25,490 matches
-
personajele unor filme și/sau seriale de desene animate celebre. Este șI cazul peliculei de față - "Scooby-Doo" - care are la bază cel mai longeviv serial de animație din istoria televiziunii americane (lansat în septembrie 1969), el fiind totodată și primul desen animat care a avut ingenioasă idee de a propune în rolul principal al unui serial de aventuri un personj animalier (un câine), înconjurat de personaje-oameni în roluri secundare. Producătorul Charles Roven, admirator declarat al serialul creat acum mai bine de
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
în roluri secundare. Producătorul Charles Roven, admirator declarat al serialul creat acum mai bine de trei decenii de faimosul tandem Hanna & Barbera (cei cu Tom și Jerry), arată: "Am dorit nu numai să depășim așteptările fanilor și să incorporam obișnuințele desenului animat - secvențe cu acțiune spectaculoasă, secvențe înspăimântătoare, momente comice, apariții ale unor celebrități și, bineînțeles, demascarea personajului negativ - dar și să adăugăm și o profunzime personajelor și relațiilor dintre ele". Cel chemat să dea viața acestei lumi a fost Raja
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
mai naturale și să le lăsăm să joace prin intermediul animației", arată regizorul Kelly Ashbury (autor de cărți ilustrate pentru copii, animator din 1983 la Walt Disney Feature Animation și din 1995 la DreamWorks, membru în echipele de realizare ale unor desene animate celebre că "Mică sirenă", "Frumoasă și Bestia", "Toy Story", "Prințul Egiptului", "Shrek", Evadare din coteț". Dar, dacă ceea ce gândește căluțul Spirit este redat prin narațiune, ceea ce simte el se reflectă în melodiile compuse de faimosul Bryan Adams și în
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
din ce perspectivă te ocupi de cafenele? Am decis să mă duc în cafenele, la Paris, și de fiecare dată, să "culeg" un document, un moment care nu se mai repetă. Și să-l redau și în scris și prin desene, prin crochiuri. După ce criterii ai ales cafenelele? Sau nu le-ai ales? La început, nu le-am ales. Prima dată, m-am dus din cauza fiului meu, care se întîlnea cu colegii lui la o anumită cafenea, "Dôme de Villiers", aflată
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
de șmirghel era aspră, cu zgrunțuri mari și cenușii. Mai tîrziu, la școală, am regăsit șmirghelul, mult mai fin, de culoarea nisipul, cînd trebuia să răzuim, la fiecare sfîrșit de an, pupitrele de lemn pe care apăruseră tot felul de desene și inscripții în cerneală, a căror elaborare migăloasă era o distracție în orele plicticoase. Lemnul se albea și se netezea sub mîinile noastre și uniformele cu pătrățele ni se umpleau cu pulberea moale. Cea mai frumoasă și mai veche amintire
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
dă titlul volumului, Misterioasa dispariție..., din 1946. încadrarea acestei povestiri în "genul mistic", cum citim chiar pe coperta IV, este oarecum bizară, dacă luăm în considerare faptul că intruzia transcendentului se produce într-un mod care amintește mai degrabă de desenele animate de ultimă generație de pe Cartoon Network decît de genul sus-numit - "Dar într-o dimineață, sfîntul care locuia deasupra orașului răsturnă din greșeală chepengul de sus închis de 10.000 de ani și, într-o clipă, un cilindru dintr-un
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
acum nu există nici o altă lucrare asupra reprezentărilor europene ale cetății africane în secolul al XIX-lea. De asemenea, recurgerea la sursele primare, relatări ale călătorilor ajunși în Africa sau comentarii ale revistelor de specialitate geografică din epocă. Rezultă un desen complicat, un amalgam de imagini, adesea contradictorii și incoerente, diferite în funcție de perioada istorică și de interesele celor care consemnează informația, dar între acestea autoarea descoperă o captivantă coeziune, dictată de legi ale reprezentării spațiului în imaginar, de modul de construcție
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
care i-a făcut o impresie puternică, apoi Vladimir (Dmitrievici) mi-a vorbit despre acest roman, nuanțat, despre personajele mele, atmosfera, comparându-mă cu Bruno Schultz, lucru care m-a flatat enorm; Schultz e unul dintre scriitorii mei iubiți și desenele lui stau mereu în atelierul meu ca niște icoane de meditație, mai ales cele cu vizitele la bordel, unde femeile sunt desenate ca îngeri. Primesc de la poetul Jil Silberstein o carte superbă despre Bruno Schultz. Zile fericite, pline de iluzii
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Mitroi conferă un aer definitiv și aprioric picturii sale. El rămîne ferm în bidimensional, și chiar atunci cînd creează obiecte, cînd forma este obținută prin decupare mecanică, tăietura nu este decît o variantă extremă a liniei, o ipostază radicală a desenului, iar problema renunțării la bidimensionalitate nu se pu-ne în nici un fel. Tenta plată, lumina lăuntrică a culorii, secționarea compoziției în registre clare, după modelul pămînt/cer, se înscriu și ele în aceeași amplă perspectivă stilistică și morală. Această filiație spirituală
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
în Sahara se folosește altfel de vată: la Polul Nord este zăvata și în Sahara nisivata". Astfel de răspunsuri - superbe, naive, nostime sau înduioșătoare - am auzit, exact atunci cînd ne așteptam mai puțin, cu toții. Dorel Zaica, experimentatorul, pictor și profesor de desen, a descoperit însă că ele sînt, ca și desenele extraordinare, destul de rare și că e dificil să-i provoci pe copii să-ți răspundă în felul acesta. Revelația a avut-o atunci cînd, la un Crăciun, prietenii l-au rugat
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
este zăvata și în Sahara nisivata". Astfel de răspunsuri - superbe, naive, nostime sau înduioșătoare - am auzit, exact atunci cînd ne așteptam mai puțin, cu toții. Dorel Zaica, experimentatorul, pictor și profesor de desen, a descoperit însă că ele sînt, ca și desenele extraordinare, destul de rare și că e dificil să-i provoci pe copii să-ți răspundă în felul acesta. Revelația a avut-o atunci cînd, la un Crăciun, prietenii l-au rugat să joce rolul Moșului. Constată cu uimire că, după
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
impus, lumea, într-un regim totalitar ce se străduia să-și impună monopolul asupra zonelor cele mai intime ale gîndirii. Cartea e ea însăși un experiment - alcătuită din fragmente ale caietelor în care Dorel Zaica și-a notat răspunsurile, din desene ale copiilor și din confesiunea, oarecum indirectă, a experimentatorului. Daniela Alexandrescu, Irina Nicolau și Ciprian Voicilă au ascultat, timp de unsprezece ore, poveștile de viață ale lui Dorel Zaica și au transcris o parte a acestora, găsind astfel prilejul de
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
au traversat-o, demult, artiștii și publicul aceluiași teatru față de proiectul Ciulei-Bortnovschi care a revoluționat sala Grădina Icoanei (astăzi Toma Caragiu), primită în dar de la Școala Centrală de fete. Un arhitect este acel artist care își urmărește o idee de la desen, la concretețea volumelor, spațiilor, liniilor, care îi dă personalitate, distincție, rasă. Acum, în sala Izvor se întîmplă un altfel de spectacol care deja face parte din exercițiul meu de memorie, de neuitare, de prețuire și respect față de o profesiune al
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
în mijlocul cetății, pe scena unui amfiteatru. Un efect extraordinar la ridicarea cortinei! Comunitatea ocupă toate locurile acestui amfiteatru amplasat pe scenă. Sîntem în Ceylon. O baie de culoare se revarsă pe costumele acestui personaj, Corul: roșu, galben, verde, albastru, în desene stilizate, recognoscibile în intenție pentru zona de sud a Asiei. O anumită solemnitate capătă acest protagonist, punctînd clar atributele unei instanțe, la urma urmelor, destul de împietrită în verdicte și prejudecăți. Ca și ultima montare de la Teatrul Național din Cluj, L
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
așa se întîmplă și cu publicațiile. Ele sînt un tot. Nu le deschidem doar pentru textul din ele, ci pentru o mulțime de elemente altădată disprețuite sau chiar ignorate, cum ar fi vignetele, letrinele, capetele de pagină, tipul de literă, desenele, fotografiile (multe, prelucrate pe computer). Într-o lume a imaginii, e greu să rămîi doar un cititor de texte. Ne cerem iertare cititorilor pe care i-am șocat prin schimbarea produsă. Sperăm să se deprindă cu ea și să ne
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
lui Marius Ianuș ("conducătorul iubit" al publicației) vorbește despre necesitatea ca tinerii artiști, trăind într-un "fragment mutilat de istorie" (citat din M. Cărtărescu, România literară), să nu fie la fel de inofensivi ca predecesorii lor ("Faptul că generația 80 a făcut desene animate în România caloriferelor înghețate, chiar și - culmea! - folosind ca model stilistic artiști revoltați, trebuie să ne dea de gîndit") și, în fine, să dea măsura epocii în care s-au născut. Reperele, în pofida polemicii inevitabile cu înaintașii, rămîn totuși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
morală a unei astfel de poetici generos extrapolate asupra condiției umane, a cărei complexitate o surprinde în efigie, în al cărei destin voiește a se implica. Se află în chestiune o etică eliberatoare, prevăzută cu o încărcătură contestatară, prezentînd un desen negativist, care-i disimulează fondul stenic, de reabilitare a unei axiologii ocultate, țintind "reîncîntarea lumii". (va urma) Simona Popescu: Salvarea speciei (Despre suprarealism și Gellu Naum), Ed. Fundației Culturale Române, 2000, 364 pag., preț neprecizat
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
Marius Chivu Spre deosebire de colegul său de "școală" Mircea Horia Simionescu, care a publicat volum după volum ignorând faptul "că desenul din covor" era deja desăvârșit odată cu ultima carte a tetralogiei Ingeniosului..., Tudor Țopa n-a scris decât două cărți fiind autorul "târgoviștean" cel mai discret (mie, personal acest lucru mi-l face pe scriitor foarte simpatic). Reeditarea Încercării scriitorului într-
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
dai zece la sută, poți să-ți cumperi și-un avion (...) - Asta-nseamnă doi dolari două-ș cinci, zise al doilea slujbaș. Când Jiggs vârî mâna în buzunar, amândoi vânzătorii putură urmări traseul mâinii, unghiile, îndoiturile degetelor, cum se vede în desenele animate ceasul deșteptător înghițit de struț (...)" *** Mișto! mă întrerupse Rânzei, încântat. Să mor dac-am mai auzit... Mai ales chestia cu deșteptătorul; ...ăsta da scriitor, nu ca ăia care scrie numai de ei... (dezacordurile lui Rânzei nu mă păcăleau, ele
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
pe post de timbru o fotografie veche, miniaturizată, reprezentînd un cuplu în poziția convențională, așa cum găsiți în anticariatele fițoase) și cu o ștampilă pe care scrie circular arca lui noe de la neolitic la coca-cola. Prima copertă reproduce și ea un desen în stil naiv, pe care însă n-am reușit să-l descifrez. Prima parte a cărții, Talmeș balmeș-ul adică, pare să fie totuși ceea ce prezentatorul ei (Dragoș Radu-Bucurenci) ne asigură că nu e de fapt, adică un fragmentarium. Autoarea nu
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
Pavel Șușară I. O absență inexplicabilă Peste șaptezeci de lucrări subsumate categoriei mari a graficii, în speță desene, acuarele, guașe, colaje, monotipuri, decalcomanii, dar și imagini realizate în parafină și în ceară de albine, au fost aduse la Muzeul Național de Artă din colecțiile Muzeului de Artă Modernă din Saint-Etienne, constituind, după aproape șapte decenii de absență inexplicabilă
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
și reverențioasă față de artist și de opera lui, semnificațiile unei asemenea stări de fapt ar trebui căutate în altă parte. Poate chiar opera sa și în tipul lui de personalitate. în pofida faptului că recenta expoziție este insignifiantă în raport cu întregul, în vreme ce desenele însele pot părea insignifiante pe lîngă marile sale lucrări în ulei, avem acum suficient material pentru a realiza o radiografie, fie ea și sumară, a unei prezențe umane și artistice cu totul excepționale. Numai că vectorul gîndirii lui Victor Brauner
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
se cuvine măcar acest mesaj plin de întrebări și de avertismente, dacă pe acela salvator și confortabil al lui Brâncuși am reușit să-l devalorizăm prin abuz și să-l schilodim prin inadecvare. Ilustrațiile sînt reproduse după catalogul Victor Brauner, desene din 1925-1962 din colecția Muzeului de Artă Modernă din Saint Etienne
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
prezintă într-o succesiune de imagini modalitatea în care pregătește un fel de mîncare: se duce în piață, alege zarzavaturile, puiul, ajunge în bucătărie și, tot așa mai departe, etapă cu etapă pînă cînd, în final, avem în față un desen minunat, o mică piesă. Și foarte gustoasă după mărturiile celor care au și acum, pe cerul gurii, senzațiile savurate. Înfățișat în revistă astfel, artistul devine mai aproape de ceilalți, este umanizat fără să i se știrbească nimic din aură și autoritate
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
să fi auzit niciodată partitura deschisă înainte-le, trăiesc intens bucuria descifrării ei, în urechi le sună, întreagă, toată muzica imprimată pe hîrtie. Am avut, citindu-ți admirabila carte, senzația participării directe la marea aventură, avînd permanent bucuria frazei, a desenului ei rafinat, a materiei forjate. Minunat! Aflat pe alt mal a viziunii asupra romanului, nu-i locul să amănunțesc, urmărind altă lectură a lui, spun că am rămas un cititor cinstit, capabil să guste și să prețuiască tipul de scriitură
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]