64 matches
-
5 ruble. În anul 1913, înainte de a expiră contractele pentru a lua în arendă în continuare sectorul ÎI au parvenit mai multe cereri de la: 1. Asociația tovărășeasca a satului Cucueții-Vechi, reprezentant Dimitrii Parițași Dimitrii Mogureancare arenddau la momnet 147,5 deseatine de pămînt. 2. Locuitorii s. Hiliuți Ivan Buznea și Grigorie Cucerenco, care arendau 239 des. 1000 saj.p. 3. Asociația tovărășeasca a s. Cucueți care arendau sectorul I al moșiei, prin reprezentanții Ștefan Levcenco și Român Melinik: 4. Țăranii satului Alexandrești
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
sector a Județului Iași, potereu Avramia Antovoschii referitor la distribuirea pămîntului bisericii Sf. Treime din Cucueți. Ca urmare s-a hotărît de a îndrepta cerearea organelor abilitate, în care s-a pus viza, ca bisericii să-i fie distribuite 33 deseatine de pămînt arabil și pășune. La 09 iunie 1856 deja biseriicii i-a fost repartizată în posesie suprafață nominalizată de pămînt. Un document ce ține de biserică s. Cucueți este o cerere de la un oarecare Ivan Dimitrevici Galita, absolvent al
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Abia în 1883, considerat anul renașterii localității, se mută aici cu traiul niște țărani din satele vecine, care se ocupau aici cu agricultura și creșterea vitelor. În 1889 mai multe familii de coloniști germani, provenind din Gubernia Nicolaev, cumpără 1715 deseatine de pămînt și se stabilesc pe moșia Țînțăreni. Recensămîntul din 1910 stabilește, că pe teritoriul aceleiași moșii, se află 2 sate - Nicolaevca Nouă nemțească și Nicolaevca Veche rusă, fiecare cu biserica și școala lor. Rușii, avînd mai puțin pămînt, lucrau
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
satului apare în unele documente și publicații din secolul al XIX-lea, cu mult înainte de anii 1919-1920. În anul 1876 apoi și în 1892 pentru prima dată sunt menționate nume ale proprietarilor de pământ H. Focșonean care deținea 1287 de deseatine și S. Popovici - 2030 deseatine. Într-o publicație veterinară a Basarabiei, apărută 1894 se indică că în Răuțel erau 326 de vite cornute mari. În 1895 printre proprietari sunt consemnțai Carabet și Agop, iar în 1896 sătenii aveau și 180
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
și publicații din secolul al XIX-lea, cu mult înainte de anii 1919-1920. În anul 1876 apoi și în 1892 pentru prima dată sunt menționate nume ale proprietarilor de pământ H. Focșonean care deținea 1287 de deseatine și S. Popovici - 2030 deseatine. Într-o publicație veterinară a Basarabiei, apărută 1894 se indică că în Răuțel erau 326 de vite cornute mari. În 1895 printre proprietari sunt consemnțai Carabet și Agop, iar în 1896 sătenii aveau și 180 de porcine. La începutul secolului
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
inferiror care aveau cel puțin 15 ani de serviciu au fost colonizați în aceste ășezări militare, unde ei și-au contruit case și au început cultivarea pământului. Fiecărui colonist cap de familie i-a fost repartizat un lot de 20 deseatine în regiunea Caucazului de nord și de 15 deseatine în Transcaucazia. În primii ani după colonizare, autoritățile centrale au aprovizionat noile așezări militare cu alimente și furaje și le-au asigurat arme și muniție pentru a face față atacurile triburilor
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
au fost colonizați în aceste ășezări militare, unde ei și-au contruit case și au început cultivarea pământului. Fiecărui colonist cap de familie i-a fost repartizat un lot de 20 deseatine în regiunea Caucazului de nord și de 15 deseatine în Transcaucazia. În primii ani după colonizare, autoritățile centrale au aprovizionat noile așezări militare cu alimente și furaje și le-au asigurat arme și muniție pentru a face față atacurile triburilor montane răsculate. Coloniștii ruși trebuiau să se ocupe cu
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
reforme, pentru anumite pături sociale mai puțin bogate. La înscăunarea în domnie, Cantemir a scăzut "birul steagului", adică darea ce se lua la domnie nouă, ca să plătească cheltuielile steagului de domnie de la turci. O altă reformă fiscală a fost desființarea "deseatinei" (deseatină = dijmă, a zecea parte din produse, în special din stupi), care privea în special boierimea mică, crescători de albine. Din celelalte privilegii date de Dimitrie Cantemir se remarcă lipsa unor favoruri domnești date marilor boieri, mai multe acte fiind
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
pentru anumite pături sociale mai puțin bogate. La înscăunarea în domnie, Cantemir a scăzut "birul steagului", adică darea ce se lua la domnie nouă, ca să plătească cheltuielile steagului de domnie de la turci. O altă reformă fiscală a fost desființarea "deseatinei" (deseatină = dijmă, a zecea parte din produse, în special din stupi), care privea în special boierimea mică, crescători de albine. Din celelalte privilegii date de Dimitrie Cantemir se remarcă lipsa unor favoruri domnești date marilor boieri, mai multe acte fiind date
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
face următoarea prezentare: "Brănești, sat în jud. Bălți, așezat pe malul Prutului, între satele Rîteni și Avrămneni (punct vamal). Poartă și numele Butești - Stavro; aparține volostei Bolotina. Numărul caselor 85; populațiunea răzeși români în număr de 925, cari posedă 604 deseatini, sunt vii și grădini fructifere. Răzeșii se ocupă și cu cărăușia spre Avremești". Braniște e baștină generalului basarabean Matei Donici, despre care Iurie Colesnic scrie în enciclopedia „Sfatul Țării” și în vol. I al cărții sale „Basarabia necunoscută”: „Donici Matei
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
directe erau cele care priveau bunurile materiale ale populației și erau fixate, de obicei, la 1/10 din veniturile realizate: pe ovine, porcine, albine, grâne, vin, miere, ceară, fân etc., numite și dări de cotitate, cunoscute prin termeni generici: desetină (deseatină), decimă sau dijmă. Zeciuiala, luată de stăpânul unui hotar de la oamenii care munceau indiferent unde se afla așezat hotarul, rezultă și din hrisoavele: „1667 - Iulie 30. Ilieș Alexandru Vv. volnicește pe jupâneasa răposatului logofăt Neculai Buhuș să ia de a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spre a fi recunoscut dintre ceilalți locuitori. Pe lângă vornicii de poartă, foștii căpitani și marii căpitani s-au bucurat și ei de scutiri și reduceri de dări, de muncă etc., însă numai la cerere. De scutiri asemănătoare către vistierie - de deseatină, gorștină, de vădrărit etc. se bucurau și alți slujitori, cum erau postelnicii de exemplu. Ei puteau primi chiar oameni în slujbă, dar în număr redus, aleși dintre străinii scutiți de obligații fiscale. Luând în discuție o condică de vistierie - „O
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe animale, dar și critici pe care le face autorul lui Mihai Racoviță pentru că în cea de-a doua domnie a lui adusese în țară un „alt obicei nou", care „nu mai fusese", boierimea, mazilii și mănăstirile aveau de dat „deseatină de stupi și de mascuri câte doi potronici", deși acest soi de bani erau tot mai rari, deoarece după anul 1500 „bănăria scotea exemplare" tot mai puține, asprii turcești fiind atunci în căutare, semn al supremației politice și economice a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru pășunatul oilor și a porcilor în munții domnești, iar mai apoi a devenit un impozit comun, pentru toate localitățile și pentru toate vitele omului, oriunde ar fi pășunat. Un fel de dare pe capul de animal aflat la pășunat. Deseatina era o dare luată de domnie: din 10 părți se lua una. Regula stabilită de Episcopie pentru cei de pe moșia ei spunea: până la 50 de stupi se lua câte o para de fiecare stup; la 50 de stupi, se lua
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era o dare luată de domnie: din 10 părți se lua una. Regula stabilită de Episcopie pentru cei de pe moșia ei spunea: până la 50 de stupi se lua câte o para de fiecare stup; la 50 de stupi, se lua deseatină un stup „ de sămânță". Deseatina se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv în anul următor. Deseatina domnească forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care cădea asupra omului atunci când se abătea asupra lui un necaz
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnie: din 10 părți se lua una. Regula stabilită de Episcopie pentru cei de pe moșia ei spunea: până la 50 de stupi se lua câte o para de fiecare stup; la 50 de stupi, se lua deseatină un stup „ de sămânță". Deseatina se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv în anul următor. Deseatina domnească forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care cădea asupra omului atunci când se abătea asupra lui un necaz fără veste, neprevăzut. Când visteria
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moșia ei spunea: până la 50 de stupi se lua câte o para de fiecare stup; la 50 de stupi, se lua deseatină un stup „ de sămânță". Deseatina se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv în anul următor. Deseatina domnească forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care cădea asupra omului atunci când se abătea asupra lui un necaz fără veste, neprevăzut. Când visteria domnească rămânea goală, funcție de lăcomia domnilor și a vistiernicilor, pentru acoperirea golurilor se recurgea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau „Valea Stupilor”. Aceste localități au dispus de condiții propice pentru creșterea albinelor, în sensul existenței în zonă a pădurilor de salcâm sau de tei (moșiile Siliștea, Pleșa, Bărboasa sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau obligați pe atunci să plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un leu de stup. Prisăcile erau îngrădite cu garduri din mărăcini sau din nuiele împletite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cheltuielile nenumărate ce se fac în fiecare an la Poartă” (Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. II, pag. 5-6 ). Importanța acestei activități străvechi este pomenită în actele vechi domnești din Epoca feudală, care amintesc de dijma de miere numită „deseatină”. Ceara și mierea erau cerute mult peste hotare, fiind îndeosebi monopolizate de turci. În anul 1890, se găseau în Oncești 180 de stupi cu albine care au dat 326 kg de miere și 72 kg de ceară. În trecutul comunei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
regimul alimentar al mănăstirii. Fiecare familie era datoare să contribuie cu o anumită cantitate de fructe uscate și ciuperci, nu mai mult de a zecea parte, așa cum erau supuse la zeciuială majoritatea produselor obținute în gospodărie. Din stupi se percepea deseatina (deseat = zece - n.a.), iar ceara atât de necesară pentru lumânări nu era percepută după numărul de stupi, ci după suprafața de teren aflată în folosință. Inițial, mierea și ceara erau obținute de la albinele sălbatice, care-și aveau cuiburile în scorburile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
îngrijită de călugări specializați, apicultori, nu de locuitorii vămeni. Este de presupus că majoritatea familiilor, dacă nu toate, aveau pe lângă casă un anumit număr de stupi, confecționați din trunchiurile de brad scorburoase, numite buduroaie, din care mănăstirea percepea darea numită deseatina. Darea pe fructe și pe toate produsele de grădinărit se numea posadă, luându-se a zecea parte din fasole, mazăre, bob, varză, ceapă etc. Vămenii mai erau obligați să presteze un număr de zile la cositul fânului în braniștea și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
-lea, în 1628, și cu introducerea obligatorie a zilelor de muncă. Categoriile de obligații ale țăranilor se structurează astfel <footnote Ibidem. footnote>: a. Dări permanente, în care se includeau darea pe vite, ilișul pe produse agricole, posada pe produsele leguminoase, deseatina din stupi sau albine, berbința de miere din mierea curată, deseantina din porci, din peștele proaspăt, din vin. După cum s-a văzut, doar o parte din aceste dări erau percepute vămenilor. Ceara și fânul constituiau pentru vămeni dări cu cea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ruso-turce din perioada 1809-1812 Basarabia trecând sub jurisdicție rusească colonizează 3000 găgăuzi și bulgari iar la recensământul din 1817 se Înregistrează Încă 1205 oameni. Totodată este Încurajată colonizarea În continuare a refugiaților din sudul Dunării. Fiecare familie primește câte 50 deseatine pământ arabil și vize de muncă; se Înființează școli cu limba de predare În rusește. În perioada 1856-1878 cele trei județe din Sudul Basarabiei revin statului român În care interval se acordă libertatea Învățământului În limba națională și promovarea găgăuzilor
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Învățământ. Istoricii scot În relief „cât de Însemnată a fost aici influența elementului etnic românesc”. Studiul istoricului I. Nistor numește proprietarii de moșii, În număr considerabil care au dezvoltat centrele Ananiev, Tiraspol, Odesa, Nicolaiev. Boierii moldoveni au primit 377.445 deseatine de pământ În teritoriul colonizat cuprins Între Nistru și Bug. O contribuție de mare importanță În dezvoltarea teritoriului a avut mitropolitul Gavril Bănulescu-Bodoni, originar din Transilvania, care păstorind În regiunea dintre Nistru și Bug a reunit Transnistria cu Arhiepiscopia Chișinăului
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
în trei ranguri. Noblețea boierimii de rangul întâi era dată de vechimea neamului și, ca urmare, acesteia îi revenea privilegiul de a putea ocupa cele mai importante funcții politico-administrative ale țării. Boierii, episcopul și clerul nu plăteau decât gorștina și deseatina, având și un număr de oameni care-i slujeau, scutiți de plata oricărei contribuții. În numele stărilor privilegiate ale Bucovinei, Balș solicita recunoașterea, chiar și în cazul schimbărilor reformatoare iosefine, preconizate a fi introduse aici de autoritățile habsburgice, a drepturilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]