308 matches
-
desensibilizat cu o valoare care este în limita a cel puțin 9 dB față de amplitudinea impulsului de desensibilizare, dar nu trebuie să depășească niciodată amplitudinea acestuia, cu excepția unei posibile supracreșteri în timpul primei μs de după impulsul de desensibilizare. Notă: Nu se impune ca impulsurile singulare cu durata mai mică de 0,7 μs să producă desensibilizarea specificată și nici să producă o desensibilizare cu o durata mai mare decât cea permisă la pct. 3.1 .1.7.7.1 și 3.1.1.7.7.2. ... 3.1.1.7
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
de desensibilizare, dar nu trebuie să depășească niciodată amplitudinea acestuia, cu excepția unei posibile supracreșteri în timpul primei μs de după impulsul de desensibilizare. Notă: Nu se impune ca impulsurile singulare cu durata mai mică de 0,7 μs să producă desensibilizarea specificată și nici să producă o desensibilizare cu o durata mai mare decât cea permisă la pct. 3.1 .1.7.7.1 și 3.1.1.7.7.2. ... 3.1.1.7.7.2. Recuperarea. După desensibilizare, receptorul trebuie să își recapete sensibilitatea (în limita a 3 dB din nivelul
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
niciodată amplitudinea acestuia, cu excepția unei posibile supracreșteri în timpul primei μs de după impulsul de desensibilizare. Notă: Nu se impune ca impulsurile singulare cu durata mai mică de 0,7 μs să producă desensibilizarea specificată și nici să producă o desensibilizare cu o durata mai mare decât cea permisă la pct. 3.1 .1.7.7.1 și 3.1.1.7.7.2. ... 3.1.1.7.7.2. Recuperarea. După desensibilizare, receptorul trebuie să își recapete sensibilitatea (în limita a 3 dB din nivelul minim de declanșare) în 15 μs după
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
impune ca impulsurile singulare cu durata mai mică de 0,7 μs să producă desensibilizarea specificată și nici să producă o desensibilizare cu o durata mai mare decât cea permisă la pct. 3.1 .1.7.7.1 și 3.1.1.7.7.2. ... 3.1.1.7.7.2. Recuperarea. După desensibilizare, receptorul trebuie să își recapete sensibilitatea (în limita a 3 dB din nivelul minim de declanșare) în 15 μs după recepționarea unui impuls de desensibilizare având o intensitate a semnalului cu până la 50 dB peste nivelul minim de declanșare
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
mare decât cea permisă la pct. 3.1 .1.7.7.1 și 3.1.1.7.7.2. ... 3.1.1.7.7.2. Recuperarea. După desensibilizare, receptorul trebuie să își recapete sensibilitatea (în limita a 3 dB din nivelul minim de declanșare) în 15 μs după recepționarea unui impuls de desensibilizare având o intensitate a semnalului cu până la 50 dB peste nivelul minim de declanșare. Recuperarea trebuie să se facă la o rată medie ce nu depășește 4,0 dB pe microsecundă. ... ... 3.1.1.7.8. Rata de declanșare aleatorie. În absența semnalelor
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
instantanee, chiar dacă transponderul nu poate fi capabil să susțină această rată. Dacă transponderul este supus unor rate de interogare care depășesc capacitatea ratei sale de răspuns, controlul limitei ratei de răspuns din 3.1.1.7.9.2 acționează cu succes în sensul desensibilizării transponderului într-un mod care favorizează interogatoarele mai apropiate. Desensibilizarea elimină semnalele de interogare mai slabe. ... 3.1.1.7.9.2. Controlul limitei ratei de răspuns. Pentru a proteja sistemul de efectele supra-interogării transponderului prin prevenirea răspunsurilor la semnale mai slabe, atunci când
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
aibă timpul mort mai mare de 125 μs. ... 3.1.2.10.3.3. Desensibilizarea receptoarelor de Mod S. Receptorul transponderului trebuie să fie desensibilizat conform pct. 3.1 .1.7.7.1, la recepționarea oricărui impuls cu durata mai mare de 0,7 μs. 3.1.2.10.3.3.1. Restabilirea după desensibilizare. Restabilirea după desensibilizare trebuie să înceapă odată cu frontul descrescător al fiecărui impuls al unui semnal recepționat și să se producă cu rata impusă la pct. 3.1 .1.7.7.2, cu condiția ca nici un răspuns sau transfer de date să nu
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
mai mare de 125 μs. ... 3.1.2.10.3.3. Desensibilizarea receptoarelor de Mod S. Receptorul transponderului trebuie să fie desensibilizat conform pct. 3.1 .1.7.7.1, la recepționarea oricărui impuls cu durata mai mare de 0,7 μs. 3.1.2.10.3.3.1. Restabilirea după desensibilizare. Restabilirea după desensibilizare trebuie să înceapă odată cu frontul descrescător al fiecărui impuls al unui semnal recepționat și să se producă cu rata impusă la pct. 3.1 .1.7.7.2, cu condiția ca nici un răspuns sau transfer de date să nu aibă loc ca
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
Gheorghe A. Stroia) ***2. MARIA ILEANA TĂNASE (Roma, Italia) - IUBIREA CU SUFLET MARTIR (versuri, A5 manșetat, 148 pagini, ilustrații și copertă - pictor Elena Calapereanu) După părerea mea, poezia este importantă pentru formarea spiritului și a sufletului într-o epocă a desensibilizării și autismului computeristic. Sunt tot mai des auzite voci sceptice sau chiar ostile poeziei. Prevăd că poezia viitorului este eminamente o poezie a limbajului obișnuit, dar nu a prozaismului ori banalității. În poezia Mariei-Ileana Tănase, dragostea este un joc ciudat
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 30 MARTIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378451_a_379780]
-
soluție de rezolvare a problemelor, fie ele conflictuale sau neconflictuale). Recompensarea și absența penalizării (ceea ce mărește riscul influenței nocive asupra copiilor, care nu reușesc încă să facă distincția dintre recompensarea rezolvării situației și recompensarea modului în care s-a făcut. Desensibilizarea, ca o consecință a faptului că mai ales în percepția copiilor ceea ce se întâmplă pe ecran nu este „real” și mai ales faptul că numărul mare de victime îi „desensibilizează” pe tineri, ca și pentru adulți, în fața gravității violenței. Scenarizarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ale tinerilor. Combinând analiza de conținut cu un studiu de psihosociologie a comportamentelor, cercetătorii americani ajung la concluzia că minorii și tinerii expuși masiv la programe violente de TV sunt cei mai înclinați la comportamente violente, la teamă sau la desensibilizare. După ei, principalele elemente „negative” ale programelor violente rezidă în: - prezentarea de personaje atractive implicate în violență, ca autor sau victimă; - utilizarea armelor; - scenarizarea realistă a violenței; - absența sancțiunii actelor de violență; - evitarea suferinței și a consecințelor reale ale violenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
bidirecțional: conduitele violente sunt favorizate de o îndelungată expunere la TV („marii consumatori” de TV, Gerbner) și de vârsta expunerii, ca și de contextele de viață ale subiecților (cf. Esprit, martie-aprilie, 2003, pp. 119-120). Efectele violenței televizuale: între imitație, dezinhibare, desensibilizare și incubație culturală Evaluarea efectelor violenței mediatice depinde de teoria încadrării și abordării acestora. Fiecare dintre marile teorii conduce la definirea unor tipuri de efecte. Dacă luăm în considerare clasificarea teoriilor propusă de Rémy Riffel, vom constata identificarea următoarelor tipuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
actelor violente, a „eroilor” violenți și a comportamentelor violente); c) dezinhibarea (favorizarea declanșării agresivității și trecerea la acte violente prin pierderea reținerilor la comiterea de acte violente); d) incitarea și imitarea (provocarea directă la acte și comportamente violente). 2. Teoria desensibilizării reține în mod deosebit caracterul difuz al influențelor violenței mediatice și, în consecință, două categorii de efecte: a) reducerea emoționalității individuale la stimuli (acte de violență) și, în felul acesta, un anumit grad de indiferență față de violența reală (sau mediatică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Imitare. Copiii imită acțiunile părinților, pe ale prietenilor și eroilor din filme, mai ales când acțiunea lor este recompensată. Iar atunci când consecințele violenței nu apar, copilul învață că nu se produce nici un rău serios și se identifică cu actorul principal. Desensibilizare. Cu cât vor vedea mai multă violență, cu atât li se vor părea mai normale comportamentele agresive și le vor accepta mai ușor. De asemenea, vor deveni mai suspicioși și se vor aștepta ca cei din jur să acționeze violent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
al expunerii la violență, prin influența acestei expuneri asupra dezvoltării scenariilor de rezolvare agresivă a problemelor, asupra deviațiilor ostile și asupra credințelor normative de aprobare a agresiunii. O teorie alternativă sau complementară, care explica efectele pe termen lung este teoria desensibilizării. Această teorie se bazează pe faptul empiric că majoritatea oamenilor par să aibă o reacție emoțională atunci când văd sânge sau scene violente. Totuși, în urma expunerilor repetate la violență, acest răspuns emoțional negativ devine și el obișnuit, iar observatorul se desensibilizează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televizuală constituie o minoritate, dar în grupul delincvenților ei sunt majoritatea”. Analiza transversală a efectelor pe care le are violența televizuală Literatura dedicată analizei efectelor pe care violența urmarită la televizor le are asupra copiilor a identificat trei efecte principale: desensibilizarea (nepăsarea și indiferența în fața unei scene de violență), imitația (imitarea scenelor de violență vizionate la televizor în relațiile cu cei din jur) și frica (sentimentul permanent de teamă și nesiguranță în viața de zi cu zi). Analiza transversală a efectelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în urma vizionării scenelor violente de la televizor au o importanta componentă de gen, deoarece s-a constatat că există diferențieri ale intensității cu care fetele și băieții reacționează la violența televizuală. Astfel, s-a constatat că, în cazul băieților, efectul de desensibilizare este mai mare decât în cel al fetelor. În cazul fetelor, frica devine dominantă și depășește cu mult declarațiile băieților. Figura 4. Efectele pe termen scurt ale vizionării scenelor de violență televizuală - băieți (7-18 ani) În cazul băieților se constată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în cel al fetelor. În cazul fetelor, frica devine dominantă și depășește cu mult declarațiile băieților. Figura 4. Efectele pe termen scurt ale vizionării scenelor de violență televizuală - băieți (7-18 ani) În cazul băieților se constată o evoluție ascendentă a desensibilizării și o evoluție descendentă a sentimentului de frică sau a tulburărilor de somn pe măsură ce cresc (figura 4). La vârste mici (7ani), sub 20% dintre băieți sunt nepăsători la scenele de violență, pentru a ajunge la 55% la vârsta de 18
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
37 3,68 17,06 2,68 18 ani 10,64 54,04 10,64 6,38 17,45 0,85 În cazul fetelor s-a constatat că frica indusă de violența urmărită la televizor este efectul major, urmat de desensibilizare și, în final, de imitarea violenței. Figura 5. Efectele pe termen scurt ale vizionării scenelor de violență televizuală - fete (7-18 ani) Este remarcabilă traiectoria efectului de frică; la vârsta de șapte ani frica, nesiguranța se manifestă la aproape 30% dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de 45% la 11-12 ani și apoi de 47% la 17 ani (tabel 6 și figura 5). Efectul de imitare este mai rar în cazul fetelor. La șapte ani, acest efect este nul, iar la 18 ani nu depășește 4%. Desensibilizarea în cazul fetelor pornește de la același procent ca și în cazul baieților, în jur de 18% la șapte ani, dar evoluția nu este atât de accentuat; la 18 ani, numai 36% dintre fete declară acest comportament, față de 54% dintre băieții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
19 2,48 47,37 5,57 18 ani 10,00 36,09 7,39 3,48 37,83 5,22 Aceasta analiză transversală confirmă clasificările efectelor pe care le are violența televizuală asupra comportamentului copiilor. Este vorba despre 1. desensibilizare și nepăsare, 2. frică, 3. creșterea agresivității prin imitare. În studiul prezentat se constată că imitarea violenței constituie un efect slab, în comparație cu celelalte două efecte menționate. Imitația violenței este mai accentuată la băieți (maximum 10%) și se reduce la jumătate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
preexistente. Cele mai importante potențiale efecte nocive ale violenței televizuale sunt: apariția și potențarea agresivității reale (stimularea actelor de violență comise efectiv); generarea și amplificarea temerilor legate de violența reală și de posibilitatea de a fi transformat într-o victimă; desensibilizarea (indiferența) față de actele de violență și de victimele acestora; acceptarea violenței în viața reală (mergând, uneori, până la creșterea apetitului pentru violență în viața reală). Violența TV în „analiza cultivării” Unul dintre studiile cu o mare influență în cercetarea comunicării de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fiziologică, expunerea la violență televizuală echivalează, ca efecte pe termen scurt, cu expunerea la situații de violență reală, ceea ce determină reacții emoționale de teamă, anxietate și stres. „Pe termen lung însă, expunerea frecventă la scene de violență contribuie la o desensibilizare a spectatorului care se obișnuiește cu violența. (Ț) Mesajele (violente - n.m.) pot induce o percepție mai favorabilă a violenței care se consolidează pe termen lung” (idem). Totuși există și cercetări, conform cărora nu s-a demonstrat existența unei relații cauzale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
duce ficțiunea în spațiul fantasticului, cu care este familiarizat din basme, și „suportă” violența în această logică. Pe de altă parte o explicație la fel de validă a subevaluării violenței de câtre copii ar putea fi aceea că deja are loc o desensibilizare a copiilor în fața violenței televizuale conform teoriilor mai sus enunțate. În acest sens, dacă influența deja este resimțită, dacă violența televizuală a produs deja mutații la nivel perceptiv, atunci problema violenței televizuale devine o problemă culturală, cu influențe mai adânci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
înțelegerii modului în care apar reacțiile fobice - de exemplu, un zbor turbulent poate determina frica de a mai zbura cu avionul - și, uneori, sugerează și soluții. Tehnicile comportamentale se pot aplica pentru a decondițona reacțiile fobice. Despre aceste programe de desensibilizare sistematică, vom discuta în secțiunea dedicată tratamentului. În afară de condiționarea clasică, mai există și alte explicații comportamentale ale fobiilor: observarea, modelarea și condiționarea operantă. Studiile au arătat că, la unii copii, reacțiile anxioase și de teamă au legătură cu modelul matern
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]