69,713 matches
-
a bucurat de aprecierea criticilor atât în ceea ce privește fondul, cât și originalitatea stilului: “Autorul este printre puținii cratori care n-au dovedit a fi prizonierii unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, experiența intertextualității, cât și minuția cehoviană în descrierea ororilor comunismului de tip sovietic și a trăirilor existențiale.” (Dorina Costea) Titina Nica Țene a lansat cartea “Întâmplări hazilii cu o nepoțică povestite de o bunică” care s-a bucurat de aprecieri pertinente din partea lui Ion Nălbitoru: “Este o carte
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
devine proprietar Maria Al. Manos, apoi moșia este moștenită de grecul Guma, de unde i s-a tras și numele de Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
dar și despre... “Urmașul lui Dracula”. Autorul nu a urmărit realizarea unui roman istoric legat de realitățile românești, ci doar plasarea ficțiunii sale - o culme a temei filovampirismului - într-un spațiu cu rezonanțe aparte. Romanul “Urmașul lui Dracula” începe cu descrierea minunată a peisajelor, descrieri în care scriitorul este renumit (l-am cunoscut prin descrierile din reportajele sale turistice). „Era lună plină și prin luminișuri razele sale accentuau misterul nocturn.”, în care își face apariția, „cavalerul” abia ieșit din lupta împotriva
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
lui Dracula”. Autorul nu a urmărit realizarea unui roman istoric legat de realitățile românești, ci doar plasarea ficțiunii sale - o culme a temei filovampirismului - într-un spațiu cu rezonanțe aparte. Romanul “Urmașul lui Dracula” începe cu descrierea minunată a peisajelor, descrieri în care scriitorul este renumit (l-am cunoscut prin descrierile din reportajele sale turistice). „Era lună plină și prin luminișuri razele sale accentuau misterul nocturn.”, în care își face apariția, „cavalerul” abia ieșit din lupta împotriva cotropitorilor, unul dintre personajele
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
legat de realitățile românești, ci doar plasarea ficțiunii sale - o culme a temei filovampirismului - într-un spațiu cu rezonanțe aparte. Romanul “Urmașul lui Dracula” începe cu descrierea minunată a peisajelor, descrieri în care scriitorul este renumit (l-am cunoscut prin descrierile din reportajele sale turistice). „Era lună plină și prin luminișuri razele sale accentuau misterul nocturn.”, în care își face apariția, „cavalerul” abia ieșit din lupta împotriva cotropitorilor, unul dintre personajele romanului: „Curajosul cavaler era în stare să înfrunte singur o
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
din epoca victoriană a fost preluată și în epoca contemporană în filme, jocuri video și literatură. Tematica vampirului prezent în literatura horror a fost studiată de scriitoarea britanică Susan Sellers. Revenind la romanul” URMAȘUL LUI DRACULA”, la “transformarea “ miraculoasă, apreciem descrierea scenelor derulate de scriitorul Nălbitoru, fiind convinși că asistăm la secvențele unui film, așteptând cu nerăbdare imaginile următoare: „Bărbatul îi sărută buzele pline de sânge, apoi îi prinse lobul urechii între dinți și-l perforă. Femeia scoase un țipăt de
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
recompensa căpitanul viteaz, necunoscut, care după bătălie dispăruse și dând sfoară în țară ca acesta să fie căutat. Iar dacă acesta „murise”, să fie îngropat creștinește. „Acel cavaler își dedicase viața pentru apărarea principatului și a voievodului.” Cavalerul viteaz.... lăsăm descrierile, căutările, suspansul și... bătăliile în dorința nerăbdării cititorului și descoperim în capitolul următor, plin de suspans, în care, slujitor al lui Vodă, eroul devenit vampir, dorește să lupte ca un pământean, deși doar noaptea, nereușind să se desprindă de starea
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
că cele trăite în fața rămășițelor casei în care se desfășurase cândva profundă dramă a Caterinei, văduva de război. Proza te cucerește și prin felul cum autoarea captează inefabilul, cum diseca un aspect până în adâncul firii omenești. Gândul mă trimite la descrierea grecilor strămutați în orășelul din Nordul țării, trăind cu patimă balcanică dorul țării natale, exprimat și prin dans, ca în filmul „Zorba Grecul”: „Toți, față în față, într-un cerc ucigaș; o rândunica să fi intrat între ei, rătăcita în
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
uluitoare, în pofida vălului greu al anilor scurși, de la acea perioadă, sau poate de aceea sunt atât de pregnante. Se vede că unele lucruri ți se întipăresc definitiv în minte, în cel mai mic amănunt. Un amănunt insolit este cel al descrierii turlei bisericii fortăreață Precista, de pe malul Dunării, care era înlănțuită (turla legată cu lanțuri, fiind avariată în urma cutremurului din 1940). Ochii uimiți ai copilului de atunci înregistrează fidel, ca pe o peliculă de 16 milimetri, aceste detalii neobișnuite, dându-le
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
orășeni, încercând să se adapteze noilor tentații urbane, dar, pe de altă parte, neputându-se dezlipi total de sat, de munca agricolă și de mentalitățile rurale. O lume în plină devenire socială și politică. O scriitură densă, analitică, impregnată cu descrieri și portretizări, un stil destul de încărcat, de altminteri. Mult mai limpezit, mai decantat, curgând precum nisipul prin colul clepsidrei, formând grămăjoară de gânduri, de cuvinte și gesturi păstrate intacte în spatele retinei, există în Jurnalul lui Ionel, unde amintirile se scurg
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
să plec din oraș. M-am dus direct la așa zisul unchi, cum îi ziceam eu, cel care îmi împrumuta mereu sculele de pescuit. Când i-am povestit ce am pățit și m-a văzut în ce hal arăt, după descrierea pe care am făcut-o individului, mi-a spus că acela era unul dintre țiganii de care era plină Medgidia la acea vreme, fost pușcăriaș, abia eliberat. Nu era mare lucru că și-a găsit să se distreze cu mine
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
servește două scopuri principale: unul este predicția apariției evenimentelor sau rezultatelor experimentelor, și astfel anticiparea unor fapte noi, iar celălalt este să explice sau să facă inteligibile faptele care au fost deja înregistrate. Nu trebuie uitat, însă, că descoperirea și descrierea faptelor nu poate fi separată totdeauna total de o teorie despre ele. La rândul lor, predicția și explicația sunt considerate procese fundamental identice ale gândirii științifice, deosebindu-se, din punctul de vedere al unor autori, doar din perspectiva temporală. Predicția
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
este probabil satisfăcută în moduri diferite, totul depinzând de cuprinderea anterioară și nivelul de înțelegere, parțial de încrederea care se naște din experiențele personale, sociale și culturale. Cu alte cuvinte, pretindem un adevăr, fie el și printr-o explicație sau descriere, dar îl înțelegem diferit și niciodată complet. Pentru noi toți este clar că există limite considerabile ale înțelegerii umane, dar unde sunt aceste limite, nu este la fel de clar. Povestea lui Platon despre Oracolul lui Apollo de la Delphi este interesantă aici
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
era doar ceva ce trebuia făcut pentru a îndeplini cerințele formale ale Ortodoxiei" (Paul Meyendorff, "Fr. Alexander Schmemann's Liturgical Legacy in America", St. Vladimirâs Theological Quarterly, vol. 53, 2009, nr. 2-3, pp. 321-322). Insistența nicidecum întâmplătoare asupra acestei ample descrieri sugerează deja, în subtext, contribuția schmemanniană uriașă, actuală, providențială la primenirea spirituală și liturgică a Ortodoxiei americane. Ca teoretician al Teologiei liturgice și sacramentale, Alexander Schmemann a revitalizat studiul acestei discipline în școlile teologice americane (nu doar ortodoxe) printr-un
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
de parte bărbătească(Coțofenii) sau din cauza prea multor urmași și diminuarea astfel a patrimoniului funciar al familiei( Pârâianu, Rudeanu, Zătreanu, Romanescu, Roșianu, ș.a.). În Epoca Brâncoveanu reședințele boierilor olteni erau situate la moșii-curțile și conacele boierești fiind constituite tradițional după descrierea lui Ion Ghica pentru sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX . Culele și casele întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte cu marele ban și dregătorii
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Gheorghe BERARU mi-a amintit că am scris prea puțin despre moș Lixandru, acel veșnic cioban al satului Petia, care ca nimeni altul știa secretul stânei și ciobănitului din sat. Dar cine era acest moș Lixandru? Cu toate că din film reiese descrierea sumară a domnului primar, eu voi încerca să vă spun mai multe despre acest personaj de legendă. Era tatăl unchiului meu Nicolae TĂNASĂ, care era căsătorit cu una din surorile tatălui meu, supranumit în sat Colorado, respectiv mătușa Chița, cea
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
Acasa > Poezie > Imagini > GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - SCURTĂ DESCRIERE A INIȚIATIVEI „O POEZIE PE SĂPTĂMÂNĂ” Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 1681 din 08 august 2015 Toate Articolele Autorului Proiect inițiat și coordonat de poetul belgian Germain Droogenbroodt Născută din ideea de a publica săptămânal o poezie
SCURTĂ DESCRIERE A INIŢIATIVEI „O POEZIE PE SĂPTĂMÂNĂ” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1439034724.html [Corola-blog/BlogPost/375296_a_376625]
-
Toen ik je begon te zoenen smaakte je mond naar passievrucht. Alles was zo levendig, zo echt , alsof twee engelen de liefde bedreven op mijn tong.. En toen begreep ik waarom Adam gezondigd had! Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - SCURTĂ DESCRIERE A INIȚIATIVEI „O POEZIE PE SĂPTĂMÂNĂ” / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1681, Anul V, 08 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SCURTĂ DESCRIERE A INIŢIATIVEI „O POEZIE PE SĂPTĂMÂNĂ” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1439034724.html [Corola-blog/BlogPost/375296_a_376625]
-
și către înțelegerea civilizației marelui imperiu învecinat. Modelul acestui petec de pământ terminat în doar patru ani e Grădina Raiului, descrisă în Cartea Genezei, recunoscută ca sacră de toate cele trei monoteisme - iudaism, creștinism și islam. Pentru a se potrivi descrierii biblice, a fost construit un râu artificial cu patru brațe, care delimitează Edenul. Izvorul e o cișmea cu trei guri, simbol al Sfintei Treimi, iar deasupra cișmelei e o reprezentare a Maicii Domnului purtând un vapor în brațe. Fecioara e
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
mai mult am stat prin spital. Au fost mereu accidente când la Șantierul Naval, când la turnătorie la Inetof sau Întreprinderea Mecanică. Unii au venit fără brațe, alții, de la turnătorie, fără carne pe ei! Era sânge peste tot. - Hai, lasă descrierea macabră a acestor aspecte, știi că-mi repugnă. Ia spune, Mircea, cum a fost în primul tău an de învățământ? Nu-mi vine să recunosc, însă și eu am început să predau în primul meu an de carieră profesorală tot
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
este o dictare liberă a imaginației, a tot ceea ce ochiul a văzut și observă, întâmplările succedându-se una după alta, trăite sau nu de romancier, scrise fără menajamente literare într-o regresivitate vizibilă a cuvântului în dialog sau chiar în descrierea acțiunii. În superrealism ochiul este cel care definește imaginația în imaginarul scriitorului, stabilind formele și normele de lucru. PRINCIPII ALE CREAȚIILOR ARTISTICE SUPERREALISTE extrovertire prin realizare de scene orduriere, descrise în detaliu; dezvelirea viciilor ca un afront adus sistemului față de
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
ca un afront adus sistemului față de starea de fapt a artistului, creatorul artei; eliberarea personajelor de așa-zisele încorsetări caduce, ghidarea acestora după prescripții de moment, care aduc eliberarea de suspans a cititorului; distincția elementelor specifice vieții așa-zisă adevărat-trăibilă, descriere liberă a scenelor de excitație maximă, trăite de personajele care susțin subiectul creației literare; locurile de desfășurare a acțiunii creației artistice (roman, poezie, pictură, sculptură, arhitectură etc.) superrealiste susțin spațiile străine vieții existențiale comune a personajului; ținută super, angajată lejerității
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
timpuriu la Sorin Ullea. La 13 ani, în 1938, se pasionează de aparițiile săptămânale ale „Doxului” (seriile „Aventurile submarinului DOX” și „Aventurile echipajului DOX” de H. Warren), o mică broșură cu aventurile unui echipaj de vas în zona Pacificului, cu descrieri exacte ale locurilor și obiceiurilor. Doritor să cunoască acele meleaguri, împreună cu încă doi colegi de școală hotărăsc să se antreneze pentru a pleca în locurile descrise cu atât de mare precizie în DOX: India, Africa, Insulele Sunde și alte insule
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
20000 de cuvinte latine, recomandate pentru îmbogățirea limbii române culte. A fost aspru criticat, comentat, ridiculizat și considerat un lamentabil eșec. • B. P. Hajdeu: a elaborat „Etimologicum Magnum Romaniae”- lucrare prestigioasă în patru volume, însumând peste 1600 de pagini cu descrieri exhaustive pentru fiecare cuvânt (cronologie istorică, zone geografice, de circulație în diferite variante, cu exemplificări din literatura populară și cultă). Un adevărat monument cultural dar extrem de greoi pentru uzul cotidian al masei largi de utilizatori. Doar cercetătorii din unele domenii
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
eleganți; hainele erau înnegrite și pe jumătate arse, dar fața [îi] era încă frumoasă, deși groaza morției [î]și imprimase urmele sale într-însa. Convoiul funebru nu mai avea capăt”, etc. Din telegrame de presă, ziaristul de la ” Timpul” realizează o descriere impresionantă, plină de ritm, ca într-un documentar cinematografic modern. Realitate cruntă, imaginație sau talent de geniu ? Iubitor al scenei, slujitor al ei, cronicar dramatic chiar, Eminescu avea să cunoască chipul real al unui teatru vienez, înainte chiar de a
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]