495 matches
-
primit târziu, noaptea, când, fără intenție, a auzit-o că se minuna de ceva, că mulțumea repetat cuiva, care să fi fost acela și-l asigura c-așa va face și alte cele... Cât ne-am străduit noi s-o descoasem, n-a căzut în plasă. -De supărare mare pierde nopți, nu? Ce zici? -Ei, nu mai glumi! se pansă c-o rugăminte pe rana ce-i făcusem anterior. -A pomenit ea de plecare? m-aruncai apoi plină de arțag asupra
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
ieșind mai mult în relief. Ani făcuți nu doar pentru trăire, cu oarece nonșalanță, lejeră nebăgare de seamă că timpul care trece e al nostru, ci și pentru gînduri, pentru semne, cruguri și așezări. Un an de sfîrșit de secol, descusut din toate poveștile lui, face aproape cît o carte de literatură. E anul 1882, al cărui Calindariu julianu, gregorianu și poporalu românu îl publică Simeone Mangiuca, în 1881, la Tipografi'a Alexi, din Brașiovu. La începutul acestei biografii a anului
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
e că nici o soluție nu e îndestulătoare. Rațional vorbind, răul e ceva de neînțeles. Nu pricepem logica lui transcendentă, și atunci fie alegem să negăm existența unei asemenea logici, fie o trecem în rîndul tainelor și încetăm s-o mai descoasem. Răul e pînă la urmă o chestiune de suferință a ființei proprii sau a comunității din care faci parte. În schimb, răul în genere iese din cadrele unei gîndiri cu sens. Asta dacă nu intuiești o nuanță psihologică mai profundă
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
și totuși a transmis, ar fi minunat să ne folosiți apartamentele noastre ca să puteți transmite în toată țara în orice moment. Admir foarte tare pe doamnele Antenei 3 care au demnitate, au ținută, care se poartă minunat și știu să descoasă și să întrebe pe toți cei care trebuie neapărat să dea niște răspunsuri pentru noi toți. Din această seară, dictatura s-a reinstaurat în țară noastră și avem a ne teme", a afirmat, vineri seară, Draga Olteanu Matei, într-o
Draga Olteanu Matei avertizează: Din această seară avem a ne teme by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81433_a_82758]
-
gust de sare de lămâie. mâna sa e brăzdată de drumuri În palma sa i se citesc meridianele mintea intuiește plăcerea, trupul său o execută ca pe un amor dumnezeiesc de frumos. Într-o zvârcolire, Într-o secundă pântecul se descoase. la căpătâiul femeii stă icoana fecioarei. În trupul acesteia șade infinitul sădit Într-o sămânță. și În sămânța aceea, femeia a pus viața fecioarei câte un gram, câte o picătură s-a scurs de pe fruntea și trupul ei până când sămânța
POEZII. In: Editura Destine Literare by Alina Agafiței () [Corola-journal/Journalistic/99_a_385]
-
total nedumerit. Asta ai des-des-coperit?... Broaște prinzînd g-g-gîze? Văzînd că Nuțu a înțeles cu totul altceva decît se așteptase el, Bărzăunul rîse pe îndelete, apoi spuse umflîndu-se-n pene: Ehe, ce știți voi! Și grăbi pasul pentru a nu-l mai descoase Nuțu cu privire la descoperirea făcută. Unde se vede că nimic nu-i mai chinuitor decît să-i vorbești unui flâmînd despre păstrăvi fripți N u vreau să mă acuze nimeni că țin cu Bărzăunul și că aș fi împotriva lui Vlad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ca el, pentru că era un fleac de zgîrietură), dar, de, doctorul trebuie să le știe pe toate. Nuțu s-a lăsat tras de limbă încetul cu încetul, pînă a spus tot. Iar doctorul, auzind despre ce-i vorba, l-a descusut din fir în păr, pînă a aflat tot, deși la început se făcea că nu-l interesează peștera. Tot bandajîndu-1 și răsbandajîndu-l pe Nuțu la picior, i-a spus să vină și a doua zi la dispensar, ca nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
sale! Căci, dacă ar fi știut, ar mai fi dormit, oare, liniștit în acea noapte?! Zorii celei de-a doua zile l-au găsit, așadar, odihnit și plin de speranță: urma să iasă în calea altor animale; avea să le descoasă și să afle informații care să-l ajute; avea să găsească drumul către părinții lui. Mînat de puterea speranței, Lupino purcese la drum. Pădurea răsuna veselă la freamătul trezirii din amorțire; cerul respira sănătos, limpede și albastru; soarele strălucea cu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
fața desfigurată și cu mersul lui șchiopătat; am învățat să-i respectăm tăcerea și am încetat să-i punem întrebări pe care le lăsa fără răspuns; într-un sfîrșit, l-am respectat cu toții, căci, dacă rezistam ispitei de a-l descoase, lupul era cel mai minunat interlocutor. Sînt cîțiva ani buni de cînd am văzut lumina soarelui. Am cunoscut multe animale la viața mea. Dar povestitor mai priceput la vorbe decît era lupul acesta, îți jur că nu există. Părea să
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
care la orele de „atelier“ le arăta cum se con fecționează fărașele, cum se pilește fierul cu obidă și cum se vorbește gros cu domnișoarele din clasă. Părea democrat (cuvânt la modă În epocă, nu?), fuma cu băieții și Îi descosea, ca să toarne la Securitatea locală tot ce afla, să rămână și el În istorie. Iar Într-o zi, ca să glumească, fiindcă toți glumeau cu maistrul Căreală În pauză, Vasile l-a Întrebat Într-o doară, cu inocența ferestrei deschise În
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
nu mușcă nimeni din tine, și ăia sunt oameni... Da, tovarășul Rogoz, dar ei ne cheamă pe noi la o „discuție de rutină“, la securitate, nu noi pe ei, și nu te invită Îngroziți că o să vii tu să te descoasă ei, ci te privesc calm, siguri pe ei, și chiar Îți zâmbesc, ca să nu te scapi pe tine de frică. Sunt și ei oameni, nu? Îl va certa un pic, vor fuma Împreună un BT, Îl va Învăța cum să
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
să știi unde să le cauți și să joci un pic de teatru. Dar la asta mă pricep. Odată am jucat și în Romeo și Julieta, în liceu. A fost o experiență tristă, recunosc, am încurcat replicile, mi s-au descusut colanții și toată clasa a râs, însă pot spune că am o oarecare experiență în domeniu, nu? În pofida ochilor ei spălăciți, curva era frumoasă. Ca toate curvele. Nu i-am lăsat bacșiș, mi am luat creioanele și am plecat. Am
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
superficialul absolut, imanentul prin excelență, știind în același timp că toate aceste revendicări sînt proiecții care-ți ies sau nu și că dincoace și dincolo de ele există chiar mai multă realitate decît le atribuie el. Pe alș poți să-l descoși din articolele lui despre filme, tot mai multe, atît de multe în ultimii ani încît par să-i consume eul scriitoricesc, dar ar fi păcat. Alș e într-adevăr un scriitor excepțional, în pielea căruia s-au disimulat însă cîteva
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
spun jupânului Aizic. Stai, că mi-am adus aminte cum îl cheamă. Mi se pare că îi zice Vasile Hliboceanu - a sărit Pâcu, bucuros nevoie. Așa-i Pâcule, dar să nu zicem hop până n-om sări. Intâi să-l descoasem pe Aizic și pe urmă... Aflăm astăzi. Dacă zice că are nevoie de cărăuși, atunci îi spunem că avem noi unul pe cinste. Iar te grăbești, Pâcule. Cum adică mă grăbesc, Dumitre? Dar dacă omul nu vrea să facă cărăușie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îl rodea pe flăcău. Incă de astă iarnă a ghicit că Mitruță se luptă cu gândul că nevasta lui nu-i este credincioasă, dar nu știa care-i cocoșul ce cântă pe gardul lui. Acum se gândea cum să-l descoase. A aruncat întrebarea la întâmplare: Ce mai face Zâna, nevastă-ta? Păi...ce să facă? Ca primăvara. Cu treaba prin casă, pe afară - a răspuns Mitruță cu jumătate de glas. Da’ Iordache, vecinul tău, ce face? a lansat Pâcu întrebarea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vii și veseli, fug mai repede decât poți merge tu, dar ți-o iau înainte și te așteaptă. cele mai ștrengare dintre ele ți se suie pe corp, pe gât, fac bungee jumping în desaga-fără-fund, pe un fir de mătase descusut din costumașul tău roșu de sărbătoare se aruncă în desaga-fără-fund. cele mai serioase dintre veverițele-călugăr se roagă pentru tine și pentru dragostea ta în chiliile pietrelor mici din drumul tău. hexagrama pierdută eu am pierdut dragostea ta pătrată, hexagonală eu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
1886 și a murit în 1986. România abia devenise regat când venise el pe lume. Avea înșirate în jurul patului Magazine istorice și știa la milimetru istoria pe care, vrând-nevrând, o trăise. Azi îmi pare al naibii de rău ca nu l-am descusut corespunzător. Nici n-am avut cum. La 5-6 ani mi-era destul de neclar cum devine treaba cu istoria orală și alte bazaconii. Apoi am început să fac interviuri cu bătrâni. Am căutat de atunci oameni cu imaginație, oameni cu talent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
-l mai întreb pe Țâdulă, poate a ști el ceva, că toată ziua buchisește în ceaslovul ceala de Gromovnic. Ei, dacă trăia tata... Lasă că poimâine merg la târg și îl iau cu mine pe Țâdulă. Așa că am să-l descos eu ce și cum ... Poate mai aduci vreo gazetă două, moș Dumitre, să mai aflăm și noi ce se întâmplă în lume. Să nu duci grijă de asta. Am să-l rog pe hangiu să se ducă el unde știe
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
după majurul cela burduhos, mă mânca ocna. Când a auzit că-s evadat, parcă l-o văzut pe satana... O pus mâna pe telefon, iar pe mine m-o dat afară din birou... Și iar m-o chemat. M-o descusut din nou, ce și cum... Până la urmă, s-o dus la căpitan. Pentru ce? Nu știu. Dar asta m-o salvat! A doua zi de dimineață, dinspre pădure a pornit un vânticel aspru... Peste un ceas, fuioare albe de fulgi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Ema! Discuția lor a continuat multă vreme pe această temă. Ema căută să o sfătuiască că imprevizibilul poate să apară la tot pasul, ... dar în același timp încerca să scotocească în cele mai tăinuite colțuri ale sufletului Simonei, să o descoase, să afle cât mai multe amănunte. Era acum posesoarea unui subiect spumos care, fără îndoială, suscita mult interes din partea ei și, dacă se gândea bine, avea și o anumită savoare. Simona o cunoștea așa de puțin pe Ema. Nu bănuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
-l cred, când nu mi-a dat nici un motiv de care să mă îndoiesc! Doina, Doina, am convingerea că a fost un accident. Încearcă să uiți, să ierți, nu, nu acum imediat, ci în timp. Teo e un om deosebit. Descoase-l, vezi ce l-a mânat către această cădere. * Doina dormi și noaptea de duminică la Natalia. Încă înainte de ora șapte auzi mașina lui Teo. Pleca la spital. Recunoștea mașina după mersul motorului. O rodea însă întrebarea: Unde a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
în dezordine, căci îl muncește amarnic același gând obsedant și pătimaș, și anume trecutul. Este crâncen chinuit, fiindcă nu reușește să astupe complet ușa prin care-i tot pătrunde-n minte. Și chiar acest trecut voi porni eu a-l descoase în continuare. Trebuie, însă, să-l previn pe cititor, încă de la bun început, că dinaintea sa se află o poartă mai aparte, în pragul căreia ar putea șovăi. Să intre, totuși; am să-l conduc. Silvestru s-a născut în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
așeza acum în postura neștiutorului!? Era în stare să joace bine acest rol. Va vedea! Nerăbdarea ei era ca o vijelie stârnită de un vânt furtunatic înaintea unei ploi furioase. Când tocmai își făcea planul cum ar putea să-l descoase, intră pe ușă Alex, jovial, cum nu se prea arătase în ultimul timp, ținând la spate ceva care constituia surpriza acelei seri. Nu se putu stăpâni mult timp și scoase la iveală un buchet mare de crizanteme albe, semnificând puritatea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
era foarte, foarte grav, din moment ce îl determinase să ia o asemenea hotărâre drastică. Iar dacă șeful Administrativului avea asemenea probleme dramatice, însemna că și el se va izbi cât de curând de cine știe ce grozăvii. Trebuia ca băiatul ăsta să fie descusut cât mai degrabă și cât mai atent: "Dragul meu", începu mieros decanul, "știi ce simpatie, adică ce zic eu simpatie, prietenie, da, ăsta-i sentimentul ce-l am față de dumneata. În multe privințe îmi ești chiar ca un fiu... Spune
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
deja pe Calea Victoriei, se trage la Palat, aude pe cineva strigîndu-i la ureche, noi într-acolo ne îndreptăm, să le venim de hac, să nu creadă ei că de data asta mai scapă basma curată! Care ei? încearcă să-l descoasă pe individ, dar cînd să-l apuce de braț ca să-l interogheze, acesta o zbughește înainte ca dintr-un blocstart, făcîndu-se nevăzut în mulțime. Ce-aveai cu el, nenicule? simte că este luat imediat la întrebări, cum adică nu știi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]