755 matches
-
trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta, va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va dobândi săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv. Nichita Stithatul, „Cele 300 de capete”, suta întâi, cap. 86, în „Filocalia...”, vol. VI, p. 220. footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
posedau trupuri omenești, dar, la început, înainte de păcat, nu erau subiecte la concupiscență, suferință și moarte. Făcând referire la aceasta, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: Adam și Eva trăiau fără căsătorie. Trăiau în rai ca în cer și se desfătau de prietenia lui Dumnezeu. Erau izgonite din sufletul lor dorința de împreunare, zămislirea, durerile nașterii, nașterea de copii, orice fel de stricăciune. Ca un curs de apă limpede izvorâtă dintr-un izvor curat era viața lor în rai, împodobită cu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 284. footnote>. Scriitorul filocalic Calist Catafygiotul făcând referire la bunurile de care se bucura Adam în Eden și concentrând în mod admirabil învățătura despre starea primordială, spune că el contempla pe Creator și se desfăta cu veselie și cu uimire de slava frumuseții feței Lui, fiind aproape de Dumnezeu și căpetenie a veacului acestuia și stăpânitor al celor văzute, fiind rânduit la aceasta de către Domnul. Și mult har s-a revărsat în sufletul primului om și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
punând-o în legătură cu plăcerea și durerea: Sau iarăși poate că zidirea celor văzute s-a numit pom al cunoștinței binelui și răului, fiindcă are și rațiuni duhovnicești care hrănesc mintea, dar și o putere naturală, care pe de o parte desfată simțirea, iar pe de alta pervertește mintea. Deci contemplată duhovnicește, ea oferă cunoștința binelui, iar luată trupește, oferă cunoștința răului. Căci celor ce se împărtășesc de ea trupește li se face dascăl în ale patimilor, făcându-i să uite de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
footnote>. Consecventă cu această părere este și interpretarea Sfântului Maxim Mărturisitorul care învață că zidirea celor văzute s-a numit pom al cunoștinței binelui și răului, deoarece are și rațiuni duhovnicești care nutresc mintea, dar și o putere naturală care desfată simțirea, dar pervertește mintea. Contemplată duhovnicește, ea oferă cunoștința binelui, însă celor care se împărtășesc de ea trupește li se face dascăl al patimilor, făcându-i să uite de cele dumnezeiești. De aceea Dumnezeu i-a interzis-o omului, a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
discuție? Ion, Kir Ianulea, Povestea porcului, Mamă, Calul dracului. Este vorba, așadar, de genul narațiunii sfătoase, de sorginte folcloric-orientală. După opinia lui Paul Zarifopol, aceste proze trădau un "conservatorism artistic", pentru că astfel "ambiția sa de a fi vechi se putea desfăta în însăși savoarea populară și arhaică a materialului, în înțelepciunea bătrânească a povestirilor". Mai toți criticii care s-au referit la aceste proze caragialiene au vorbit despre "satanism", despre "duh balcanic", pendulare între tragic și comic, arta echivocului, ironie (Pompiliu
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
rețin. Am tras cearșafurile alături, am devenit imediat amici la toartă; eram fericit, altceva parcă nici nu-mi doream decât să mă las vrăjit de perfecțiunea primei, de calda afecțiune a celeilalte: în sfârșit, eram sultanul răsfățat de soartă, mă desfătam - platonic deocamdată, îmi ziceam - cu două cadâne numai ale mele, din plin ajutat în cucerirea lor de turcaleții de la Ankara! Platonică avea să rămână relația noastră și mai târziu, fiindcă, între altele, soarele dogorea prea tare, deșertându-ne de dorinți
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
aduna, din rouă, cu ochii-nchiși, lumina. S-au despărțit în soartă, plângând, de două ori: O dată-n gest și fire, ca fete și surori, Apoi se risipiră, în târg, cu două cete, Uitând să se mărite, neștiind să se desfete. Cu sânii trași în zale și spadă sub cătrință, Fecioara-mparte-n lume extaz și suferință. Cealaltă-i precupeață, cu vad și cu cântar, Talerul ei nu fură dar nici nu dă în dar. O, ce nu știe mâna de
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
vă jucați, deși nu-i timp de joacă Nu contemplați când marea se agită! Nici nu lăsați păcatele să zacă Și nefiresc să cădeți în ispită! De complotați câinește pe la colțuri Când frații se aruncă în vâltori Voi imbecil vă desfătați în porturi Și pentru voi e timp de sărbători Mulți navigați în ape liniștite Când din adâncuri ne pândesc rechinii Ca îmbuibați ai zilei fericite Ați ignorant că ne distrug străinii Amenințați cu antrax și cu bombe Cu cerul spionat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
mult De vă jucațiDe vă jucați, deși nu-i timp de joacăNu contemplați când marea se agită! Nici nu lăsați păcatele să zacăși nefiresc să cădeți în ispită!De complotați câinește pe la colțuriCând frații se aruncă în vâltoriVoi imbecil vă desfătați în porturiși pentru voi e timp de sărbătoriMulți navigați în ape liniștiteCând din adâncuri ne pândesc rechiniiCa îmbuibați ai zilei fericiteAți ignorant că ne distrug străiniiAmenințați cu antrax și cu bombeCu cerul spionat prin sateliți Salvarea omenirii nu-i în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
din organizația " Noua dreaptă creștină" - dacă i-am reținut bine numele... Nu toți, dar o parte dintre homo-și sunt, într-adevăr, delicioși (nu "libidinoși", cum a silabisit cu intoleranță și măgăreață lipsă de respect Haralampy prin aburii de trăscău), desfătându-ne cu un spectacol irezistibil de inedit - vorba prietenului, totuși -, atât prin vorbe cât și prin înfățișare - guri zugrăvite cu rujuri roșii-stridente, pieptănături clovniene, îmbrăcăminte complicat-saltimbantică și aerul general de seriozitate arborat etc.). - Mă, dacă ne ajută Dum..., începe prietenul
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
Tomul Aghioritic, cap. 48, în Filocalia..., vol. VII, p. 452. footnote>, să nu fi nesocotit porunca și sfatul lui Dumnezeu. Adam putea să se folosească de simțire, că nu în zadar era îmbrăcat în trup, dar nu trebuia să se desfăteze cu cele sensibile, ci, privind prin simțire frumusețea făpturilor, trebuia să se înalțe spre cauza lor și să se desfăteze de El cu uimire. El avea două căi pentru a se minuna de Făcător și nu trebuia să se lipească
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Adam putea să se folosească de simțire, că nu în zadar era îmbrăcat în trup, dar nu trebuia să se desfăteze cu cele sensibile, ci, privind prin simțire frumusețea făpturilor, trebuia să se înalțe spre cauza lor și să se desfăteze de El cu uimire. El avea două căi pentru a se minuna de Făcător și nu trebuia să se lipească de cele sensibile și să se minuneze de ele și nu de Făcător, părăsind frumusețea inteligibilă<footnote Teodor al Edessei
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de Nyssa cu privire la învățătura despre consecințele căderii primilor oameni în păcat este următoarea: Toate le înțelegem din Scriptură, în cele spuse despre Facerea lumii, anume că omul a fost plăsmuit după chipul lui Dumnezeu și trăia în rai și se desfăta de pomii sădiți acolo. Iar fructul acestor pomi erau viața și cunoștința și cele asemenea acestora. Iar dacă toate acestea erau în noi, cum nu va suspina ca un nenorocit cel ce-și va compara ticăloșia de acum cu fericirea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
admiratori, să vadă ce n-au văzut, căci expozițiile sale sunt întotdeauna deosebite (între ele și față de toate ale altora). De această dată, din tablouri privesc ochii Maicii Domnului, printre peisaje din paradisul terestru în care cuplul de artiști se desfată pictând. Despre care picturi vor vorbi distinșii Ion Marin Almăjan și Andrei Medinski, fără de care „toată aiastă silfidică tărășenie ar fi ca mireasa fără de voal“, precizează invitația. Simona popovici Condiții de citit de miliarde l La Biblioteca Județeană Timiș În
Agenda2004-2-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/281917_a_283246]
-
58 din 1895: „Învrăjbirea unei întruniri în afaceri bisericești, atentat la onoarea și viața unui advocat român și scoaterea lui de guler afară prin forță jandarmerească dintr-o casă privată, desființarea volnică a unui cor românesc de plugari, care a desfătat adeseori o întreagă lume românească, năvălirea cu forță brachială [brutală] în sanctuarul bisericei, răpirea și târârea unui prapor bisericesc din fața altariului - sunt fapte săvârșite în ziua mare din partea protopretorului Ioanovici în Chizătău; fapte cari, poate în întreaga lume civiliza- tă
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
după război în perioada afirmării că dramaturg. Ce anume o determina pe această tânără de familie bună - obligată de istorie să părăsească o țară în care cei de familie bună deveniseră indezirabili - să se angajeze în lupta anticomunista, în loc să se desfete, la Paris, cu tot ceea ce ii oferea cultură? Ce anume o face pe această posibilă Jeni Acterian să iasă din pasivitatea observării atente și inteligente a lumii înconjurătoare pentru a se împotrivi în mod declarat râului? Lectură românului 1984 al
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
de desuetudine? Simplu! Citindu-i și recitindu-i pe mării scriitori (Shakespeare, Dostoievski, Rilke, Blaga etc.). Nu să-i citim ca să-i rescriem și astfel să-i coborâm la nivelul înțelegerii noastre abile, dar nici să-i citim ca să ne desfete pretinsa lor inutilitate. Recuperăm așadar desuetudinea și noblețea doar dacă recuperăm posibilitatea de citire adevărată a marilor scriitori. Aceasta înseamnă că ies din suficientă mea fie de autor relaxat, fie de autor crispat. Înseamnă să nu mai fiu omul timpului
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
promisiune a fluxului vieții și deopotrivă a emisiei poeticești, Ion Cocora deplînge monotonia (Mereu același idol). Nu-l impresionează nici praful, simbolul universal al nimicniciei. După ce enumeră cîteva din efectele sale distructive, ajunge la o sarcastică recuzare: „Praful care se desfată ca un gurmand veritabil cu iluziile poeților celebri” (Praful). Cinismul reprezintă nu o dată remediul la care face apel în confruntarea cu angoasele. Mostră: „să te naști cu har pentru scris/ e ca și cînd te-ai naște alcoolic” ( Ce departe
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
consemnate atât de întinsă și numeroasă, încât momentul potrivit. fericit în „Jurnalul” semnat Mihail dezarmează. Numai speculația de Apelând la un joc spiritual de Sebastian. De acum, autorul profil îi mai poate face față, chiar cu cuvinte, în care se desfată antiteza, reînviază „cazul Sebastian vs. greu. Acum, sarcastic, cugetătorul Nicolae Titulescu se pronunța despre Eliade”. autor formulează urmă toarea limbajul din diplomație astfel: „Se În direcția enunțată, autorul concluzie în spiritul speculației lui spune totul răspicat, dar absolut totul, convoacă
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
trecut - cel puțin așa cum se anunță. De la geam, vezi un ins căzut pe gheață, cum se readuna cu dificultate, pe când la televizor, unde au revenit cuvenitele programe, un tip neconvențional înjunghie, cu indiferență obișnuinței, o superbă nimfetă despuiata ce se desfată sub dus, cu nesăbuitul sentiment de siguranță al oricărei persoane la ea acasă. Pe masă, ultima gazeta a anului defunct oferă calcularea noului impozit pe proprietate ce indică tuturor psoesorilor de spații locuibile necesitatea inexorabila de a afla repede noi
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
române - și nu numai! - era ordonată și întreținută cu o grijă ce ieșea din comun. Ea constituia, desigur principala, daca nu unică avuție de care stăpînul era mîndru și o iubea mult, de aceea o păstra la vedere ca să-i desfete în permanență inima și ochii. Acolo se aflau autografe, dedicații, omagii de prietenie și admirație primite de la aproape toți scriitorii, mari și mici, celebri sau mai putin celebri, din primele decade ale veacului nostru și Lovinescu le rînduia cu pietate
Biroul si biblioteca maestrului by Pericle Martinescu () [Corola-journal/Journalistic/18197_a_19522]
-
laudă la râu Și nici răsplată pt bine; Tristețea mea să n-aibă soare, Să tac, stând singur și semeț, În lupta fără de-mpăcare Și fără de nimic măreț! Să n-am dorințe ,ci doar regrete, Nimic să nu mă mai desfete, Și tot ce-i sfânt să pângăresc, Să simt, să văd ,să cuget toate! Și-n ură pieptul meu se zbate Și totu-n jur disprețuiesc. Se împlini blestemul gurii Dumnezeiești ,si ,pentru veci, Îmbrățișările naturii Rămas-au pentru mine
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
puși mereu în situația de a ne construi propriul drum și de a face alegeri proprii, am putea ajunge astfel în locuri noi pe care urmează să le descoperim, călătorim în acele vai și luminișuri în care nu s-a desfătat decât autorul însuși. Frumusețea unui text constă în aceea că cititorul își poate fauri propriul său drum în această pădure narativa. În textul natativ mai exista și o alta nuanțare a interpretării cititorul este constrâns de fiecare dată și la
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
rămas anemică, de începător care promitea dar nu s-a realizat. Și asta, cred că dl Nicolae Manolescu are dreptate, pentru că M. Kogălniceanu "are prea mult spirit critic ca să fie cu adevărat un scriitor, dar a cărui inteligență literară ne desfată adesea cu o pură artă a cuvîntului". Scrierea din 1840 Iluzii pierdute dovedește oarecare har, prin balzacianismul manifest, aducînd în scenă pe eroina, Niceta, invitată la un rendez-vous printr-un bilet de amor de un farmec livresc indicibil. Romantic, deși
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]