61 matches
-
-i aduse o cutie mare... Ei o scăpară jos, dar nu făcea nimic... era înc-o sărutare. Gajus Iulius Caesar Octavian August se duse acasă. Se așeză dinaintea focului și zise zîmbind: "Tu ești un măgari! Deschise cutia. Deasupra era un desemn. El era... lăsat într-un jeț; o femeie... ea, de dinapoia jețului îi ținea ochii cu mînile. El își ridică ochii s-o vadă... și un moment i se păru c-o vede. Dar unde să fi fost. Dar ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
După importanta sa expoziție din l993, deschisă la București și mai apoi itinerată prin mai multe țări central-europene, el a început, în l994, realizarea unei ambițioase instalații - care este, simultan, și o intervenție în peisaj -, la Tăușeni, județul Cluj, intitulată Desemne spre cer, pentru ploaie și curcubeu. în același an finalizează prima etapă, care înseamnă construcția a nouă elemente, numită Sfîrșitul începutului. Proiect deschis, practic inepuizabil, instalația lui Alexandru Chira urmărește strictamente intrarea într-un rol magico-simbolic, însușirea unei funcții spirituale
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
desenul animat Tom și Jerry, a declarat, marți, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. Întrebat cum le răspunde celor care îl acuză de o tergiversare în cazul deputatului PSD Ion Stan, Zgonea susținut că "ieșirile de luptători" seamănă cu cele din desemnul animat "Tom și Jerry", mai exact cu simpaticul muschetar "Mister Pussycat". "Eu am fost foarte atent la ieșirile de luptători, știți că este desenul acela animat cu Tom și Jerry, și Jerry și-a adus un șoricel mic <<Mister Pussycat
"Luptătorii" PDL acționează în cazul Stan precum "Mister Pussycat", afirmă Zgonea () [Corola-journal/Journalistic/40738_a_42063]
-
și istoricilor literari, precum și gusturile diverse ale cititorilor obișnuiți: apariția unei cărți-spectacol de poezie în bandă desenată, în cadrul unui proiect realizat de MNAC și ICR și coordonat de Alexandru Ciubotariu. Este vorba despre volumul Nichita Stănescu, Sandu Florea - Semne și desemne, prezentat la Muzeul Benzii Desenate din București, cu ocazia vernisajului expoziției Nichita Stănescu dialog - Sandu Florea semne (1 septembrie 2011). Executată manual de Alexandru Ciubotariu în doar 80 de exemplare numerotate (format 24 x 35, tip album alb-negru), cartea-obiect Semne
Nichita Stănescu în benzi desenate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5144_a_6469]
-
la Muzeul Benzii Desenate din București, cu ocazia vernisajului expoziției Nichita Stănescu dialog - Sandu Florea semne (1 septembrie 2011). Executată manual de Alexandru Ciubotariu în doar 80 de exemplare numerotate (format 24 x 35, tip album alb-negru), cartea-obiect Semne și desemne scoate la lumină 12 planșe cu versurile unui „clasic” al liricii autohtone, ilustrate grafic de un „clasic” al benzii desenate românești și americane. Istoria planșelor inedite de poezie BD, dezvăluită în prefața lui Sandu Florea, ar merita inclusă într-un
Nichita Stănescu în benzi desenate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5144_a_6469]
-
A rămas cîteva clipe pe gînduri și m-a întrebat: «Este posibil acest lucru?» « Da, i-am răspuns, cu condiția ca poeziile să conțină dialoguri.» A acceptat imediat și mi-a zis: «Am un titlu pentru acest volum: Semne și desemne.»” Din nefericire, proiectul nu mai apucă să se materializeze în anii ’80. Dispariția prematură a lui Nichita Stănescu în 1983, precum și emigrarea lui Sandu Florea în Statele Unite în 1991, îi schimbă istoria: exact ca într-un roman detectivistic sau într-
Nichita Stănescu în benzi desenate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5144_a_6469]
-
Ciubotariu și a Muzeului Benzii Desenate din București, părăsesc sertarul cu proiecte și amintiri și se transformă într-un obiect artistic concret, demn de a bucura privirea oricărui vizitator. Între restituire culturală și act omagial Așadar, valoarea cărții-spectacol Semne și desemne ține în același timp de tripla ei calitate estetică (literară, grafică, tipografică) și de istoria afectivă inedită pe care o degajă. Parteneriatul auctorial Nichita Stănescu - Sandu Florea reunește genuri și tehnici perfect compatibile (versurile de deschidere ale primei planșe - „Ce
Nichita Stănescu în benzi desenate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5144_a_6469]
-
singurul lucru pe care criticii și cititorii obișnuiți l-ar putea pretinde după încheierea expoziției-lansare de la Muzeul Benzii Desenate ar fi editarea volumului într-un tiraj adecvat și cu o difuzare pe măsura „clasicității” celor doi autori. Cum Semne și desemne există în prezent nu doar sub forma obiectului-spectacol, ci și în varianta unei machete digitale de înaltă fidelitate, tentația unui editor de a prelua proiectul finalizat și a-l face accesibil publicului într-un număr corespunzător de exemplare pare să
Nichita Stănescu în benzi desenate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5144_a_6469]
-
orice iluziune care nutrea speranțele și viitorul lor și au părăsit școala. Cu toate peripețiile și descurajările de tot felul, școala 'și urmă cursul și putem lesne constata că rezultatele sale au fost mai presus de așteptare. Toate catedrele de desemn și caligrafie, ce erau ocupate în mare parte de străini fără cunoștință de ceea ce li se cerea a preda, sunt acum ocupate de tineri ieșiți din Școala dr Belle - arte; mai mulți au devenit artiștii cunoscuți publicului, trăind independinți în urma
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Să se stipuleze prin lege ca școala să fie tratată ca școalele speciale cu facultățile de la Universitate, potrivit proiectului de lege alipit la raportul no. 73 din 1 decembrie 1879. 4. înființarea secțiunii de Arhitectură, indispensabilă pentru a se învăța desemnul liniar cerut concurenților aspiranți la catedrele secundare. 5. A se spori apuntamentele profesorilor conform specialității ce profesează. 6. Să se prevază o sumă drept recompensă pentru artiști ce vor produce opere de merit și naționale. Până la acordarea celor de mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adaose nejustificate și prin o frazeologie comună în zilele noastre s-au făcut din acesta "cel dentăi care și-a vărsat sângele pentru libertate"; cel dentăi care c-o oratorie inspirată a apărat libertatea; în discursuri, în scris și în desemne, a fost sărbătorit ca "cea mai nobilă jertfă care a căzut la 13 martie"; el prezisese "ca un profet" revoluția; "el se săvârși și numele său va rămâne etern în panteonul istorici". O descriere cu portret 209 {EminescuOpXIII 210} zice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ANA] Mai cu seamă ca plăcere... [MĂTUȘA] De-o bucat' de vreme-ncoace... de când fuși [la] București... Cât erai tu de cu minte, azi pe zece părți tu ești. Cine știi cu cine-acolo tu te vei fi întîlnit, Ce desemnuri * înțelepte cu învățații ai croit, Mai ales cu al tău frate, prea iubitul meu nepot, Dar destul că de atuncea a pricepe nu te pot. Și destul că pot prepune că nepotul meu stimat În aceste conferințe rolu-ntîi l-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
despre fidelitate, despre amiciție și cu asta i-aș trimite în lumea largă... A! iaca și apa fierbe, de-ar veni numai mai curând. (s-aude bătând la ușe) SCENA V HISTRION, ROSAMUNDA (intră cu o cartă mare plină cu desemne de costume; costumul ei e fantastic. ROSAM[UNDA] (vorbind tot repede) Profesorul meu Primoquinto mi-a zis că ați fi anunțiat că vreți a // deschide în curând un ciclu pentru amici tineri ai dramaturgiei. Profesorul meu Primoquinto mi-a spus
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
știu eu că vreți să-ncepeți a-mi face complimente, e de prisos. Eu ți-arăt cu mare plăcere, sunt mândră de asta, și lui Primo-quinto i le-arăt pe toată ziua de vro 10, 15 ori. (i-arată un desemn) Ia cată numai aci, într-adevăr o să te miri, ce zici la costumul Jeannei d'Arc, nu e tocmai după intenția poetului? Ce mai cuirasă, ce mai pieptar, ș-apoi toate poleite pe de-ntregul cu argint bun, proba 14
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
primul capitol al Poeticei, că adică "sînt oameni cari imită multe cu colori și forme, alții prin voce" trebuie să le referim la artea dramatică și sora ei, artea rapsozilor. Colorile și formele sânt anume pentru (depins) pictură și (desemnat) desemn ceea ce e vocea pentru actor. În tot același înțeles înseamnă Aristotel artea dramatică în Rhetorica lui, 3, 1, când zice: "Ea se bazează pe voce, dupre cum e (cu putință) posibilă întrebuințarea acestia la mișcările simțirei ". Ritter în emerita sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-ar putea să potențeze chiar această descripțiune plină de esitațiune la un tablou viu care să corespundă cât de puțin celor întîmplate contimpuranilor. Chiar daca lectorul poartă în sine intuițiunea poetică a caracterului în viața sa deplină, totuși nu acopere acest desemn decât imaginea sa proprie și-i escită numai dorința de-a vedea tipul fantaziei sale viind dinaintea sa ca o creatură reală. Daca-i lipsește însă asta, atunci el nu aude decât vorbe la auzirea cărora nu se naște în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
arătarea sensibilă corăspunzătoare a caracterului. Arta grimărei, care firește e afară de resortul nostru, contribuie și ea la obținerea unor esacte efecte de lumină și la formarea maștei caracteristice; marile apucături de artă și micile mistere în împărțirea cosmeticului și în desemnul nimerit a unor trăsuri singulare esecutate cu isteție și calculate cu deosebire după mărimea spațiului favorizează producerea unor efecte anumite a măscărei: însă, deși mânuirea sigură a acestei tecnice întregi, cu toate apucăturile ei la un loc, e importantă, chiar daca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după ce va fi găsit caracteristicul ton fundamental al acestor categorii, actorul va trece la variile gradațiuni a acestor categorii înșile, spre a copia în marginele conturelor determinate coloratura lor diferită prin coloritul nuanțat al tonului fundamental. Căci categoriile generale seamănă desemnului, care e însă susceptibil, de o varietate nemărginită a coloritului. S-ar putea aplica la psihologia popoarălor! Tonul fundamental dă în genere personalității întregi coloarea cea determinată a sufletului ei și de-aceea se prezintă ca o minunată și adâncă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici talent, aicea esercițiul artei să se cîș[t]ige prin exercițiu; alegerea se face; fiindcă lipsesc cele două motive firești citate mai sus, se face după ușurătate, și muzică, clavirul este parola generală, dacă vo tradițiune familiară nu prescrie desemnul sau pictura. Epidemia picturei în porțelan pare a fi trecut din fericire, însă pianul a devenit endemic. Fiece element al culturei însă trebuie să cultive într-adevăr, trebuie să formeze, să înnobileze ființa internă și arătarea exterioară a personalității. Dintr-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
morale va fi în stare în orice moment de a da contul cel mai riguros despre raportul și proporțiunea între faptele sale și lege - îndată numai ce vorba maestrului său o va pretinde. Viața celui din urmă va semăna unui desemn unde regulele sânt însemnate prin trăsuri aspre și la care un învățăcel ar putea într-adevăr să învețe principiile artei. Însă într-o viață frumoasă au dispărut ca dintr-un {EminescuOpXIV 925} tablou de Tizian toate acele ascuțite linii de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întreagă figura ei de păpușă, rotundă, albă, roză, desenată, pictată, surâzătoare nu avusese o astfel de expresie. Simțirile care ne sunt familiare lucrează treptat și transformă expresia feței, cu încetul, dar irupțiunea lor, sapă, taie, preface dintr-o dată printr-un desemn brutal. In sfârșit, Haliipa se întoarse. Mini gândi ,,în sfîrșit" pentru plecarea lor, dar parcă era și acel sfârșit așteptat cu atâta încordare de Lenora. Totuși nu avu spre bărbatul ei acele mișcări care o aplecau ca pe o plantă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
unde nu venea aer și străini colorile până azi au rămas proaspete. În morminte a aflat și L[epsius] asemenea colori proaspete, însă umezeala aerului mării discompune varul pe care ele sunt puse, deci cu această pătură dispare și colorile. Desemnul a fost foarte dezvoltat. Scrisoarea hieroglifică. Dacă scrisoarea era gata [putea] fi colorată prin colori naturale. Hieroglifele au propriul ca prin puține trasuri să conceapă lucrurile în câteva linii acute foarte caracteristice. Corpul omenesc foarte caracteristic: deci figura o[mului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
este fără îndoială femeea-sculptor cea mai bogat înzestrată în clipa de față. Comparată cu celelalte femei, le e superioară din toate punctele de vedere. Ele vorbesc mult de arhitectură, dar nu țin seama de ea, în operile lor. Vorbesc de desemn, dar liniile lor sînt totdeauna moi. (...) «Cavalerul» său (lucrare expusă la noi sub titlul Jeanne d’Arc) este o operă foarte frumoasă, care indică în același timp limitele ce se pot atinge nepedepsit în abstractizarea obiectelor”. În nr. 77, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ș-uscate Cum luna se ivește, cum vîntu-n codru bate? Dar ori câte ar scrie și oricâte ar spune... Câmpii, pădure, lanuri fac asta de minune, O fac cu mult mai bine de cum o spui în vers. Natura-alăturată cu-acel desemn prea șters Din lirica modernă - e mult, mult mai presus. O, tristă meserie, să n-ai nimic de spus De cât povești pe care Homer și alți autori Le spuseră mai bine de zeci de mii de ori. Da, soarele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de mult schimbată... Mai cu samă - o plăcere - De-o bucat-de vreme-ncoace... de când fuși la București... Cât erai tu de cu minte, azi pe zece părți tu ești. Cine știi cu cine-acolo tu te vei fi întîlnit, Ce desemnuri înțelepte cu-nvățații ai croit, Mai ales cu al tău frate, pre iubitul meu nepot, Dar destul că de atunce a pricepe nu te pot. Și destul că pot prepune, că nepotul meu stricat În aceste conferențe rolu-ntîiu l-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]