64 matches
-
pentru pășunatul oilor și a porcilor în munții domnești, iar mai apoi a devenit un impozit comun, pentru toate localitățile și pentru toate vitele omului, oriunde ar fi pășunat. Un fel de dare pe capul de animal aflat la pășunat. Deseatina era o dare luată de domnie: din 10 părți se lua una. Regula stabilită de Episcopie pentru cei de pe moșia ei spunea: până la 50 de stupi se lua câte o para de fiecare stup; la 50 de stupi, se lua
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era o dare luată de domnie: din 10 părți se lua una. Regula stabilită de Episcopie pentru cei de pe moșia ei spunea: până la 50 de stupi se lua câte o para de fiecare stup; la 50 de stupi, se lua deseatină un stup „ de sămânță". Deseatina se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv în anul următor. Deseatina domnească forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care cădea asupra omului atunci când se abătea asupra lui un necaz
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnie: din 10 părți se lua una. Regula stabilită de Episcopie pentru cei de pe moșia ei spunea: până la 50 de stupi se lua câte o para de fiecare stup; la 50 de stupi, se lua deseatină un stup „ de sămânță". Deseatina se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv în anul următor. Deseatina domnească forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care cădea asupra omului atunci când se abătea asupra lui un necaz fără veste, neprevăzut. Când visteria
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moșia ei spunea: până la 50 de stupi se lua câte o para de fiecare stup; la 50 de stupi, se lua deseatină un stup „ de sămânță". Deseatina se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv în anul următor. Deseatina domnească forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care cădea asupra omului atunci când se abătea asupra lui un necaz fără veste, neprevăzut. Când visteria domnească rămânea goală, funcție de lăcomia domnilor și a vistiernicilor, pentru acoperirea golurilor se recurgea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
7 clase, înainte de înființarea statului bulgar. Prin daniile în bani, materiale și asigurarea de coloniști a unui patrimoniu stabil și-a asigurat mijloacele financiare necesare pentru funcționare. Patrimoniul cedat de către coloniști consta din 5 mari lacuri dunărene (lagune), 1.000 deseatine (l.095 hectare) diverse terenuri, 5 hanuri, 2 pontoane pe Dunăre, care aduceau anual școlii venituri de peste 20.000 de ruble. Școala centrală, liceu clasic din 1886, a cunoscut până în prezent patru perioade istorice, și anume: (1) perioada moldovenească 1858
Școala centrală din Bolgrad. In: Curierul „Ginta latină” by Feodor M. Nenov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2329]
-
Abia în 1883, considerat anul renașterii localității, se mută aici cu traiul niște țărani din satele vecine, care se ocupau aici cu agricultura și creșterea vitelor. În 1889 mai multe familii de coloniști germani, provenind din Gubernia Nicolaev, cumpără 1715 deseatine de pămînt și se stabilesc pe moșia Țînțăreni. Recensămîntul din 1910 stabilește, că pe teritoriul aceleiași moșii, se află 2 sate - Nicolaevca Nouă nemțească și Nicolaevca Veche rusă, fiecare cu biserica și școala lor. Rușii, avînd mai puțin pămînt, lucrau
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
cu sprijinul enoriașilor a fost reparată clădirea bisericii. În Anuarul Eparhiei Chișinău pentru anul 1907 editat la Chișinău găsim: „Biserica din Jăvreni are 798 de enoriași din care 383 - bărbați și 415 femei. Biserica are în posesia sa 33 de deseatine de pământ. Preot al lăcașului din 1905 este Alexandru Ion Fetov, în vârstă de 26 ani. Diacon și cântăreț la biserica Sf. Arhanghel Mihail din 1892 este Teodor Anton Tatarovici în vîrstă de 39 ani.” Tot el este și cel
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
satului apare în unele documente și publicații din secolul al XIX-lea, cu mult înainte de anii 1919-1920. În anul 1876 apoi și în 1892 pentru prima dată sunt menționate nume ale proprietarilor de pământ H. Focșonean care deținea 1287 de deseatine și S. Popovici - 2030 deseatine. Într-o publicație veterinară a Basarabiei, apărută 1894 se indică că în Răuțel erau 326 de vite cornute mari. În 1895 printre proprietari sunt consemnțai Carabet și Agop, iar în 1896 sătenii aveau și 180
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
și publicații din secolul al XIX-lea, cu mult înainte de anii 1919-1920. În anul 1876 apoi și în 1892 pentru prima dată sunt menționate nume ale proprietarilor de pământ H. Focșonean care deținea 1287 de deseatine și S. Popovici - 2030 deseatine. Într-o publicație veterinară a Basarabiei, apărută 1894 se indică că în Răuțel erau 326 de vite cornute mari. În 1895 printre proprietari sunt consemnțai Carabet și Agop, iar în 1896 sătenii aveau și 180 de porcine. La începutul secolului
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
face următoarea prezentare: "Brănești, sat în jud. Bălți, așezat pe malul Prutului, între satele Rîteni și Avrămneni (punct vamal). Poartă și numele Butești - Stavro; aparține volostei Bolotina. Numărul caselor 85; populațiunea răzeși români în număr de 925, cari posedă 604 deseatini, sunt vii și grădini fructifere. Răzeșii se ocupă și cu cărăușia spre Avremești". Braniște e baștină generalului basarabean Matei Donici, despre care Iurie Colesnic scrie în enciclopedia „Sfatul Țării” și în vol. I al cărții sale „Basarabia necunoscută”: „Donici Matei
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
Este distanțat la 28 vesrste de la orașul Bălti. În sat există o biserică creștină. În anul anul 1903 s. Cucueți are deja 84 case, o biserică cu Hramul Sf. Troița, o populatie 810 locuitori o parte răzeși care au 330 deseatine pămînt o parte romîni împroprietăriți pe pămîntul Mănăstirii Sf. Mormînt posedă 228 deseatine. Mănăstirea are 1171 deseatine, iar proprietarii 1790 ha. Șunt vii și livezi. Date despre sat șunt evocate în Anuarul Statistic al Basarabiei pentru anul 1923 care în
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
creștină. În anul anul 1903 s. Cucueți are deja 84 case, o biserică cu Hramul Sf. Troița, o populatie 810 locuitori o parte răzeși care au 330 deseatine pămînt o parte romîni împroprietăriți pe pămîntul Mănăstirii Sf. Mormînt posedă 228 deseatine. Mănăstirea are 1171 deseatine, iar proprietarii 1790 ha. Șunt vii și livezi. Date despre sat șunt evocate în Anuarul Statistic al Basarabiei pentru anul 1923 care în majoritatea parte se bazează pe datele primului deceniu al secolului XX: Cucueții -Noi
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
1903 s. Cucueți are deja 84 case, o biserică cu Hramul Sf. Troița, o populatie 810 locuitori o parte răzeși care au 330 deseatine pămînt o parte romîni împroprietăriți pe pămîntul Mănăstirii Sf. Mormînt posedă 228 deseatine. Mănăstirea are 1171 deseatine, iar proprietarii 1790 ha. Șunt vii și livezi. Date despre sat șunt evocate în Anuarul Statistic al Basarabiei pentru anul 1923 care în majoritatea parte se bazează pe datele primului deceniu al secolului XX: Cucueții -Noi anul înființării neprecizat, dar
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
referitor la refuzul reparației iezîturii.. Într-o lucrarea a Direcțiunii județiene de zemstvă a județului Bălti ce datează din anul 1888 este redat tabloul deținătorilor de pămînt în județul Bălti. În satul Cucueți pămînt deținea mănăstirea străină “Sfîntul Mormînt” 826 deseatine. Prețul unei deseatine constituia 24 ruble. În total suma pămîntului deținut de mănăstire constituia 19824 ruble. Pentru fiecare deseatina se plătea impozit cîte 0,76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
reparației iezîturii.. Într-o lucrarea a Direcțiunii județiene de zemstvă a județului Bălti ce datează din anul 1888 este redat tabloul deținătorilor de pămînt în județul Bălti. În satul Cucueți pămînt deținea mănăstirea străină “Sfîntul Mormînt” 826 deseatine. Prețul unei deseatine constituia 24 ruble. În total suma pămîntului deținut de mănăstire constituia 19824 ruble. Pentru fiecare deseatina se plătea impozit cîte 0,76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150 rub și 66
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
anul 1888 este redat tabloul deținătorilor de pămînt în județul Bălti. În satul Cucueți pămînt deținea mănăstirea străină “Sfîntul Mormînt” 826 deseatine. Prețul unei deseatine constituia 24 ruble. În total suma pămîntului deținut de mănăstire constituia 19824 ruble. Pentru fiecare deseatina se plătea impozit cîte 0,76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
deținut de mănăstire constituia 19824 ruble. Pentru fiecare deseatina se plătea impozit cîte 0,76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În satul Cucueți mai dețineau pămînt proprietarii: - Draganovici - 390 deseatine - Pulherii Ciolachi - 699 deseatine; - Sajin - 42 deseatine; - Ivan Dragancea - 42 deseatine. În lucrarea lui Zamfir Arbure
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
achita impozit în mărime de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În satul Cucueți mai dețineau pămînt proprietarii: - Draganovici - 390 deseatine - Pulherii Ciolachi - 699 deseatine; - Sajin - 42 deseatine; - Ivan Dragancea - 42 deseatine. În lucrarea lui Zamfir Arbure, este descris posesia de pamant în satul Cucueți în anul 1901. În satul Cucueți dețineau pămînt proprietarii: Dragan - 6860 ha Cugurean (u) - 770 ha
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În satul Cucueți mai dețineau pămînt proprietarii: - Draganovici - 390 deseatine - Pulherii Ciolachi - 699 deseatine; - Sajin - 42 deseatine; - Ivan Dragancea - 42 deseatine. În lucrarea lui Zamfir Arbure, este descris posesia de pamant în satul Cucueți în anul 1901. În satul Cucueți dețineau pămînt proprietarii: Dragan - 6860 ha Cugurean (u) - 770 ha Ciolac (u) 300 ha
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În satul Cucueți mai dețineau pămînt proprietarii: - Draganovici - 390 deseatine - Pulherii Ciolachi - 699 deseatine; - Sajin - 42 deseatine; - Ivan Dragancea - 42 deseatine. În lucrarea lui Zamfir Arbure, este descris posesia de pamant în satul Cucueți în anul 1901. În satul Cucueți dețineau pămînt proprietarii: Dragan - 6860 ha Cugurean (u) - 770 ha Ciolac (u) 300 ha Sajin - 300 ha
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În satul Cucueți mai dețineau pămînt proprietarii: - Draganovici - 390 deseatine - Pulherii Ciolachi - 699 deseatine; - Sajin - 42 deseatine; - Ivan Dragancea - 42 deseatine. În lucrarea lui Zamfir Arbure, este descris posesia de pamant în satul Cucueți în anul 1901. În satul Cucueți dețineau pămînt proprietarii: Dragan - 6860 ha Cugurean (u) - 770 ha Ciolac (u) 300 ha Sajin - 300 ha Mănăstirea Sf. Morminte - 30
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
prăjini păpușoi după care să-i taie și să-i ducă la depozit. Totodată erau obligați să plătească cîte 5 copeici de argint pentru pășunatul de fiecare oaie și să dea dijma de fiecare familie cîte 2 găini. Aceste 138 deseatine erau divizate în 23 sectoare. Astfel în baza instrucțiunii din 14 07. 1868 fiecărui țăran i să dat cîte 9 desitine și 1200 stîngini. Nădelul țăranilor săteni este amplasat într-un singur sector. La nord-vest se nărginește cu pămîntul votcinei
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
sud-vest cu pămînturile votcinei Cucueți ce aparțin mănăstirii Sf. Mormînt al domnului, si mai departe de-a lungul pîrăului Kamencuțamerge pana la pămînturile răzeșilor satului Cucueți. Suprafață totală de pămînt bun care a intrat în posesia țăranilor este de 228 deseatine. În afară de această suprafață a mai intrat și pămîntul sub biserică, cimitir, casele preotului, diaconului, palamariului, două case moșierești, o cîrciuma în total 10 deseatine 150 sajini. Sub drumuri și străză 4 deseatine 356 sajini, sub albia rîulețelor 5 deseatine 487
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
satului Cucueți. Suprafață totală de pămînt bun care a intrat în posesia țăranilor este de 228 deseatine. În afară de această suprafață a mai intrat și pămîntul sub biserică, cimitir, casele preotului, diaconului, palamariului, două case moșierești, o cîrciuma în total 10 deseatine 150 sajini. Sub drumuri și străză 4 deseatine 356 sajini, sub albia rîulețelor 5 deseatine 487 sajini. III Locuitorii satului Cucueți se folosesc pentru adăpatul vitelor, oilor animalelor domestice de rîul Camencuța și de iazul arendatorului s. Cucueți. Ei nu
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
a intrat în posesia țăranilor este de 228 deseatine. În afară de această suprafață a mai intrat și pămîntul sub biserică, cimitir, casele preotului, diaconului, palamariului, două case moșierești, o cîrciuma în total 10 deseatine 150 sajini. Sub drumuri și străză 4 deseatine 356 sajini, sub albia rîulețelor 5 deseatine 487 sajini. III Locuitorii satului Cucueți se folosesc pentru adăpatul vitelor, oilor animalelor domestice de rîul Camencuța și de iazul arendatorului s. Cucueți. Ei nu au dreptul să folosească aceste ape în folosl
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]