61 matches
-
întreagă figura ei de păpușă, rotundă, albă, roză, desenată, pictată, surâzătoare nu avusese o astfel de expresie. Simțirile care ne sunt familiare lucrează treptat și transformă expresia feței, cu încetul, dar irupțiunea lor, sapă, taie, preface dintr-o dată printr-un desemn brutal. In sfârșit, Haliipa se întoarse. Mini gândi ,,în sfîrșit" pentru plecarea lor, dar parcă era și acel sfârșit așteptat cu atâta încordare de Lenora. Totuși nu avu spre bărbatul ei acele mișcări care o aplecau ca pe o plantă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
este fără îndoială femeea-sculptor cea mai bogat înzestrată în clipa de față. Comparată cu celelalte femei, le e superioară din toate punctele de vedere. Ele vorbesc mult de arhitectură, dar nu țin seama de ea, în operile lor. Vorbesc de desemn, dar liniile lor sînt totdeauna moi. (...) «Cavalerul» său (lucrare expusă la noi sub titlul Jeanne d’Arc) este o operă foarte frumoasă, care indică în același timp limitele ce se pot atinge nepedepsit în abstractizarea obiectelor”. În nr. 77, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
-i aduse o cutie mare... Ei o scăpară jos, dar nu făcea nimic... era înc-o sărutare. Gajus Iulius Caesar Octavian August se duse acasă. Se așeză dinaintea focului și zise zîmbind: "Tu ești un măgari! Deschise cutia. Deasupra era un desemn. El era... lăsat într-un jeț; o femeie... ea, de dinapoia jețului îi ținea ochii cu mînile. El își ridică ochii s-o vadă... și un moment i se păru c-o vede. Dar unde să fi fost. Dar ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
numai de grosimea unui ac. Artistul își taie din sticlă și din marmură ținte de grosimea indicată, acopere o placă de metal c-un fel de aluat (care uscat devine vârtos ca piatra) și, pe când e moale încă, el schițează desemnul său și apoi înfinge țintele de colori una lângă alta, des și într-un amestec hotărât de mai nainte. O pictură în puncte de marmură, un fel de broderie în piatră; ci pe când la broderia comună colorile deosebite sunt reprezintate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să umble la școală? La școală a învățat? La ce vârstă a părăsit școala? Era deștept la școală și pricepea ușor? Luat-a vreun premiu? Arătat-a dispoziție particulară pentru un studiu decât altul ca de pildă pentru calcul, muzică, desemn etc.? Avea imaginații multe? Cu ce grad de instrucție a ieșit din școală, cum era caracterul său pe la 7-12 ani, era vioi, sau morocănos? Era gelos pe frații și surorile sale, sau pe camarazii săi? Era bun sau rău către
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Participă la expoziția „Grupul ieșean la București, deschisă în sala Dalles. 23 1940 Obține premiul al II -lea la Salonul Moldovei de pictură, sculptură și artă decorativă. Expune aici lucrările în ulei Pere (acuarelă), Flori de Măr, Crizanteme, Pădure și Desemn. 1941 Expune la Salonul Oficial al Moldovei - deschis în atelierele Academiei de arte frumoase din Iași - lucrările Maci, Garoafe, Gladiole, Pești, O scrisoare de pe front, Condurași. 1942 Obține premiul al II lea la Salonul Moldovei. 1943-1950 Este profesor la catedra
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
briganzi, Arap, În grădină (coperta pentru versurile lui D. Anghel), Schițe decorative pentru o sală de mâncare: Defilarea (2), Ospățul, Bachanala, Siesta; Aquarele: Pastorală, Din grădina din Luxembourg, Idilă, În doliu, Tip din Macedonia, Moldoveancă, Stil Japonez, Efect (2), Cap, desemn cărbune, Cap de copil, desemn cărbune, Bătrână, desemn cărbune. Succesul lui Loghi, nu numai pentru un public mediocru, ține de atmosfera romantic-simbolistă din la belle époque, până la izbucnirea Primului Război Mondial. În 1898, când pictorul se situa în avangarda simbolistă, pictura sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru versurile lui D. Anghel), Schițe decorative pentru o sală de mâncare: Defilarea (2), Ospățul, Bachanala, Siesta; Aquarele: Pastorală, Din grădina din Luxembourg, Idilă, În doliu, Tip din Macedonia, Moldoveancă, Stil Japonez, Efect (2), Cap, desemn cărbune, Cap de copil, desemn cărbune, Bătrână, desemn cărbune. Succesul lui Loghi, nu numai pentru un public mediocru, ține de atmosfera romantic-simbolistă din la belle époque, până la izbucnirea Primului Război Mondial. În 1898, când pictorul se situa în avangarda simbolistă, pictura sa era elogiată pentru elementele sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
D. Anghel), Schițe decorative pentru o sală de mâncare: Defilarea (2), Ospățul, Bachanala, Siesta; Aquarele: Pastorală, Din grădina din Luxembourg, Idilă, În doliu, Tip din Macedonia, Moldoveancă, Stil Japonez, Efect (2), Cap, desemn cărbune, Cap de copil, desemn cărbune, Bătrână, desemn cărbune. Succesul lui Loghi, nu numai pentru un public mediocru, ține de atmosfera romantic-simbolistă din la belle époque, până la izbucnirea Primului Război Mondial. În 1898, când pictorul se situa în avangarda simbolistă, pictura sa era elogiată pentru elementele sale novatoare de către un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Constantin Artachino, Sonia I. Nădejde, Titus Alexandrescu, Ludovic Basarab, Roméo Gèrolamo, Frédéric Storck, Oscar Spaethe. Remarcabilă este și franțuzirea numelor, spre exemplu a celor de proveniență italiană sau germană. Modelul cultural prestigios este cel francez și majoritatea pictorilor care trimit "desemnuri" sunt, de asemenea, francezi, francofilia directorului revistei fiind pe deplin asumată. În primul număr apar doar Pierre Bellet (1865-1924) și Maximilien Luce. Însă redacția anunță colaborarea lui Alexandre Séon, Etienne Azambre, G. Rochegrosse, A. Mucha, toți parizieni, a belgianului Fernand
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2 din septembrie, A. Mucha oferă desenul unui proiect de evantai în stilul Art Nouveau, care l-a consacrat. În aceeași pagină avem două poezii de fior romantic ale lui Al. Davila 512 și Gabriel Donna. La Hors-textes apare un "desemn" de Alexandre Séon, "Studiu pentru Lira lui Orfeu". Artachino, în frontispiciu, o desenează pe Ileana, "patroana" simbolică a revistei, ca împărăteasă a florilor, printre flori de floarea-soarelui. Pictorul Luchian își face un autoportret de tânăr distins, cu o alură de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
participarea sa la saloanele de la "Société des Artistes Français", "Société Nationale des Beaux-Arts" și "Salons de la Rose+Croix", printre ai cărei fondatori s-a aflat. În cuprinsul textului ne este înfățișat un Studiu de nud al acestuia. Kimon Loghi prezintă desemnul Beduin, care răspunde deschiderii simboliste spre visare pe care o stimulează spațiul exotic oriental. Nu urmează România să devină frontiera Occidentului cu Orientul, intercesorul adecvat într-o lume balcanică? Ca hors-textes avem un "desemn orginal" al lui Etienne Azambre, Le
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nud al acestuia. Kimon Loghi prezintă desemnul Beduin, care răspunde deschiderii simboliste spre visare pe care o stimulează spațiul exotic oriental. Nu urmează România să devină frontiera Occidentului cu Orientul, intercesorul adecvat într-o lume balcanică? Ca hors-textes avem un "desemn orginal" al lui Etienne Azambre, Le Printemps, un Studiu de cap, "desemn original în conté" de Gh.D. Mirea și o litografie originală de Constantin Artachino a lui Anton Bacalbașa, căruia îi este dedicat și un eseu de către George Ranetti. Inventatorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spre visare pe care o stimulează spațiul exotic oriental. Nu urmează România să devină frontiera Occidentului cu Orientul, intercesorul adecvat într-o lume balcanică? Ca hors-textes avem un "desemn orginal" al lui Etienne Azambre, Le Printemps, un Studiu de cap, "desemn original în conté" de Gh.D. Mirea și o litografie originală de Constantin Artachino a lui Anton Bacalbașa, căruia îi este dedicat și un eseu de către George Ranetti. Inventatorul lui Moș Teacă era un fin polemist al vremii, astfel că apropierea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ș-uscate Cum luna se ivește, cum vîntu-n codru bate? Dar ori câte ar scrie și oricâte ar spune... Câmpii, pădure, lanuri fac asta de minune, O fac cu mult mai bine de cum o spui în vers. Natura-alăturată cu-acel desemn prea șters Din lirica modernă - e mult, mult mai presus. O, tristă meserie, să n-ai nimic de spus De cât povești pe care Homer și alți autori Le spuseră mai bine de zeci de mii de ori. Da, soarele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de mult schimbată... Mai cu samă - o plăcere - De-o bucat-de vreme-ncoace... de când fuși la București... Cât erai tu de cu minte, azi pe zece părți tu ești. Cine știi cu cine-acolo tu te vei fi întîlnit, Ce desemnuri înțelepte cu-nvățații ai croit, Mai ales cu al tău frate, pre iubitul meu nepot, Dar destul că de atunce a pricepe nu te pot. Și destul că pot prepune, că nepotul meu stricat În aceste conferențe rolu-ntîiu l-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
unde nu venea aer și străini colorile până azi au rămas proaspete. În morminte a aflat și L[epsius] asemenea colori proaspete, însă umezeala aerului mării discompune varul pe care ele sunt puse, deci cu această pătură dispare și colorile. Desemnul a fost foarte dezvoltat. Scrisoarea hieroglifică. Dacă scrisoarea era gata [putea] fi colorată prin colori naturale. Hieroglifele au propriul ca prin puține trasuri să conceapă lucrurile în câteva linii acute foarte caracteristice. Corpul omenesc foarte caracteristic: deci figura o[mului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ales cel sătesc) se ocupă cu cei mai înaintați, cei începători se pot pune la scris. Alt folos al învățării cititului scriind e că se face de prisos silabizarea și se întroduce de sine insonarea. Pe întîiele pagini sânt elementele desemnului și a scrisorii, adică puncte, linii drepte și figuri construite din linii drepte, apoi linii strâmbe și trăsăturile subțiri, cele groase și îndoite, cari constituie elementele materiale ale scrisorii. În urmă vin toate literile mici cu sonul original, rânduite genetic
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
păsăreasca" gazetarilor. Deși Bălcescu se întemeiază pretutindenea pe izvoare și scrierea lui e rezultatul unei îndelungate și amănunțite munci, totuși munca nu se bagă nicăiri de samă, precum în icoanele maeștrilor mari nu se vede amestecul amănunțit de văpsele și desemnul îngrijit linie cu linie. O neobicinuită căldură sufletească, răspândită asupra scrierii întregi, topește nenumăratele nuanțe într-un singur întreg și, asemenea scriitorilor din vechime, el [î]i vede pe eroii săi aievea și-i aude vorbind după cum le dictează caracterul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
î]l însărcinează a zugrăvi biserica de la cimitirul Eternitatea. "Văruiți biserica ca s-o zugrăvesc", zise lucrătorilor. "Zugrăvește d-ta ș-om vărui-o noi mai pe urmă", răspunseră lucrătorii râzând. Zugrăvelile acelei biserici erau un adevărat scandal. Greșite ca desemn, imposibile ca colorit, reprezentând în chipurile sfinte o breaslă ușoară de femei din Iași, mitropolitul a refuzat mult timp s-o sfințească. Dar ceea ce are haz e cronografia tablourilor sale. A zugrăvit într-un rând "o fată lângă izvor" și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
capete de femei, bonete, papuci, în fine, o carte de schițe risipită pe părete 288. Și așa trebuie să fi fost, căci ce probă mai convingătoare decât mărturia fratelui său, Matei: Ilie. Blond, 'nalt, vesel, ochi albaștri, mare talent la desemn 289. Dar nu numai în Sărmanul Dionis Eminescu îl descrie pe fratele său ca un foarte talentat desenator, ci și în Cezara, dovadă constantă a unei veridicități de netăgăduit. Și asta cu atât mai mult cu cât impulsul era de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sănătate și mult succes, Prof. Gh. Balan 330 1 februarie 1969 Amintiri despre pictorul Aurel Băeșu de Prof. Gh. Balan, P. Neamț L-am cunoscut pe Aurel Băeșu când era la Gimnaziul din Fălticeni, cu prilejul expoziției de Caligrafie și Desemn la sfârșit de an școlar (1912), când m-au atras planșele lui cu desene în pastel și Condé (terminase 4 clase). În toamna aceluiași an a plecat la Școala de Belle Arte din Iași și ne întâlneam când venea în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Muzeul din Folticeni se află următoarele: 1) Un dosar cu diferite acte și corespondență. 2) Adresa Academiei Române, No. 957 din 19 mai 1915 prin care i s-a acordat Premiul Lecomte de Nouy în valoare de 140 lei pentru un desemn de pe antic și natură. 3) Diplomă No. 10 532 R. Istituto Superiore di Belle Arti din Roma, precum că a urmat cursurile în anul 1919-1920. 4) Carnetul cu fotografie ca student la Roma. 5) O fotografie 12x18 cu inscripția: Lui
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
această lacună provenea numai dintr-un qui-pro-quo, fiindcă, scriind acasă să i se trimiță armoriile familiei, se crezuse că cerea pușca de vânătoare a bătrânului său tată. Esplicându-se însă mai bine în urmă, glumețul său frate i-a trimis un desemn reprezentând doi morcovi degerați și întrulocați sub o coroană de patlagele.“ (Generalul Coletti la 1835) Fratele rămas la vatră pizmuia, pesemne, norocul celui plecat la Paris, unde și alții, în vremea aceea, învățau cu fervoare alfabetul artei heraldice: Cea de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Uniunea Sovietic? dup? ce fusese secretarul lui Kerenski) (Sorokin, 1925), el �?i �ndreapt? aten?ia asupra schimb?rîi istorice pe care o analizeaz? sub trei aspecte: social, cultural ?i psihic (1947). Conceptul de �civiliza?ie� de?ine un rol central, desemn�nd grupul societ??ilor cu orient?ri culturale ?i cu institu?îi sociale asem?n?toare, care cunosc o istorie ciclic?, �n cursul c?reia civiliza?ia se dezvolt?, decade ?i dispare �n timp ce-?i exacerbeaz? hedonismul ?i violen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]