatice, a negației care de-naturează pentru a revela esența invizibilă a naturii. Revelare a perspectivei inverse, prin ricoșeu, descentrare și răsturnare a categoriilor ființării. În ceasul întunecat al zilei, ființa își afirmă dezafirmarea, desfigurarea, ființă redusă la (im)posibila stare a emacierii, a imprezentării. Ceea ce ajunge la nevedere se află în întuneric, în contragerea absolută a vizibilului. Luminat cu
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fel descentrate, ex-centrate, la subiecte decupate, la <<felii de viață>>" (ibidem). Perspectiva vizuală se edifică în strînsă relație cu perspectiva narativă. Acordat cu interesul analizei, primatul uneia sau al alteia va desemna, în reversul său, natura complementară, subordonată, a celeilalte. Descentrarea de ordin vizual, fărîmițarea caleidoscopică a imaginilor "luate" cu privirea trebuie puse în legătură cu tendința de pulverizare a perspectivei narative, înfăptuită pe scară largă în romanul modern. Diferențierea punctelor de vedere, tendința de atomizare a fluxului narațiunii fac sensibile atît diversitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și spre nefericirea lui; de la asmuțirea „masei” contra vârfurilor, contra elitei culturale și științifice - lucru pe care Îl fac și azi, cu „succes”, unii ziariști primiți În primele fotolii la televiziune și În dezbateri publice! - și, mai ales, prin această descentrare a focarelor de stabilitate națională care sunt orașele, prin Înăbușirea acelor categorii de indivizi care produc reală valoare, dar și opinie, instalând În suburbii mii și zeci de mii de inși „zăpăciți” nu numai de o brutală transplantare, dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
CDE-ului Răducăneni; Întocmirea unui tabel cu Evrei Încadrați și neîncadrați În producție; luarea măsurilor de popularizare a Teatrului Dramatic Idiș din Iași pentru zilele de 2 și 3 Mai când va avea un spectacol la Huși”. b.n. Dezorganizare, descentrare și alte catastrofe Maria Vagreich trecuse destul de repede la capitolul cel mai dureros: cel al neputinței de a canaliza evreimea spre scopurile dorite cu ardoare de partidul comunist. Iată ce a scris la secțiunea „greutăți”: „Biroul CDE-ului este dezorganizat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de obicei excluse sau marginalizate. Marginalii, printre care și femeile, trebuie să reziste discursurilor hegemonice. Din perspectivă politică, criticile postmoderne în privința modernismului și esențialismului acestuia reprezintă o armă cu două tăișuri: pe de o parte, postmodernismulxe "„postmodernism" structurează și legitimează descentrarea și demonopolizarea discursului. Pe de altă parte, încurajează identități fluide, inclusiv politic, astfel încât feminismul se vede sistematic dislocat, înainte ca el să facă parte din curentele principale ale gândirii politice. În acest sens, problema pe care o pune Nancy Hartsockxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ne-au schimbat fundamental percepția despre lume. Pe de altă parte, tocmai în această schimbare esențială de accent găsim germenii exacerbării eului din Romantism, ai atomizării științei în secolul al XIX-lea și ai individualismului acerb (justificat prin așa-zisa descentrare) din zilele noastre, oricare ar fi ele. Nu mai putem continua așa sau curînd nu vom mai putea. Fundamentalismele ne dovedesc cum clivajul este sau va fi prea mare. Dacă avem timp să disparem pe cale naturală sau se va produce
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
comunitate întreagă, doliul devine un eveniment oficial, care iese din sfera privatului. Van Gennep invocă formele paradoxale care, la unele triburi africane, însoțesc moartea unui rege: "perioade de desfrâu", "doliu public", "încetarea lucrului" etc. Suspendarea activităților sociale se explică prin descentrarea provocată de dispariția axului comunității. Modelul funcționează și în cazul "comunității mici", adică a familiei. Dispariția "unui membru al acesteia produce o dislocare tragică, o ruptură în logica socială și în coerența emoțională a grupului. Doliul se impune drept soluție
Mic tratat despre doliu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6964_a_8289]
-
are, probabil, originea într-o lungă experiență istorică traumatizantă. Ne-am comportat, cel mai adesea, rău ca națiune, incapabili să ieșim din carapacea izolării, și doar când primejdiile erau iminente am înfrânt forța centrifugă ce ne invita la o perpetuă descentrare. Amintiți-vă de cea mai recentă experiență radicală prin care am trecut, revoluția din 1989. Ce puțin a durat miracolul unității și ce repede am intrat în faza lui „fiecare pentru sine și toți împotriva tuturor" Aici, la capitolele dezbinare
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
de organic sudată, pe atât de opresivă la adresa individului prin dictatele și așteptările formulate. Înseși titlurile celor trei romane indică obsesia perifericului: Raiul găinilor, Degete mici și O limbă comună explorează destinul unor personaje menite să trăiască la marginea societății. Descentrarea lor concretă se face fie prin integrarea prin naștere într-un spațiu situat în afara marilor orbite urbane, fie prin apartenența la sau întâlnirea fortuită cu populația unei localități uitată de lume și cu atât mai pretabilă ficționalizării. Există însă și
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
concretă se face fie prin integrarea prin naștere într-un spațiu situat în afara marilor orbite urbane, fie prin apartenența la sau întâlnirea fortuită cu populația unei localități uitată de lume și cu atât mai pretabilă ficționalizării. Există însă și o descentrare simbolică, dureroasă, la nivelul mentalității publice, cu efecte poate chiar mai pregnante la adresa autoaprecierii și înțelegerii individului cu sine. Ego.Proza intră astfel și în sfera observației ce apropie literatura de studiul sociologic și antropologic. Poziția individului în interiorul comunității, identitatea
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
maturitate, „Școlii suspiciunii”, studiilor culturale sau deconstructivismului. Ei bine, recitind Structuralismul și Calmul valorilor azi, devine tot mai clar că originea lor se află mai degrabă într-un umanism liberal, deschis spre diversitate, multiplicitate și democrație, decât în mișcările de descentrare a spiritului. Nu o marginalitate care să detroneze Centrul, în sensul stângii culturale și a mișcărilor postcolonialiste, ci o marginalitate menită să-l potențeze. Această viziune armonică, de nu chiar idilică, asupra literarului e de regăsit, încă de la început, la
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
înfrînți, n-au fost niciodată pe deplin confirmate, după cum speranțele moderniștilor de a lua repede și definitiv în stăpînire orizontul de așteptare al cititorilor au fost necontenit frustrate. S-ar părea că singură evoluția literară cunoaște acest joc în care descentrarea unor forme, teme sau genuri, după epoci de dominare, nu se realizează pur și simplu prin înlocuirea lor cu altele, marginale și dominate, pînă atunci, dar implică negocieri și pacte delicate, o coexistență complexă, adică, nu lipsită de dramatism și
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]