92 matches
-
o dată cerul albastru și să mai amurgească o dată cu lumina arămie a soarelui plecat spre culcare... Și mai cereau și dreptate! Iar el era singurul care putea să le ridice chemarea din tină spre văzduh... Altfel nici că se putea! Omul deshămă tretinul, spunându-i încetișor cât de rău îi pare pentru truda lui, apoi îl duse la căruță punându-i la gât straița cu boabe. Căluțul tare se minună! Cum?! Primea acum răsplata, îndeobște, sorocită la amurg?! Da! Da! îi răspunsese
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
am ajuns la Obor, care se afla în centrul Constanței, se luminase bine. Tata s-a orientat și a tras atelajul pe o stradă, unde mai erau și alți țărani veniți cu cereale sau alte produse agricole spre vânzare. A deshămat caii, i-a frecat bine cu un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni, din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul[ - Un fel de traistă dreptunghiulară confecționată din
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușumă[- A freca un cal cu un șomoiog de paie.] bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului, de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
pe bunica, să stea cu mine. Când mama a văzut că se pregătește de ploaie, a înhămat caii la căruță și a plecat repede la mine la vie. Tocmai când a sosit, s-a pornit și ploaia. Abia reușise să deshame caii. Când au început tunetele, fulgerele și o ploaie torențială, noi am intrat imediat în colibă, dar și caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele în bordei la adăpost. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
am ajuns la Obor, care se afla în centrul Constanței, se luminase bine. Tata s-a orientat și a tras atelajul pe o stradă, unde mai erau și alți țărani veniți cu cereale sau alte produse agricole spre vânzare. A deshămat caii, i-a frecat bine cu un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni, din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul[ - Un fel de traistă dreptunghiulară confecționată din
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
pe bunica, să stea cu mine. Când mama a văzut că se pregătește de ploaie, a înhămat caii la căruță și a plecat repede la mine la vie. Tocmai când a sosit, s-a pornit și ploaia. Abia reușise să deshame caii. Când au început tunetele, fulgerele și o ploaie torențială, noi am intrat imediat în colibă, dar și caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele în bordei la adăpost. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
fiind destul de aproape caravana se puse iarăși în mișcare și după puțin timp ajunseră în apropierea zidurilor cetății. Oameni și animale se opriră în afara zidurilor ale căror porți fuseseră închise la căderea nopții din porunca procuratorului Ponțiu Pilat. Așa că, oamenii deshămară animalele, aprinseră focuri și întinseră corturi sau bivuacuri rudimentare în care aveau să locuiască pe toată perioada șederii lor acolo, amestecându-se cu mulți alți pelerini care erau pe acolo. La fel făcură și magistrul Ruthavan, Muso și cei doi
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
a coborî, îi luă la rost: - Și voi ce măi așteptați!? V-ajungă, da!?! Așa, pi la chilimie! Vedeț’ că știț’? Ordine, auz’!? Vă dau eu, să nu le puteț’ duce! Ei, drăcia dreacului! își vărsă năduful tata Nițu în timp ce deshăma caii. Leta se repezi la porumb. - Vez’ că are dreptate dada Rița!? Auz’ la el!... Stă cu curu’ pe cămașă! Așa să stai tu, cum stă și dada... Ea abia potrivește trebile sângură, pun’te, masă, ia-te, masă, și
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
am ajuns la Obor care se afla în centrul Constanței, se luminase bine. Tata s-a orientat și a tras atelajul pe o stradă unde mai erau și alți țărani veniți cu cereale sau alte produse agricole spre vânzare. A deshămat caii, i-a frecat bine cu un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul cu grăunțe în capătul oiștiei să mănânce
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușumă bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
pe bunica să stea cu mine. Când mama a văzut că se pregătește de ploaie, a înhămat caii la căruță și a plecat repede la mine la vie. Tocmai când a sosit s-a pornit și ploaia. Abia reușise să deshame caii. Când au început tunetele, fulgerele și o ploaie torențială, noi am intrat imediat în colibă, dar și caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele în bordei la adăpost. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
Vremuri > CIRCARII Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Se strecurau cu greu printre noroaie, vagoane și căruțe colorate, cătându-și loc la margini de cetate și adăpost de nesfârșita ploaie. Întâi deshamă caii de povară și le pun pături groase pe spinare, de foc se îngrijește fiecare apoi așează tabăra de seară. Aveau de la vlădica o scrisoare, anume lângă obște să rămână, trei zile -nu o-ntreagă săptămână- cu trupa lor de
CIRCARII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372824_a_374153]
-
nu mă vadă. Când au ieșit în șosea caii au luat-o la galop. Eu în urma lor, să nu cumva s-ajung târziu. Acu neta știi că Ghervan stă peste drum de popă. Când am ajuns și eu gâfuind, omul deshăma și băga caii în grajd. Sania era în ogradă, cu poclăzile peste fân. I-am dat bună sara și nu l-am lăsat să sufle : - Ioane, zic eu încet, scoate toporul. - Ce topor, bre Dumitre ! se miră el. - Ioane, nu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
asta e!, după care se șterseră amândoi de transpirație pe frunte, privind într-o doară câmpia din față. Zâmbii și mă gândii la Lung: „Lung, ascultă ce vorbesc domnii aceștia”, iar Lung era departe, ajunsese acum la grajdul primăriei, își deshămase calul, cerceta orizontul spre partea stângă a clădirii, încotro se afla pământul lui, să vadă dacă se zărește lanul de floarea soarelui, deși știa precis că da, și când îi desluși strălucirea ascunsă în depărtare, trase aer în plămâni ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
să cotească pe un alt drum desfundat și Împărțit În trei de cele două șanțuri adânci făcute de roțile tractoarelor. După mai puțin de o jumătate de oră cei doi au reușit să descarce tot ce era În căruță, să deshame caii și să le dea să mănânce dintr-un braț de fân pus direct În tronul căruței, să se spele pe mâini și pe față și să se așeze unul În fața celuilalt la o masă de lemn pe prispa strâmtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fi mare chin”... Pe la al doilea cântat al cocoșilor, moș Pavel intra cu sania pe poartă... În casă clipea un bob de lumină, semn că mătușa Zănovia a stat trează multă vreme. „Poate nici amu’ nu doarmi” - gândea bătrânul, în timp ce deshăma calul. L-a dus în grajd și i-a pus de mâncare dinainte. Calul, însă, n-a luat nici un fir din brațul de fân pus în iesle. A întors botul spre bătrân, nechezând a rugăminte... ― Țâ-i săti, flăcău’ tati’. Stăi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a înțeles? Nu așteptați să vă miruiesc cu câte un glonte în frunte!”... În spatele convoiului, cumpănindu-și flinta, se afla șeful lotrilor. Toată treaba nu a durat decât cât ai da de dușcă o ulcică cu un vin bun!... ― Acum, deshămați caii și lăsați-i slobozi în pădure! De aici nu plecați decât când soarele va fi de două sulițe pe cer! Cine face un pas, va fi ultimul!!! - a fost porunca strașnică a șefului lotrilor către negustori. ― Da’ dacă se
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
decât când soarele va fi de două sulițe pe cer! Cine face un pas, va fi ultimul!!! - a fost porunca strașnică a șefului lotrilor către negustori. ― Da’ dacă se întorc înaintașii? Ce le spunem? - a întrebat un negustor. ― Că ați deshămat caii, i-ați lăsat să pască și să bea apă din pârâu - le-a răspuns lotrul. Îndată ce caii au fost liberi, doi lotri i-au mânat în adânc de codru. La mică distanță de convoi, a rămas cel care a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
faci o tochitură, că sunt rupt de foame. ― Am să-ți fac - a răspuns ea, cu gândul la lotru. „Ce bine ar fi să vie... Ce să fac? Să pun din fiertură sau nu?”... Până hangiul a chemat slugile să deshame caii și să ducă butoiul în beci, mâncarea era gata. ― Fierbe niște vin, fiindcă astăzi am strâns atâta frig cât pentru un an - a poruncit el când s-a văzut în bucătărie. Hangița i-a îndeplinit porunca cu mare râvnă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fi vorba. Când însă l-a văzut pe jandar, s-a speriat. „Cred că știu de ce au venit după mine... Doamne! Ce să fac? Să merg la ei? Nuuu... Nu merg! Mai bine am să...” Cu hotărârea luată fulgerător, a deshămat iute armăsarul cel sur și, cât ai clipi, se afla deja călare pe el. Abia când cal și călăreț dispăreau în codru, jandarul a dus pușca la ochi și a tras un foc de armă. De ce? Numai el știa... Speriată
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
gustat din rachiu, ofițerul l-a îndemnat : ― Acum abia aștept să aflu pățania lui Traistă. ― Traistă nu s-a lăsat rugat. A început să povestească. La început mai poticnit, dar pe urmă povestea a curs ca apa. „Apoi, după ce am deshămat caii de la tun, am plecat cu ei să-i omenesc. Era unde. Pădure întinsă, cu pășune, și simțeam eu că pe aproape trebuie să curgă și un pârâu ceva. Nu m-am înșelat. Au păscut până s-au săturat. Între
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
cer! Da’ degeaba. I-am spus eu o dată: „Măi băiete! Înham-o și tu mai des, n-o lăsa neîntrebată, căăă”... Da’ numai să auzi ce îmi răspunde, prostănacul: <O înham eu, da’ ce să-i fac dacă ea se deshamă repede?> Apoi da. Atunci vine al lui Cocostârc și pune hamul pe ea de o trec toate sudorile! Pe urmă doarme puicuța neîntoarsă. Parcă numai o dată s-a întâmplat ca în vreo seară când ar fi avut și el poftă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
minte), că m-ai înțeles!... Că dacă nu m-ai înțeles, exclamă el cu totul detașat de astă dată, o să fie vai de capul tău... Între timp ne apropiasem de gară, dar mai era un ceas până la sosirea trenului. Tata deshămă, dădu cailor să mănânce niște mohor și ieșirăm pe peron. Bani de bilet avea, scosei biletul și ne așezarăm în față pe o bancă. Peronul era plin de elevi și eleve, care, ca și mine, terminaseră vacanța și plecau spre
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ea, mai deunăzi, că nu se cade să văd, atunci când Îmi zicea să mă uit În sus, că nu se cade să văd jos - că, așa. În ograda lui Maxim parc-ar fi nuntă: Maxim s-a urcat În căruța deshămată În fața casei, agită pălăria, apoi o prinde Între amândoi genunchii, ca să aibe mâinile libere; se uită cu „ocheanul” (covrigii degetelor) și comunică În jur: - Aista-i român de-al nostru - strigaț’ fa, să vie! Nevasta și nurorile lui Maxim strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
zic: Măi, tu spui minciuni și Tribunalul Militar te mănâncă - scoate fata, că de nu... Zice: Da-ți spui curat, i-am dat drumu de-asară, de-alaltasară, de când o căzut - că drept În brață mi-o chicat, am dat agiutori’ la deshămat, i-am dat ceva de băut, că era nemâncată, săraca, am dus-o păn-la marginea pădurii și i-am zis: Amu, davai! Du-te un’-ei vidè cu ochii-naintea ochilor!... Îi mai dau on dos di mână: Cum era-mbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]