78 matches
-
deosebire perspectivele asupra narațiunii orientate spre limbă sau centrate lingvistic: moduri de a privi narațiunea ce se preocupă sistematic de limbajul povestirilor, și modele de analiză a narațiunii care își îndreaptă atenția asupra formei lingvistice a narațiunilor sau asupra structurii descriptibile din punct de vedere lingvistic. Principiul de bază al unei asemenea preocupări este convingerea că o atenție sistematică și analitică acordată logicii și dinamicii comportamentului lingvistic poate să aducă lumină în orice subdomeniu sau mod de comportament lingvistic. Modul asupra
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
lucrările moderne asupra tipologiei umane rezultă următoarele două legi: Toate particularitățile unui individ uman sunt determinate în raport cu tipul său general (în conformitate cu legea compensației). Tipurile umane posibile în ordinea firească sunt întotdeauna limitate ca număr, ceea ce le-ar face cognoscibile și descriptibile (rezultă din legea excepției). Particularitățile morfologice, fiziologice și psihice ale omului se substituie după anumite legi (Legile întâmplării), pe care le descoperim în toate tipologiile constituționale, temperamentale, reactive etc. De aceea, date fiind două sau trei detalii, este posibil - cu ajutorul
Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
și cel biologic fiind adesea descrieri diferite ale aceluiași fenomen (pentru detalii și implicații, vezi Kirsch, 1990); preferăm acea descriere care este mai avansată și permite intervenții mai potente. Acestea fiind spuse, este clar că anumite fenomene biologice nu sunt descriptibile psihologic (de exemplu, probabil că modificarea concentrației de enzime din pancreas nu are corespondent psihologic direct). Evident că, așa cum astronomul vorbește despre „răsărit și apus”, deși, tehnic, știe că acestea nu există (există doar mișcările relative ale soarelui și pământului
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
poetului, a "sarcinii mitice a cuvintelor"); (b) schematizarea unor câmpuri interne de referință pe baza unor operații tipice de 'mediere' a unor opoziții semice (la nivel referențial primar), de 'omologie' (la nivel secundar) și de construcție a unei spațiotemporalități mitice (descriptibile pe baza unor modele 'cronotopice' caracteristice textualității mitice)." (Mircea Borcilă, "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice", p. 192) 430 Potrivit clasificării din Eugeniu Coșeriu, "Orationis fundamenta. Rugăciunea ca text" ["Orationis fundamenta. La preghiera come testo", 2000], traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cunoașterea existenței (realității) conduce, în mod automat, la crearea progresivă a științei. Este vorba despre o existență independentă de observatorii care o descriu: universul, natura, viața. Această existență concretizată în esențe, substanțe, lucruri, aparențe, comportamente poate fi potențial cognoscibilă și descriptibilă sub forma discursului (logos) și a cunoștințelor. În esență, în cadrul acestei ipoteze, subiectul cunoscător ține la independența experienței sale cognitive asupra fenomenelor care le percepe. Accentuând pe capacitățile materiale și interacționând cu dimensiunile intersubiective ale puterii, relațiile internaționale se concretizează
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
ajungem astfel la o rețea semiotică și de aici la întregul care îl reprezintă viul - semiosfera. După cum observă Jasper Hoffmeyer (1996), viața a fost de la început dependentă de un număr de semnificații și, chiar dacă structura celulelor sau a organismelor este descriptibilă în termeni anatomici, histologici, citologici sau chiar biochimici, aceasta nu înseamnă că înțelegem cu adevărat aceste structuri dacă nu Ținem seama că ele s-au dezvoltat în perioade de miliarde de ani sub logica directoare a interacțiunilor semiotice (semetice). Jasper
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
realitate compus din mai multe bucăți, unele dintre cele ale lui nefiindu-i nici lui familiare. Cu alte cuvinte: un om deosebit. Și un om cu totul deosebit nu-i doar rău, sau doar bun, nu-i într-un fel descriptibil. Era atât de viu, încât moartea a venit la el într-un mod complicat, parcă de a nu fi învinsă. Și atât de mult iubea Spitalul "Socola", încât i se potrivește numai versul lui Esenin: "am iubit pe... spune Esenin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
e măsurat” (p. 196). Măsura trimite - încă o dată - la știința măsurilor și a măsurătorilor: la matematică. E cunoscut faptul că, pentru matematica greacă, numerele nu erau (precum pentru cea modernă) entități abstracte definite cu ajutorul regulilor de conectare, ci niște realități descriptibile în termeni de loc de figură - adică din punct de vedere calitativ - a căror parcurgere (punct, dreaptă, plan, spațiu) sunt în măsură să configureze un parcurs ascendent și o ierarhie. Iar această ierarhie, căreia îi corespund diverse grade de inteligibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
din Adu. haer.). Planul poemului este următorul: 1) vv. 1‑14: convertirea poetului; 2) vv. 15‑89: descrierea legii; îndemnul la convertire; 3) vv. 90‑130: expunerea doctrinei: despre caracterul incognoscibil al lui Dumnezeu; 4) vv. 131‑148: singurul subiect descriptibil: promissa de futuro; 5) vv. 148‑248: subterfugiile lui Satan; apariția morții; 6) vv. 249‑578: amplă antologie de testimonia; 7) vv. 579‑616: vanitas vanitatum; îndemn la convertire; 8) vv. 617‑672: demonstrarea divinității lui Cristos prin invocarea miracolelor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe imanența gândirii, pentru Dilthey primordială este imanența vieții. Mai adăugăm că prin "realismul" ei, metoda aplicată de Dilthey în domeniul științelor spiritului trimite nemijlocit la pozitivism. Arnold Metzger explică această metodă într-o manieră elocventă: "Existentul" este o "structură" descriptibilă și analizabilă, nu însă și explicabilă. Elementele descoperite în urma unui proces de analiză "nu sunt elementele unui complex construit, ci ale unei <<ordini>>". Ele "îi sunt <<date>> existentului ca <<particularitate imanentă>>" și sunt tratate sub forma categoriilor de "relație" ("existentă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
V. Drăghici, Prefață la op. cit., pp. 14-15. 161 W. Dilthey, Einleitung..., pp. 193-194. 162 Fr. Nietzsche, Menschliches, Allzumenschliches, München, 1960, p. 338. 163 M. Scheler, op. cit., p. 11. Să ne reamintim că, potrivit lui Metzger, pentru Dilthey "existentul" este o "structură" descriptibilă și analizabilă nu însă și explicabilă, fiindcă ea rămâne "inaccesibilă" explicației în virtutea unui "insondabil" la care ne vom referi în capitolul următor -, iar elementele pe care le descoperă analiza, inclusiv prin intermediul raportului dintre parte și întreg, sunt "ale unei <<ordini
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
informează anumiți centri ai creierului care, drept răspuns, comandă o contracție musculară suficientă pentru a nu cădea. Așadar, există o mare varietate de receptori. Cu toate acestea, cei mai mulți par să-și joace rolul în sisteme automatice și nu provocă senzații descriptibile, cu excepția unor niveluri foarte intense de stimulare ce pot fi percepute pe plan funcțional ca o alertă: întinderea tendoanelor, durerea de stomac etc. Alte modalități de receptare a informației determină senzații descriptibile, din acest motiv, ținând de domeniul psihologiei: este
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
rolul în sisteme automatice și nu provocă senzații descriptibile, cu excepția unor niveluri foarte intense de stimulare ce pot fi percepute pe plan funcțional ca o alertă: întinderea tendoanelor, durerea de stomac etc. Alte modalități de receptare a informației determină senzații descriptibile, din acest motiv, ținând de domeniul psihologiei: este vorba despre cele cinci simțuri tradiționale: pipăit, gust, miros, auz și văz. Nici ele nu sunt modalități unice (echilibrul este diferit, dar vecin cu centrii auzului), ci categorii ale mai multor modalități
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sistem de acțiune că pe ,,un set de variabile atât de înrudite, în contrast cu mediul s)u, încât relațiile interne reciproce ale variabilelor, și relațiile externe dintre setul de variabile individuale și combinațiile variabilelor externe sunt caracterizate de regularit)ți comportamentale descriptibile”. Un sistem, adaug) el, ,,isi dobândește o identitate de-a lungul timpului” (1964, p. 4). Prin aceast) definiție, care nu este una nereușit), el este, in primul rand, invitat s) defineasc) sistemul, s) indice mediul sistemului, și s) contureze granița
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
un instrument eficace de construcție a comunității pelerine, pentru că atinge emoția participanților, reușind să o articuleze într-un tot unitar - jocul muzical al clopotelor, de exemplu. După cum remarcă antropologul francez David Le Breton, „emoția nu este o substanță, o entitate descriptibilă, ci mai degrabă o tonalitate afectivă care se extinde asupra ansamblului comportamentului, forme sociale de cunoaștere ce alimentează stări afective mai mult sau mai puțin identificabile spontan de către oameni aparținând aceluiași grup” (Le Breton, 1998 : 171). Cum s-ar putea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu straturi multiple, leagăn al vieții simbolice al unei epoci. Este vorba de o structură în același timp tehnică și instituțională, cu metodele sale dominante și cu rețele dominate, cu ax principal și căi secundare, cu o încîlceală complicată, dar descriptibilă a filierelor de difuzare, a centrelor de stocaj, a tipurilor de circulație. Acest ansamblu organic determină spre surse un anumit gen de credibilitate, pentru care tot ce va fi chemat să domine într-o epocă și într-o societate dată
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fi încadrate în trei tipuri posibile: - probleme de tip abatere; - probleme de tip optimizare; - probleme potențiale. Intervenția în cazul situațiilor problematice presupune planificare în funcție de tipul problemei. Din punctul de vedere al intervenției, aspectele anterior prezentate îmbracă forma unei asistențe psihologice, descriptibilă prin următorii pași (vezi Laing, R.D., Interpersonelle Wahrnehmung, Frankfurt, 1994): 1. Secvența diagnostic: constativă, furnizează date pentru identificarea problemelor, evaluarea și ierarhizarea, precum și elaborarea procedurilor de soluționare; 2. Secvența formativ-profilactică: vizează metode și acțiuni prin care cadrul didactic să învețe
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acest fel, ceea ce reprezintă imaginea este sensul ei.2 Platon este filosoful grec care a deschis o perspectivă cu nebănuite consecințe mai târziu, atunci când înțelege cunoaștere ca pe o contemplare, ceea ce înseamnă că dezvăluirea adevărului este un act ce este descriptibil în logica vederii și a imaginii. Mitul peșterii din dialogul Republica este cel care a întemeiat o întreagă tradiție în ceea ce privește modul în care trebuie înțeleasă natura cunoaște¬rii și felul în care se poate ajunge la adevăr. Diferitele grade de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Rodica Zafiu Gramaticile românești s-au ocupat destul de puțin de exprimarea aspectului, adică a felului în care e prezentată în enunț desfășurarea acțiunii: ca petrecîndu-se într-un interval scurt și neanalizabil (momentan, punctual) sau într-unul întins în timp și descriptibil din interior (durativ), ca act unic sau repetat, cu focalizare pe începutul evenimentului, pe continuarea sau pe încheierea sa. De fapt, interesul mai general pentru aceste fenomene a fost creat de studierea limbilor slave, care au un sistem gramaticalizat de
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
mai curios. Filip Florian are intuiția de a nu transforma relația aceasta într-una de supunere (exercitată de maestru asupra discipolului). Ceea ce-i leagă pe cei doi, sfidând diferența de vârstă, e chiar un soi de impalpabilă prietenie. Foarte greu descriptibilă și, de bună seamă, sensibilă la fiori pedagogici. Copilul „fură meserie” de la adultul pe care-l vizitează frecvent: îi răsfoiește clandestin însemnările; îi studiază discret preferințele muzicale (Mozart și Janis Joplin în primul rând) și literare (Mark Twain, Gogol); îi
Breaking news? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4008_a_5333]
-
care se naște din această realație a artistului cu propriile sale instrumente este realitatea însăși, anistorică, fără trecut și fără viitor, un fel de icoană fără transcendență, adică una în transparența căreia nu intră nu se întrezărește nici o altă realitate descriptibilă. Aici, Florin Mitroi manipulează doar esențe și sugerează existențe fondatoare: cer/pămînt, întuneric/lumină, opacitate/transparență, jos/sus, gravitație/imponderabilitate, materie/spirit. Tonurile terne, terurile, nuanțele magmatice și feminine, se întîlnesc și se interpătrund deseori cu aurul incendiar și dizolvant
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
linia realistă, linia unei fotografieri foarte exacte a lumii omului, cu exterioritatea și interioritatea ei. Realismul se identifică, în primul rînd, cu o dorință de obiectivitate în descrierea realității și mizează pe materialitatea lumii, pe ceea ce este obiectual, rațional, explicabil, descriptibil. Fresca, panoroma socială și psihologismul erau principalele direcții de acțiune ale romancierilor. Treptat, a câștigat teren, aș zice, o nouă atitudine veche: lumea omului e mai largă decât își îngăduia realismul s-o cartografieze. Ea cuprinde și vizibilul, dar și
Singurătatea autorului de romane by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/4668_a_5993]
-
teoretic ne propunem să contribuim cu câteva noi concepte, sau cu unele perspective inedite asupra unor concepte cunoscute, utile, credem noi, practicii muzicologice și/sau componistice, în perspectiva unei interpretări teoretice a datului muzical (DMz). DMz este un concept generic, descriptibil printr-un complex de repere și coordonate. Obiectual, DMz este configurabil printr-un limbaj tehnic-compozițional, pe coordonatele de: spațiu - ca intensitate, timbru, înălțime (în aspectele de sunet și acord); timp - ca durată (în aspectele de ritm și pulsație). Ambele subîntind
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
stadiul atmosoniei, la care se adaugă cel al complementarității profilelor (din melosonie) și, în fine, formula de cadență din stadiul actual. În schimb, planul cadențial sau cadențialitatea este un mod de relevare reductiv-rezumativă a întregii OS, prin care aceasta devine descriptibilă și, ca atare, interpretabilă la orizont. Din perspectivă estetică, tot acest de-auzit extinctiv, ca parcurs cadențial către o finalitate ce reduce sunetul la aspectul său contrar, de tăcere (din care să redevină posibil), relevă un proces de teleosonie. Putem
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
simbolizării ține doar de perspectiva interpretativă, textul (ascuns al) autorului originar fiind înlocuit de cel al interpretului, care se propune astfel pe sine, drept autor original (diferit în mod autentic). footnote> Se instituie astfel un proces de textualizare a OS, descriptibil pe fiecare dintre laturile temporalității relației TA-OS: În adâncime, leagănul temporal al OS este de natură mitică, originară, de unde și intangibilitatea ei, altfel decât printr-o interpretare verbală. Căci, desigur, verbalizarea, chiar dacă implică sunetul rostirii, este exterioară atât naturii artistic-muzicale
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]