103 matches
-
iubi a fost atât de-aproape în toamna aceasta atât de-mbătătoare în culori știam că ești acolo că m-aștepți sub ploaia de frunze (să-mi cânți așa cum numai tu știi să o faci prin șoapte la urechi balada desfrunzirii ... ) aș fi vrut să mă întâmpini la poarta inimii cu brațele deschise să mă îmbrățișezi și să mă săruți să treci cu mine pragul logodirii ... iar eu aș fi venit spre tine desculță de mândrie cu pașii mei despleticiți cu
ELEGIE PENTRU O DORINŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Elegie_pentru_o_dorinta_vasilica_ilie_1388356474.html [Corola-blog/BlogPost/347696_a_349025]
-
frunze care astăzi cer dreptul la uitare. Paianjeniș profan și pâcla de pelin A spulberat-o vântul cu adieri de crin. M-am vindecat de huma,de tot ce-am irosit, În suflet, mirt jertfit din nou a înflorit, Brumate desfrunziri se iartă prin iubire, Urc trepte-nzăpezite, spre-a Ta dumnezeire! Referință Bibliografica: Urc trepte / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1440, Anul IV, 10 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ines Vândă Popa : Toate Drepturile
URC TREPTE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1418165005.html [Corola-blog/BlogPost/363281_a_364610]
-
ai să te schimbi în alte ceruri și alte gânduri, alte suflete... O vei lua iar de la capăt... o clipă... o zi... o lună, un an... Nedefinirea timpului e ca un sacrificiu în sălbăticia singurătății. Timpul lăcrămează --fără să simți-- desfrunzirea cerului, încărunțit de neliniștea noastră... Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: LĂCRĂMAREA TIMPULUI / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1776, Anul V, 11 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LĂCRĂMAREA TIMPULUI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1447273074.html [Corola-blog/BlogPost/384703_a_386032]
-
serii înfiorat culcuș ... ” Instaurând o nouă dimensiune a actului artistic, Poezia va fi transformată radical și irevesibil: „Ah, cum crește în mine durerea de-a fi,/ durerea spunerii și supunerii prin Cântec/ (ca un juglan sunt cu oracolul inimii în desfrunzire),/ iau de o toartă trâmbița Visului și dau de știre ... ” Universul creației este marcat de elementele în fața cărora salutul converge către „fluviul ce curge spre cer” și în care identificăm: cele șapte împărății lirice, trandafirul albastru, capcana întinsă urzicilor, lacrima
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
februarie 2016 Toate Articolele Autorului Nu suntem chipuri, ce caută mereu altă formă, ci doar simțuri înaripate în dans de zi, de seară, dar mai cu seamă de dimineață! Orice cântărire, a ceea ce a fost, doar crengilor între creșterea și desfrunzirea anului și ierbii sub picătura de rouă, brumă sau îngheț căzute din nopțile de suspine, să o lăsăm... E drept, e greu de înțeles, și totuși, poate... nu chiar, cel ce nu vine, cel ce nu vorbește, nu are ce
DANS de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1454951485.html [Corola-blog/BlogPost/384006_a_385335]
-
încolțească în locul cel mi prielnic, la umbra cea mai deasă, și, cu toate acestea, ”cât cer nescris! ” ne spune poeta Mirela Orban care ne oferă acest moto: ”alaltăieri eram precum păsările sălbatice / azi fir de păpădie / mâine alt soi de desfrunzire / mă așteaptă-n prag”. În ”zgomotul de iarmaroc” al vieții , uneori sufocant, alteori, parcă ”se simte mirosul de pușcă ars” / natura își face simțită prezența: ”semințele germinate străpungeau carnea maturată de ploi / simțise rădăcinile fragede hrănindu-se din atâtea adevăruri
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1479591868.html [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
Drumuri cu și fără hieroglife. Jurnale (Yes-eu) de călătorie, 1989-2011" (2012); DIALOGURI (interviuri) - "Răspuns și răspundere" (1989), "Spunerea de sine" (1994), "Prezenta celuilalt" (1997), "Micșorarea distanței" (2004), "Răspund, deci exist" (2008); CĂRȚI PENTRU COPII - "Papucei cu felinare" (poeme, 1989), " La desfrunzirea brăduților" (proza, 1991), "Arlechinul și delfinul" (poeme, 2001), "Ceasornicul din măr" (proza, 2002), " O umbrelă cu dantelă / A laced umbrella" (ghicitori, ediție bilingva româno-engleză, 2003), "Cu ce seamănă norii?" (proza, 2003), "Căruțul cu îngeri" (poeme, 2004), " Punguța cu patru bani
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
foșnet harfa serii mă desfrunzește deasupra unui lac necunoscut mă dezbracă de așteptări cu opusuri transparente insinuate profund în arșița cărnii în numele iubirii semnez aerul pictat cu fluturi adictivi când aprind noaptea sub ceruri străine fluxul pur sânge contează nu desfrunzirea de sine „To be or not to be ‘’ pată vie cu-vân-tul decantează echilibrul luminii cu mine.
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Carmen Doreal () [Corola-journal/Imaginative/93_a_117]
-
Netălmăcit așteptările... aștepți să dezlegi tâlcuri ale existenței, angoase ce se revarsă dinspre suflet înspre vers, permanenta prezență a obsesiei ireversibilei treceri a timpului și a întoarcerii într-un univers matrice al copilăriei sau într-unul al solitudinii contemplative. Blânda desfrunzire, o vânătoare la care îl supune timpul pe Un drum al zilei către seară este conștientizată dureros: Dar înghețul e-același/ Pătrunde/ Dinspre sângele/ Morților mei". Volumul de față poate fi interpretat ca și o sinteză a celor anterioare, prin
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
ai făcut ninsoare...) sau Nu mai e mult din secțiunea Inedite în care se scrie: Nu mai e mult departele-i aproape/ În aer arde-vara pe sfârșite/ Spre alte rosturi se îndreaptă clipa/Ca-n zarea unui clopot se aude/Ușoara desfrunzire din livadă/ Un cer mai sus întemeind aripa/Ori un văzduh ce nu-ți cunoaște vina/ Tăcerea mieilor a înflorit/ De mult de aer s-a făcut colina. Neîndoielnic, versurile au un viguros optimism de profunzime; de altfel timbrul poetic
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
elementele prozodiei clasice, N. se înscrie și tematic în linia tradiției, liricizând simțăminte trezite de iubirea de țară, nu fără a comunica și altele, generate de străbaterea meleagurilor mai îndepărtate. Imagini din ținuturile românești, care compun, de pildă în volumul Desfrunzirea uitării în vântul auriu de septembrie (1979), ciclul Ave, iarba din Transilvania, alternează, aproape în fiecare culegere, cu priveliști europene, asiatice, africane etc. Unei emblematice „porți de pe Mara”, celebrată chiar în titlul unei culegeri din 1972, îi răspund unduiri egeene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
de pe Mara, București, 1972; Arcul de miazănoapte, București, 1973; Neodihna de a fi om, București, 1973; Rapsodie în jad, București, 1974; Aeroportul alb, București, 1975; Ceremonie în albastru, București, 1975; Ține minte zăpada, București, 1976; Secundă în milenii, București, 1977; Desfrunzirea uitării în vântul auriu de septembrie, București, 1979; Cine ești?, București, 1982; Drumul spre casă, București, 1984; O dragoste mai întâi și Eu întâi, București, 1985; Puterea acestui pământ, București, 1986; De unde vine dimineața, București, 1987; Un spațiu al iubirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
nepoate, căreia îi puseseră numele tot „Ana”, ca pe maică-sa, și mă invită la botez, în ziua de... (am uitat), cam peste trei săptămâni, când tot Lung mă va aștepta la gară împreună cu el. Veni și ziua asta: o desfrunzire de toamnă, iar pământul arat până în zare. Aceeași șaretă; de mirare cum se mai ținea pe roți; eleganța ei vetustă, deși ușor șubrezită, reușea să readucă - cu greutate, e adevărat - noblețea unei lumi apuse, ce părea uitată de mult, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
spaimă. Această hartă arată lumii că expresia “Mamăliga nu explodează”, nu are nici o justificare. Și eu mai cred că versurile poetei Ana Blandiana din poezia “Eu cred”: “Eu cred că suntem un popor vegetal, De unde astfel liniștea In care așteptăm desfrunzirea? Eu cred că suntem un popor vegetal, Cine-a văzut vreodată Un copac revoltându-se?” pot rămâne doar o figură de stil. Luptătorii din munți Luptătorilor din munți conduși de Toma Arnăuțoiu le este dedicat documentarul “Tradarea, moartea, uitarea” realizat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se tot petrecea (fiind toamnă tîrzie): cade o frunză - Ciocănitoarea părea acum miniatura unei bombe amorsate. Oricînd, putea să-și declanșeze micul și zgomotosul pichamăr. Tăcerea ei În fața frunzei În cădere devenea Însă o posibilă dovadă de empatie cu drama desfrunzirii. Am schimbat ordinea cuvintelor și am ajuns la: cade o frunză - pe-un ram, fără vreun sunet ciocănitoarea Acum contrastul dintre căderea fără zgomot a frunzei și dispozitivul percutant al ciocănitoarei, aflat pe moment În stand-by, era evident, iar cele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vor tipări poemele acestei dintîi vîrste lirice, reluate În volumul Restriști din 1923. O simplă cercetare a sumarului cărții e de natură să indice registrul tematic și atitudinea lirică dominantă: Tristeți, Neliniști, Sfîrșiri, Preumblări bolnave, Primăvară tristă, Elegie, Amurguri, Restriști, Desfrunziri, Toamnă tîrzie, Parcuri vechi, Despărțiri, Încă o toamnă etc. Dacă poemul de debut (nereluat În volum) putea trimite la tablourile de puternică plasticitate din provincia stagnantă a lui B. Fundoianu („Ferestrele cernite și streșinile roase / prin care curge brumă tăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu balcoane și disperări”, cu „tristețea zidurilor de internat”, „orașul cu viziuni stinse, cu sfîșieri”, „orașul ca un cimitir”, „tristețea panoramelor de pe cheiul mohorît și apăsător”, parcurile unde „bănci și lumini În toamnă putrezesc” cu „pomi singuratici și triști”, În „desfrunziri”, și „despletiri” tînguitoare. CÎte o strofă sintetizează expresiv această atmosferă dezagregantă, generatoare de melancolice rememorări: E pustiu șie frig În odăi stinse Toată viața o regăsești ca pe un ceasornic oprit Auzi sufletul căzînd, poate sînt frunze, Pásul tău prin
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de tragedii pe aripi cu luciri de cuțit?". E aceeași veșnică pendulare între tragedia care înspăimântă și cea care aduce cu ea o fascinație imposibil de evitat. Limitele temporale sunt și ele fluide, tranziția se face cu ușurință, "pluteau în desfrunzire prin natura nopții/ din evuri în evuri în zbor amețit". Marile obsesii ale liricii lui Tonegaru se regăsesc și aici, universul acvatic, cel selenar și fascinația zborului. Ca semn distinctiv identificăm și structura în simetrie, deschisă. Finalul reia exclamația din
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
împlini, prindeai ce era în cît era și te-am găsit pe tine în fapt, lume lăsată provizoriu pe metafore la sol, cale ferată din litieră, cît sînt de funcționale șinele pe schema de cuvinte-cheie! amenajare silvică unică, tace, rece, desfrunzire cu martori Linie, Macaz, în cetate viața tropota! se enervau fantastic! în coajă copaci atotputernici, scurți de timp, fără specie, horbotă de crengi cu modelul cerul gol, senzații vii cît nu au nici o bază, și mărturisesc, Părinte, minciuna care sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
genuine. SCRIERI: Aripă în lumină, pref. Gheorghe Vodă, Chișinău, 1976; Sâmbătă spre duminică, Chișinău, 1983; Formula de politețe, Chișinău, 1985; Duminici lucrătoare, Chișinău, 1988; Răspuns și răspundere, Chișinău, 1989; Papucei cu felinare, Chișinău, 1989; De ce tocmai mâine-poimâine?, Chișinău, 1990; La desfrunzirea brăduților, Chișinău, 1991; Umbra ca martor, Chișinău, 1991; Șoimul de aur, Chișinău, 1991; Iluzia necesară, pref. Ioanid Romanescu, Iași, 1993; ed. București, 1998; Puntea de acces, Chișinău, 1993; Întrebarea de sine, Chișinău, 1994; Supunerea de sine. Coordonate și esențe spirituale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
în scrisul lor intrând „ un văz gândit”, „basm sau cântec” (Covorul românesc). Plastic vorbind, citadinul M. știa să piardă o nuanță, un detaliu, pentru a face loc altora, în percepții fluid vibratile, sintetizatoare, apte să sugereze răsărirea, înverzirea, înserarea, înnoptarea, desfrunzirea, să capteze stările vaporoase, vedeniile, nelămuritul. În reprezentarea fenomenelor lumii materiale și psihice, românii au putut împrumuta sugestii de la alții, însă „arta bizantină o simți că e numai altoi într-o mai veche înfăptuire” - nota eseistul, interesat de izvoade, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
datorită apariției unor mici puncte negre, reprezentate de organele de rezistență. Frunzele și tulpinile se usucă înainte de vreme. Transmitere-răspândire. Atacul ciupercii se extinde foarte repede, deoarece sporii sunt ușor purtați de vânt. În perioadele secetoase, ciuperca produce mari pagube prin desfrunzirea precoce a plantelor. De la un an la altul ciuperca rezistă sub formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), din care în primăvara următoare sunt eliberați sporii, ce vor da infecții primare. Prevenire și combatere. Se recomandă amplasarea culturilor noi la distanță
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacate, acestea să find scoase în saci de polietilenă, pentru a nu se răspândi fragmentele de miceliu. În seră și solarii, se vor planta tomatele numai în soluri dezinfectate termic și se va asigura o aerație corespunzătoare a plantelor prin desfrunzirea părții bazale. 8.1.19. Pătarea albă a frunzelor de tomate Septoria lycopersici Boala aceasta a fost semnalată în 1884 în Argentina, apoi în 1886 în America de Nord și Australia, iar din anul 1901 este cunoscută în Europa unde, actualmente este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este răspândită în toate culturile de câmp și solarii, putând provoca pagube de până la 50 % din recoltă. În România boala este semnalată în toate lucrările de stare fitosanitară începând din 1929, ca producând pagube de 30 74 % datorită uscării și desfrunzirii înainte de vreme a plantelor. Simptome. Primele simptome apar pe răsaduri sau pe etajele inferioare de frunze a plantelor, sub forma unor pete circulare de 1-4 mm, de culoare brună. Țesuturile din centrul petelor devin cenușii, cu puncte mici brune-negricioase, dar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
galben. Pe zona brunificată apare un mucegai fin, negru, iar țesuturile se brunifică, se subțiază și uneori se rup, frunzele prezentând perforații (fig. 107). În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la desfrunzirea înainte de vreme și oprirea din creștere a fructelor, ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă zone scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii de la plantă la plantă, de la un etaj de frunze la altul, se face
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]