55 matches
-
că merită insistat și altundeva intuiesc că se află imperfecțiunile Utopiei negative... Anume în dispunerea oarecum antologică a studiilor. Fără linii de forță și fără niște foarte vizibile categorizări, articolele au aparența unor intrări de dicționar destul de constatative și de descriptiviste. Faptul ca atare nu reprezintă numaidecât o scădere, dar sursele acestui tip de segmentare, o dată reconstituite, au un aer pernicios. De pildă, una dintre unitățile de măsură de care Bogdan Crețu se folosește cu larghețe, vizavi de perioada comunistă, este
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
el este un narator, o conștiință cumulativă, un generator de lumi în plină dinamică și niciodată epuizabile. în această perspectivă, Italia sa este un spațiu interior, expresia nemijlocită a unei enorme capacități fabulatorii. Fără a fi epic în iconografie sau descriptivist în enunțuri, Boca este un amestec de trubadur și Șeherezadă, iar din substanța sa afectivă și mentală realitatea se naște în adevărate avalanșe. Narația lui nu se manifestă, însă, în perimetrul lumii constituite, al formelor cu o identitate gata exprimată
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
ideal pentru experimentarea celor mai complexe și mai rafinate probleme de limbaj. Aparent figurativă, pentru că ea se sprijină pe un set de semne ușor de recunoscut, acestă imagine, fără conținut psihologic și fără nici un referent contextual, nu implică nici o tentație descriptivistă și nici un comentariu care să sugereze faptul particular sau culoarea locală. Prin această probă a suspendării din temporal și de abolire a spațialității convenționale, atît Mitroi cît și Boca devin degustători ai unor esențe cromatice rare, căutători de penumbre și
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
pentru experimentarea celor mai complexe și mai rafinate probleme de limbaj. Aparent figurativă, pentru că ea se exprimă printr-un un set de semne ușor de recunoscut, această imagine, fără conținut psihologic și fără nici un referent contextual, nu implică nici o tentație descriptivistă și nici un comentariu care să sugereaze faptul particular sau culoarea locală. Prin această probă a suspendării din temporal și de abolire a spațialității convenționale, atît Mitroi cît și Boca devin degustători ai unor esențe cromatice rare, căutători de penumbre și
Ilie Boca la Eleusis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9040_a_10365]
-
la noi, putem decela multe fragmentări la Rebreanu și oricum o descriere indicială în defavoarea uneori a celei iconice. Păcat că n-avem un echivalent al lui Proust, dar de această lacună suferă majoritatea literaturilor lumii. Lăsînd la o parte pe descriptiviștii actuali, Georges Poulet însuși sublinia: instabilitatea locurilor, spațiul pierdut, personificarea culorii, fragmentarea, discontinuitatea, farmecul locurilor, lacunelor, eterogeneitatea, distanțarea vidă, iradierea, expansiunea, sinuozitățile, suprapunerile, aș spune, magia locurilor, onirismul, străfundurile memoriei, schimbarea de perspectivă (G. Poulet, Espace proustien, Gallimard, 1982). Mihaela
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
funcționează, așadar, inhibitoriu. Căci nici glosa adjectivală, nici enunțarea evidențelor (căile de acces cele mai frecvent etalate în receptarea demersurilor lui Ion Pop) nu pot trece, cu bună credință, drept angajament interpretativ. E, probabil, unul din motivele pentru care cronicarii descriptiviști nu s-au repezit să recenzeze o carte, totuși, inevitabilă, ca Echinox. Vocile poeziei. Și nu e deloc o întâmplare că, dintre puținele articole ce i-au fost dedicate, cele mai bune și mai empatice sunt semnate de doi critici
Argumentul Echinox by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7149_a_8474]
-
ideal pentru experimentarea celor mai complexe și mai rafinate probleme de limbaj. Aparent figurativa, pentru că ea se sprijină pe un set de semne ușor de recunoscut, această imagine, fără conținut psihologic și fără nici un referent contextual, nu implică nici o tentație descriptivista și nici un comentariu care să sugereaze faptul particular sau culoarea locală. Prin această probă a suspendării din temporal și de abolire a spațialității convenționale, atît Mitroi cît și Boca devin degustători ai unor esențe cromatice rare, căutători de penumbre și
Ilie Boca, schită pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17648_a_18973]
-
prin aceasta înțelegând un model simultan explicativ și normativ al rezolvării conflictelor de opinie. Sofismele sunt delimitate în acest text ca "violări ale regulilor discuției"118. Modelul fiind unul normativ, "regula determină clasa"119 și nu invers, ca în perspectiva descriptivistă aristotelică. În plus, Eemeren și Grootendorst stabilesc și echivalențe ale acestor sofisme cu cele clasice. Autorii stabilesc zece reguli care ar trebui să definească discuția critică între doi sau mai mulți interlocutori și corelează încălcarea acestor reguli cu sofismele. Regulile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
afinități terminologice; chiar și așa, pentru cititorul bine calibrat, o pagină de Bonavena va fi Întotdeauna o pagină de Bonavena, iar un foileton de Urbas - un foileton de Urbas. Oameni de litere, e drept că marginali, au scornit ideea școlii descriptiviste argentiniene; noi, fără altă autoritate decât cea conferită modestiei noastre de dialogul masiv cu luminile unei presupuse școli, afirmăm că nu e vorba de o mișcare nucleată și cu atât mai puțin de un cenaclu, ci de inițiative individuale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
masiv cu luminile unei presupuse școli, afirmăm că nu e vorba de o mișcare nucleată și cu atât mai puțin de un cenaclu, ci de inițiative individuale și convergente. Să pătrundem dedesubturile chestiunii. La intrarea În mica și pasionanta lume descriptivistă, primul nume care ne Întinde mâna este, așa cum ați ghicit, cel al lui Lambkin Formento. Destinul lui Hilario Lambkin Formento este deosebit de curios. În redacția unde Își ducea lucrările, În general foarte scurte și de restrâns interes pentru cititorul mediu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cum vestita hartă se suprapunea punct cu punct pe Imperiului Însuși. A eliminat, după mature reflecții, prefața, notele, indicele, numele și domiciliul editorului și a trimis la tipar opera lui Dante. Astfel a fost vernisat, În metropola noastră, primul monument descriptivist! Să vezi și să nu crezi: n-au lipsit șoareci de bibiliotecă ce au luat, sau au simulat că iau, acest nespus de nou tour de force al criticii drept o ediție În plus a răspânditului poem al lui Alighieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cere și ea cu necesitate ca ficțiunea să se supună autorului, tocmai pentru ca astfel acesta să poată ține piept confuzei și dezordonatei realități. Borges a subliniat adesea importanța atât a invenției, cât și a rigorii construcției, a Îndepărtării de realismul descriptivist, prin ingeniozitatea și eleganța subiectului și a soluției alese, dar și prin explicarea caracterului personajelor cu ajutorul comportamentului ( În cazul nostru, mai ales cu ajutorul limbajului protagonic) și, deopotrivă al faptelor pe care ele le comit. În ce privește construcția acestor narațiuni polițiste, ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru binarism și preferința pentru descrierea densă, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar de abordare heterogenă. Ansgar Nünning distribuie această imagine plurală a naratologiei contemporane pe categorii de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Pe de alt] parte, dac] poate fi vorba despre o discuție rațional] în ceea ce privește întreb]rile morale, aceasta cere existența unui adev]r despre ele sau a unui set de fapte care pot fi descoperite? Principala diviziune este realizat] între teoriile descriptiviste și cele nedescriptiviste. Acestea se deosebesc prin mai multe c]i, mai mult sau mai putin înșel]toare (Hâre, 1985b). Se spune c] descriptiviștii susțin c] judec]țile morale sunt adev]rate sau false, pe când nedescriptiviștii neag] acest lucru. Deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau a unui set de fapte care pot fi descoperite? Principala diviziune este realizat] între teoriile descriptiviste și cele nedescriptiviste. Acestea se deosebesc prin mai multe c]i, mai mult sau mai putin înșel]toare (Hâre, 1985b). Se spune c] descriptiviștii susțin c] judec]țile morale sunt adev]rate sau false, pe când nedescriptiviștii neag] acest lucru. Deoarece exist] o accepțiune valabil], dup] cum vom vedea, în care nedescriptiviștii pot folosi termenul „adev]rât” cu referire la judec]ți morale, acest mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] și alte judec]ți morale sunt adev]rate. C]ci, din nou, exist] o accepțiune valabil] în care nedescriptiviștii pot permite acest lucru, dup] cum vom vedea. La fel de înșel]tor este modul ontologic de a face distincția, spunând c] descriptiviștii susțin c] în lume exist] calit]ți și fapte morale, pe când nedescriptiviștii neag] acest lucru; deoarece, de îndat] ce ne întreb]m ce face ca un fapt sau o calitate moral] s] existe în lume, ne pierdem. Atât nedescriptivismul, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți și fapte morale, pe când nedescriptiviștii neag] acest lucru; deoarece, de îndat] ce ne întreb]m ce face ca un fapt sau o calitate moral] s] existe în lume, ne pierdem. Atât nedescriptivismul, în toate variantele sale, cât și teoriile descriptiviste în discuție sunt teorii semantice, si nu ontologice. Așa-numitele (în etic]) teze ontologice (de exemplu, „naturalismul ontologic”) pot fi revendic]ri morale substanțiale despre ceea ce este bine sau nu etc. (de exemplu, ceea ce maximalizeaz] fericirea este întotdeauna, sau poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei propoziții, folosit] în crearea unei afirmații, înseamn] înțelegerea condițiilor adev]rului acestei afirmații, si anume în ce caz aceasta poate fi numit] adev]rât]. Aceia care susțin c] acest lucru este adev]rât pentru toate propozițiile pot fi numiți descriptiviști pur și simplu. Descriptivismul exhaustiv că acesta este evident fals - Austin l-a numit chiar „eroare descriptiv]” (Austin, 1961, p. 234; 1962, p. 3). Deoarece exist] cu sigurant] propoziții și enunțuri al c]ror înțeles nu este determinat de condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de condițiile adev]rului. Imperativele sunt exemplul evident: pentru a ști ce înseamn] „închide ușa”, nu e nevoie și nu putem cunoaște condițiile adev]rului acestei cerințe, deoarece ea nu dispune de așa ceva. Dar e posibil ca cineva s] fie descriptivist f]r] nici un risc cu privire la clase largi de propoziții. S-ar putea menționa c] propozițiile care exprim] afirmații comune tipice au într-adev]r sensul determinat de condițiile de adev]r ale afirmațiilor pe care le exprim], așa c] am putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu privire la clase largi de propoziții. S-ar putea menționa c] propozițiile care exprim] afirmații comune tipice au într-adev]r sensul determinat de condițiile de adev]r ale afirmațiilor pe care le exprim], așa c] am putea fi în mod fericit descriptiviști cu privire la astfel de propoziții. Dar deoarece nu toate propozițiile sunt astfel, dup] cum am v]zut, intrebarea care apare, pentru orice clas] dat] de propoziții, este dac] înțelesul lor este determinat în întregime de condițiile de adev]r sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest lucru este adev]rât despre propozițiile care exprim] judec]ți morale. Nedescriptiviștii etici, inclusiv prescriptiviștii, admit bucuroși c] exist] un element în înțelesul judec]ților morale (înțelesul descriptiv) care este determinat de condițiile de adev]r; dar difer] de descriptiviști considerând c] exist] un înțeles suplimentar în înțelesul lor, cel prescriptiv sau evaluativ sau, la primii scriitori, cel emotiv care nu este determinat, ci exprim] prescripții, evalu]ri, atitudini la care consimțim f]r] a fi constrânși de condiții de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o atitudine, evaluarea sau prescrierea este o funcție a voinței autonome, constrâns] numai de „potrivirea maximelor ei pentru crearea proprie a legii universale”, dup] Kant (1785, BA88 = 441 - vezi mai jos). Dup] ce am f]cut distincția între teoriile etice descriptiviste și cele nedescriptiviste în general, putem trece acum la subdivizarea acestora, pentru a așeza prescriptivismul la locul potrivit. Teoriile descriptiviste pot fi împ]rțite în mare în naturalism și intuiționism. Ambii termeni pot fi înșel]tori, dar vor fi folositori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a legii universale”, dup] Kant (1785, BA88 = 441 - vezi mai jos). Dup] ce am f]cut distincția între teoriile etice descriptiviste și cele nedescriptiviste în general, putem trece acum la subdivizarea acestora, pentru a așeza prescriptivismul la locul potrivit. Teoriile descriptiviste pot fi împ]rțite în mare în naturalism și intuiționism. Ambii termeni pot fi înșel]tori, dar vor fi folositori. Controversă dintre aceștia este dac] judec]țile morale sau condițiile de adev]r, care conform descriptivismului le dau acestora înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cred c] acest lucru este posibil; intuiționiștii, dimpotriv], consider] c] asemenea definiții sau explicații nu pot cuprinde sensurile cuvintelor morale. De reținut ar fi c] disputa dintre naturaliști și oponenții lor intuiționiști nu este de aceeași natur] că cea dintre descriptiviști și nedescriptiviști: e o disput] în cadrul descriptivismului. Nedescriptiviștii resping naturalismul deoarece ei resping descriptivismul de orice fel. Ei pot folosi astfel de argumente intuiționiste împotriva naturalismului; dar principala fort] motrice a atacului lor este independent de acestea. Principala fort] motrice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din recunoașterea faptului c] ambele forme ale descriptivismului, în feluri diferite, sunt destinate c]derii în relativism. Deși relativismul are suporterii lui (printre aceștia, ni se spune adesea, majoritatea tinerilor dintre studenții americani - deși este o exagerare), nu este ceea ce descriptiviștii încearc] s] stabileasc]. Aceștia pornesc cu scopul de a ar]ta mai degrab] c] poate exista cercetare moral] rațional], concluzii maleabile la care trebuie s] consimțim pe bun] dreptate. Naturalismul cade în relativism în felul urm]tor. Dac] sensurile cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]