201 matches
-
prin această lege, în afară de pedeapsă disciplinară, vor fi pedepsiți potrivit dispozițiunilor art. 190 din codul penal. Articolul 46 Suprafețele înscrise în tablourile de care se face mențiune, în prezența lege, vor fi indicate în hectare și metri pătrați. Pentru transformarea desetinelor în hectare se va considera o desetina egală cu un hectar și nouă sute douăzeci și cinci mp (1 ha, 0925 mp). Articolul 47 Se vor respecta ieșirile din indiviziune făcute în mod definitiv, cu planuri inginerești pînă la data promulgării prezenței legi
LEGE nr. 1.184 din 4 aprilie 1931 privind măsurarea, comasarea şi parcelarea pământurilor locuitorilor improprietariti în Basarabia în baza legilor din 13 Iunie 1874 şi 19 Fevruarie 1875, aflaţi în indiviziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134390_a_135719]
-
fi pedepsiți potrivit dispozițiunilor art. 190 din codul penal. Articolul 46 Suprafețele înscrise în tablourile de care se face mențiune, în prezența lege, vor fi indicate în hectare și metri pătrați. Pentru transformarea desetinelor în hectare se va considera o desetina egală cu un hectar și nouă sute douăzeci și cinci mp (1 ha, 0925 mp). Articolul 47 Se vor respecta ieșirile din indiviziune făcute în mod definitiv, cu planuri inginerești pînă la data promulgării prezenței legi, fie pe cale judecătorească, fie prin bună învoiala
LEGE nr. 1.184 din 4 aprilie 1931 privind măsurarea, comasarea şi parcelarea pământurilor locuitorilor improprietariti în Basarabia în baza legilor din 13 Iunie 1874 şi 19 Fevruarie 1875, aflaţi în indiviziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134390_a_135719]
-
prin această lege, în afară de pedeapsă disciplinară, vor fi pedepsiți potrivit dispozițiunilor art. 190 din codul penal. Articolul 47 Suprafețele înscrise ��n tablourile de care se face mențiune în prezența lege vor fi indicate în hectare și metri pătrați. Pentru transformarea desetinelor în hectare se va considera o desetina egală cu un hectar și 925 metri patrati (1 ha, 0,925 mp). Articolul 48 Se vor respecta ieșirile din indiviziune făcute în mod definitiv, cu planuri inginerești, pînă la data promulgării prezenței
LEGE nr. 86 din 6 octombrie 1938 pentru măsurarea, comasarea şi parcelarea pământurilor locuitorilor improprietariti în Basarabia, în baza legilor din 13 iunie 1874 şi 19 februarie 1875, aflaţi în indiviziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
fi pedepsiți potrivit dispozițiunilor art. 190 din codul penal. Articolul 47 Suprafețele înscrise ��n tablourile de care se face mențiune în prezența lege vor fi indicate în hectare și metri pătrați. Pentru transformarea desetinelor în hectare se va considera o desetina egală cu un hectar și 925 metri patrati (1 ha, 0,925 mp). Articolul 48 Se vor respecta ieșirile din indiviziune făcute în mod definitiv, cu planuri inginerești, pînă la data promulgării prezenței legi, fie pe cale judecătorească, fie prin bună
LEGE nr. 86 din 6 octombrie 1938 pentru măsurarea, comasarea şi parcelarea pământurilor locuitorilor improprietariti în Basarabia, în baza legilor din 13 iunie 1874 şi 19 februarie 1875, aflaţi în indiviziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
despre Cotnari o aflăm dintr-un document din anul 1448, când Petru al II-le a Voievod, cu Curtea domnească din 5 octombrie 1448 dăru ia „Mână stirii noastre din poiană... în fiecare an câte 6 buți de vin din desetina noastră sau de la Hârlău, sau de la Cotnari, sau iarăși fie din orice parte” Așadar, podgoriile de la Cotnari existau înainte de urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, de und e și imp licarea lui în dezvoltarea lor, construind aici o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ajunge la mânăstirea Poiana, locul de veci al Doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, el va da pricaz ca schimnic ilor de aici, pentru cele liturgice și cinstirea sfinților din hram, să li se dăruiască în fiecare an „din desetina noastră” 6 buți de vin de l a Hârlău sau de la Cotnari. Vin apoi mărturiile lui Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, care zugrăvește în opera sa vinuri le de ai ci, lăsândule faima în istoriografie: „ca cel mai nobil vin, străinilor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
repopulat curând cu țărani veniți din alte părți și cu cei care se mutaseră în alte sate. În 1705, domnitorul Mihail Racoviță a scutit pe locuitorii din Șipote de toate dările pentru stat, dar a dispus ca veniturile „goștinii și desetinii ” să fie încasate tot de egumenul M. Barnovschi. Tot documentele vremii consemnează că, în anul 1734, satul Șipote era bine populat, deși nu se cunoaște numărul de locuitori. Aceștia au fost supuși atunci la plata unui impozit, dar domnitorul Constantin
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
4 iulie 1466, a început construcția bisericii mănăstirii Putna. La 9 aprilie, dăruia mănăstirii Pobrata un obroc de 10 butii de vin, două măji de pește, jumătate de piatră de ceara de la Târgu Frumos, și toate berbânțile de miere din desetina care se lua din satele mănăstirii „pentru mântuirea sfânt-răposatului nostru bunic, Alexandru cel bătrân”, pentru mântuirea „părintelui nostru, Bogdan voievod, și pentru sufletul și mântuirea mamei noastre Maria”, pentru sănătatea domnului și a cneghinei sale, Ovdotia și pentru copii lor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oricare lucru, oricând să nu li se ia vamă nicăieri și nici la vad să nu li se ia nimic.” La 1 septembrie 1429, era reîntărit privilegiul anterior și domnul dăruia un obroc anual de 12 buți de vin din desetina Neamțului. Călugării trebuia să îi cânte liturghie domnului în fiecare joi, săptămânal și doamnei sale Marina, marțea, iar călugărilor să li se dea în aceste zile câte o cupă de vin. Cât vor fi în viață să le cânte domnilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
decembrie 1430, Alexandru cel Bun și soția sa Marina, întăresc mânăstirii Neamț iezerul Zagorna, la Nistru, și prisaca de la Zagorna cu o treime din venitul celor trei mori de la Baia și un obroc anual de 12 buți de vin din desetina de la Neamț. La 30 noiembrie 1436, domnul întărește mânăstirii satul tătăresc de la gura Nemțului, anume Temeșești, cu zece bordeie de tătari. La 23 februarie 1438, i se dăruie mânăstirii Neamț satul Seucăuți la gura Cracăului, o prisacă, și o moară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vinovăția “cu gâtul”. La 20 iulie 1453, i se dăruiau mânăstirii trei tătari. La 1 ianuarie 1454, mânăstirea era dăruită cu o prisacă la Covasna, în braniștea de la Bohotin, brănișterilor interzicându-le să ia oamenilor care se vor așeza acolo, desetina. La 8 februarie 1455, domnul dăruia mânăstirii un pământ pe Topolița, pe care târgoveții încercaseră să îl vândă mai înainte. La 12 decembrie 1455, domnul întărește mânăstirii satul Băloșești, în urma judecății cu boierul Gostilă. La 20 decembrie 1455 se dă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
judecății cu boierul Gostilă. La 20 decembrie 1455 se dă un privilegiu de întărire pentru satul Băloșești. La 1 martie 1456, era întărit mânăstirii iezerul Zagorna, cu gârlele, prisăcile, vadurile și gardurile de nuiele, interzicându-le dregătorilor domnești să ia desetina sau vama. Primul privilegiu, pe care îl primește mânăstirea Neamț de la Ștefan cel Mare, e din 13 februarie 1458, când îi sunt întărite mânăstirea Hangu, două sălașe de țigani și satul Băloșești. La 13 iulie 1463, este reînoit privilegiul pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Bohotin, pe Târnauca, pe Itchil și la gura Botnei, punând sub ascultarea Bistriței mânăstirea Sf. Nicolae, împreună cu satul, moara și seliștea de pe Nechid. La 31 iulie, domnul mai dăruia două prisăci, una pe Lopatna, alta pe Itchil, scutite de desetină și mai dăruia și casa lui Crăciun din Piatra. La 13 septembrie 1439, Ilieș voievod întărește mânăstirii vama de la Bacău, pe care o dăruise Alexandru cel Bun, cu obligația ca toți să plătească vama și orășenii, și negustorii, pentru orice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și prisăcile din acel hotar și două curți și cu vama pe uscat și pe apă. Nimeni nu avea voie să prindă pește în hotarul lor, fiind scutite de orice dare și slujbă.Nici boierii sau desetnicii să nu ia desetina din albine, și nici berbenița de miere, și nici prisăcarii să nu îi supere cu nimic pe locuitorii acestor locuri, iar dreptul de a-i judeca revenea numai egumenului și oamenilor săi. În privilegiu sunt menționate și două curți, despre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bumbotă”. La 18 august 1438, mânăstirea primea un loc în pustiu lângă pricuturile de la Hârlău, pentru a-și întemeia un sat. La 10 mai 1439, domnul dăruia Pobratei prisaca de la Visoca, la Botne, și îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în aceste sate. Preoții din satele mânăstirii erau scoși de sub jurisdicția mitropolitului și a protopopilor, urmând să asculte numai de egumenul și dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare dăruia Pobratei satul Liești. La 9 iulie 1466, îi erau întărite mânăstirii 10 buți de vin anual, cele două măji de pește, una de morun și alta de crap, jumătate din ceara de la Târgu Frumos, berbânțele de miere din desetina din satele de la Botne, să își facă două setci la gura Băcului, pe Nistru,, iar prisaca Visoca, de la Botne să fie scutită de toate dările. Aceste danii și întăriri erau făcute pentru mântuirea părintelui Bogdan, a mamei Maria, pentru sănătatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1444, Ștefan voievod întărește mânăstirii satul Balasinăuți, scutindu-l de dări și slujbe. Se poate spune că este primul privilegiu prin care se acordă unei mânăstiri imunitate asupra satului, ai căror locuitori să nu dea “nici iliș, nici podvoadă, nici desetină, nici osluh, nici posadă, nici la moară să nu robească, nici la cetate, nici la vin să nu care, nici la oaste niciodată să nu meargă, nici cu jold și nici vreo altă oarecare slujbă a noastră și danie să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau aserviți unei mânăstiri. Acest privilegiu deosebit se explică prin aceea că satul Balasinăuți era satul unei mânăstiri de maici. La 8 iulie 1453, Alexăndrel voievod reînoia privilegiul anterior, adăugând unele dispoziții: “nici gorștină din porci să nu dea, nici desetină din albine”. La 17 aprilie 1475, Ștefan cel Mare reînoia privilegiile anterioare, menționându-se de data aceasta că e vorba de două sate, pentru care mânăstirea avea privilegiu de la Alexandru cel Bun. Este nominalizat de data aceasta satul “unde a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cojocari sau orice fel de meșteri, fie rus sau grec sau orice fel de limbă, să nu dea acești oameni nici dare, nici posadă, nici iliș, nici la morile noastre să nu lucreze, nici la cetate, nici să nu dea desetină din albine, nici din vii și nici altceva nimic să nu dea, niciodată, în veci”. “Și de asemenea, acești oameni să fie slobozi și să umble în bunăvoie cu oale sau cu sare, sau după pește, fie că vor umbla
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate prisăcile care sunt în acest hotar, în hotarul lor, și două curți, cu vama și pe uscat și pe apă”. Toate aceste locuri erau scutite de dări și “nimeni dintre boierii și desetnicii noștrii să nu îndrăznească să ia desetina din albine și nici berbenița de miere și nici prisăcarii să nu îi turbure cu nimic”. Locuitorii din aceste părți urmau să fie judecați numai de judecătorul lor. La 12 aprilie 1458, erau întărite Mitropoliei (Episcopiei) Romanului satele Leucușani și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
foarte mare număr de boi de pe moșiile sale, și veniturile sale sunt sporite mult de aceste iarmaroace. Vătafii aduc domnului în visterie, pe fiecare an, până la 400.000 bani de aur...” În afara vitelor crescute pe braniștele domnești, domnul percepe dijmă (desetină) de la locuitorii țării. În 1563, Despot trimisese în Polonia 1425 de vite mari pentru achitarea unui împrumut de 165.000 de florini. În numele domnului se percepea desetina (dijma) din oi, numită gorștină, la fel numindu-se zeciuiala din porci. Exista
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
000 bani de aur...” În afara vitelor crescute pe braniștele domnești, domnul percepe dijmă (desetină) de la locuitorii țării. În 1563, Despot trimisese în Polonia 1425 de vite mari pentru achitarea unui împrumut de 165.000 de florini. În numele domnului se percepea desetina (dijma) din oi, numită gorștină, la fel numindu-se zeciuiala din porci. Exista o dare în vaci și oi numită sulgiu, fiind menționat un sulger, cel care percepea această dare; în 1456. Era vorba de vite pentru curțile domnești și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din porci. Exista o dare în vaci și oi numită sulgiu, fiind menționat un sulger, cel care percepea această dare; în 1456. Era vorba de vite pentru curțile domnești și pentru oastea de curte, după cum menționa Dimitrie Cantemir. Se lua desetina din albine (miere-burdufuri de miere). Din privilegiile date mânăstirilor, prin care domnul le scutea de dări și slujbe, aflăm care erau aceste dări și munci, Atunci când se dă mânăstirilor locuri în braniștile de la Bohotin și de la Botne, pe Nistru, se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de albine. Dacă locurile, cu care erau înzestrate mânăstirile, erau scutite de dări, de munci, de vamă, la Nistru, cele rămase în proprietatea domniei erau, în secolul al XV-lea, foarte întinse și în aceste braniști domnești existau prisăci, încât desetina din albine trebuie să fi fost foarte mare, constituind un venit important pentru domnie. Un produs, care revenea în întregime domniei, erau pietrele din ceară de albine. În 1444, domnul dăruia mânăstirii Pobrata “toată ceara din Târgul Frumos, câte cârciumi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]