766 matches
-
pădurea cu stejarii scârțâitori și pensionarul așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri. Poate voi întâlni acel Bine mult râvnit și căutat de toți românii până și peste mări și țări, la zile lumină depărtare. Ies din desișul codrului și dau peste o poieniță plină cu tineri care dansează. Par a fi fără nicio grijă. Este doar o părere. De undeva se aude o muzică, care te înfioră. Ea conduce pașii tinerilor fără locuri de muncă, fără viitor
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472813038.html [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
legate în lanțuri. Apoi, sunt văzuți mulți amatori de senzații tari ieșind transpirați, unii râzând, alții înfricoșați. Mai retras, într-o „junglă”, se află un restaurant cu intrarea ca într-o grotă. În semiîntunericul din interior, poate fi deslușit un desiș de „copaci” printre care, dacă insiști, vezi „cerul înstelat”. Sub „poletele copacilor” se află mese cu mâncăruri specifice, comandate de cei care au plăcerea să servească masa la ...„iarbă verde”. De după copaci, își fac apariția „lei”, „tigri”, „leoparzi” și chiar
Impresii din Canada, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/12413-2/ [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
Și-am văzut că fericirea nu este un tort cu mure Deși zînele suave au dat buzna în pădure Îmbiindu-mă cu jocul coapselor ușor bronzate Călărind caii sălbatici, ca în zbor, pe deșelate Și răpus de-amara truda prin desișul cel romantic M-am trezit în miezul nopții diafane cam sălbatic - Căpătînd în fine dreptul de-a zbura spre alte țărmuri Pe cînd zîna-ncălecată mă-ntreba iar: „De ce tremuri ?” SUB UN CER CU MERE COAPTE sub un cer cu stele
SONETE ANGUASATE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_anguasate.html [Corola-blog/BlogPost/355660_a_356989]
-
Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016. DRUM PRIN VIAȚĂ Am străbătut pădurea,pe poteci abia zărite Și-am reușit deunăzi s-ajung în luminiș, Și-au mai tăcut fantomele urâte, Ce m-alergasera nebune,prin desiș. Ce soare și miros îmbătător Și flori și tril de pasarele, Deasupra,azurul cerului,încântător, Un colț de răi,cu viorele. De s-ar putea din crâng să nu mai fugi Să stai cu fericirea, Sa simti,s-auzi,al
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
acel misterios schit al Hadâmbului. Era o toamnă târzie din câte îmi aduc aminte. La ora patru toți eram în picioare și ne-am “îmbarcat” în căruța unui localnic destoinic trasă de doi cai, obisnuiți cu acele poteci șerpuite prin desișul pădurii. O noapte rece umedă și...neagră ca păcura ne-nvăluia. Drumul spre Domnița era de pământ, noroios și plin de hârtoape și rădăcini. Avea și o porțiune fără pădure, dar în rest circa cinci-șase kilometri șerpuiau numai printre stejari
O povestire adevărată și un…tablou! by http://balabanesti.net/2015/12/03/o-povestire-adevarata-si-untablou/ [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
cetățean care părea destul de serios. Am simțit, din spusele unora că s-ar ascunde în niște văgăuni, acolo - în pădure pe la schit, ne-a mai informat același om binevoitor. În situația dată, nu ne mai rămânea decât varianta să scotocim desișurile pădurii, ghidați cât se putea de un pădurar. Și uite așa am ajuns și în acel loc numit de localnici “la schit”. Schitul Hadâmbului vine de la faptul că este așezat în sătucul Hadâmbu ce ține de comuna Mogoșești, limitrofă cu
O povestire adevărată și un…tablou! by http://balabanesti.net/2015/12/03/o-povestire-adevarata-si-untablou/ [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
ta strabate depărtări Un pas ne leagă printre cuvintele înlănțuite Ale unei lumi de-a pururi învechite. UMBRELE CAILOR În noaptea acelei judecății nesăbuite, Umbrele cailor care tropoteau Păreau tridimensionale la lumina lunii hilare, Ropotele lor încălzeau semicercuri stelare, În desișul acesta ecoul se pierdea în zare. Mă pierdusem în abisul Pădurii spânzuraților, Un semn al durerii, a umbrelor împământenite, A unor suflete chinuite de remușcări zdruncinate, De ce atâtea tristeți păzite și nemărturisite? A unor chipuri care cândva au fost zidite
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
iubirii, Deși am devenit o amintire neștearsă, luminând a ta viață, Căldură pentru o inimă înțeleaptă. Mă vei pierde, din lumea aceasta mare, Cu sentimente mult prea banale. Mă voi ascunde din hibernările decimale, Nu vreau, să mă pierd în desișul amorțit, plin de tăceri. Când eu te caut, inima îmi este plină, Cerul îi senin, deși viața îmi este un chin, Mult prea mult, pentru o iubire așa mare. DOR DE ȚARĂ Mi-e dor de lacrima visului, de glasul
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
TRECUTULUI Autor: Emanuel Enache Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Trecutul României începe încă din Sarmisegetuza și ține până...acum o secundă, dar aș dori să vorbesc despre izvoarele nescrise ale României, monumentele. În desișul pădurii Moșnei se află o groapă de 15 m adâncime în ea fiind podul unui palat. Legenda spune că, pe timpul războaielor dacice, natura a vrut să distrugă dacimea. Un mândru voinic a luptat pentru a apăra o prințesă dacă, dar
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1446314253.html [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
martie 2014. Trag plapuma rușinii pe corpul meu bronzat: O, cum mai latră gerul, trezind întregul sat. Strâng pumnii disperării sub capul meu, fierbinte Nu cred să te iubească de astăzi înainte Așa altcareva. Ci visele - ca mrejele, ca un desiș ghimpos... Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui ceru-n carnea-mi să se-mplânte, Ca-n mine tinerețea o viață să tot cânte. Ci alt vis mă trezește, mă lasă pălmuită, Și ca nicicând bogată
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
laba. Citește mai mult Trag plapuma rușinii pe corpul meu bronzat:O, cum mai latră gerul, trezind întregul sat.Strâng pumnii disperării sub capul meu, fierbinteNu cred să te iubească de astăzi înainteAșa altcareva.Ci visele - ca mrejele, ca un desiș ghimpos...Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui ceru-n carnea-mi să se-mplânte,Ca-n mine tinerețea o viață să tot cânte.Ci alt vis mă trezește, mă lasă pălmuită,Și ca nicicând bogată
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > SACRIFICIU Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului un urlet îi zorește și dau fugă într-un desiș de umbre din pădure ea nu mai poate goana s-o îndure de greul dus și i-a oprit cu-o rugă dă muget cerbul turmei să adaste atent pândind la vreo sclipire sfârșită de efort și opintire începe ciuta
SACRIFICIU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1421126360.html [Corola-blog/BlogPost/374296_a_375625]
-
-ndepărta în noaptea-ntunecoasă de haită-n pădurea prietenoasă și prin tufișuri își va pierde urma s-a dat pe el dând iedului iar viață oprind pe lupi din cruda hăituire și-apoi se stinge ca o amintire privind înspre desișuri ca prin ceață *** Ciclul "Povești din veac" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: sacrificiu / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1474, Anul V, 13 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SACRIFICIU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1421126360.html [Corola-blog/BlogPost/374296_a_375625]
-
Ca să-și ascundă rușinea, Vulpoiul amăgi mulțimea: -De curând am adoptat Această ținută nouă Și v-o recomand și vouă Adaugă, apoi, agale, Expunându-și părțile dorsale: -Cu această toaletă Mă simt ușor ca o subretă Pot s-alunec prin desișuri. Și nu mă-ncurcă prin tufișuri. Altă coadă nici nu visez! De ce să mă-mpovărez C-o bagatelă incomodă? Coada scurtă e la modă! Citește mai mult Deși e maiestru de vânătoarePrin cotețe și-n codrul mare,Prins odată în
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
din coadă-i ii retează.Ca să-și ascundă rușinea,Vulpoiul amăgi mulțimea:-De curând am adoptatAceastă ținută nouăși v-o recomand și vouăAdaugă, apoi, agale,Expunându-și părțile dorsale:-Cu această toaletăMă simt ușor ca o subretăPot s-alunec prin desișuri.Și nu mă-ncurcă prin tufișuri.Altă coadă nici nu visez! De ce să mă-mpovărezC-o bagatelă incomodă?Coada scurtă e la modă!... XXVI. EPI-PROVERBE-GRAME, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2043 din 04 august 2016. 11.,,Dum spiro, spero
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
secolului XIX se nevoia în Schitul Peștera Ialomicioarei un călugăr smerit și foarte iubitor de Dumnezeu. După câțiva ani, dorind să se roage în pustie, a plecat din schit și și-a găsit sălaș o peșteră nebăgată în seamă, în desișul codrilor, numită până astăzi „Peștera Mică". Pustnicul nu știa că acolo își avea adăpost un urs. Dar, cu rânduiala lui Dumnezeu, s-au împrietenit unul cu altul, încât noaptea locuiau împreună în aceeași peșteră, iar ziua ursul pleca în pădure
PUSTNICUL SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pustnicul_sfant_.html [Corola-blog/BlogPost/357110_a_358439]
-
vă aduc ceva pesmeți de mâncare !"„Nu-mi trebuie nimic, a răspuns episcopul, căci, din mila lui Dumnezeu, am de toate !"„Binecuvintează-mă, preasfințite !"„Domnul să te binecuvinteze, părinte, și mă iartă!" Apoi îndată a dispărut sfântul episcop Ioan în desișul pădurii. După o lună de zile, cumpărând hârtia și cerneala, părintele Teodul și-a luat toiagul și desaga și, rugându-se să-l întâlnească iarăși pe episcopul Ioan, a trecut peste munte spre Mănăstirea Sihăstria. Ajungând în Poiana Trapezei, episcopul
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
cocorii s-amurgească când noaptea-și linge sălbatic umbrele aninate în dud. S-a topit căldura-n răcoare și paște din perlele vii semănate-n suiș, visele noastre se-mpletesc în visele florilor cu gura zdrobită pribegind printr-al lumii desiș. Un înger își fâlfâie inocentele aripi, mesteceni schilozi se apleacă cu fruntea-n pământ, liniștea bea din tâmplele mele-argintate; nici nu mai știu unde sunt...dacă sunt. Leonid IACOB Referință Bibliografică: de noapte / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DE NOAPTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 by http://confluente.ro/De_noapte_leonid_iacob_1334505807.html [Corola-blog/BlogPost/359034_a_360363]
-
chiar dacă scrieți din nepricepere cu ruperi de ritm fără de rimă. Citiți Lucian Blaga, apoi Nichita Stănescu, pe urmă Marin Sorescu și, cel mai la urmă, recitiți Nichita Stănescu... Dar abia la urma ultimei urme, spre a nu vă rătăci în desiș imitativ, citiți și alți poeți ai versului alb, așa-zis modernist, prespălat, stors, gol de metafore și mesaje suave, curgătoare, refrenice, elegiace... Și abia apoi scrieți iar și iar ceea ați vrut să sugerați în primele încercări, în primele stihuiri
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1471524521.html [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
Eminescu, apoi casele boierești de mâna întâi. N-avea nici un zor și-și mișca încet picioarele deprinse cu mersul pe jos; însă nu pe piatră cubică, ci mai mult pe pământul gol sau pe iarbă. În dreptul Grădinii Expoziției, profită de desișul teilor boltiți peste strada lată, își scoase cizmele după ce se asigurase că nici un trecător nu-l vedea. Apropiindu-se de școală, străbătu aleea cunoscută deja, mărginită de-o parte și de cealaltă de castani. Cu o zi înainte fusese luat
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
poate face ceva în edificarea unei Europe cu adevărat democrate. Textul aduce în atenție o sumă de teme de prim interes și maximă sensibilitate. Pentru a răspunde provocării intelectuale a autorului și a găsi o posibilă cale de ieșire din desișul îngrijorărilor, dezamăgirilor și alternativelor lui, al oportunităților, sfidărilor și amenințărilor pe care le identifică, îmi pare necesară separarea temelor și tratarea lor oarecum distinctă. O asemenea tema privește relația dintre democrație și egalitate. Domnul Leu vede în egalitate una dintre
DEMOCRAŢIE ŞI EGALITATE (2) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_severin_democratie_adrian_severin_1361623968.html [Corola-blog/BlogPost/352047_a_353376]
-
naturii, mă aflu pe-o creastă, În zorii zilei, prin pădurea măiastră, Printre izvoare, cerbi și zvelte căprioare, Admirând creația divină în floare! În mirifica pădure oxigenată, Stau în Mama natură, cea fără de pată, În labirintul de poteci de prin desișuri, Simt briza răcoroasă-n palme, prin frunzișuri! Omule, care-i menirea ta pe-acest pământ? Simt că Bunul Dumnezeu, prin dulcele-i cuvânt Ne cere doar să simțim puterea divină... S-o folosim cu drag, în forța ei deplină! Iar
SĂ NE BUCURĂM DE DIVINITATE de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1487013707.html [Corola-blog/BlogPost/340097_a_341426]
-
Articolele Autorului Trag plapuma rușinii pe corpul meu bronzat: O, cum mai latră gerul, trezind întregul sat. Strâng pumnii disperării sub capul meu, fierbinte Nu cred să te iubească de astăzi înainte Așa altcareva. Ci visele - ca mrejele, ca un desiș ghimpos... Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui ceru-n carnea-mi să se-mplânte, Ca-n mine tinerețea o viață să tot cânte. Ci alt vis mă trezește, mă lasă pălmuită, Și ca nicicând bogată
ACUARELĂ de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Acuarela_renata_verejanu_1394210855.html [Corola-blog/BlogPost/347373_a_348702]
-
Cât de tare a început să o supere vântul! O să moară curând. Picătura aceea i-a decis soarta slăbindu-i puterea de viață ... Și la mine în suflet a căzut o picătură. Nu știu câtă rezistență o să mai am pentru a străbate desișurile vieții. Puterile m-au părăsit. Picătura grea mi-a atrofiat dorința de viață. Cât de clar văd acuma frunza! Forța m-a abandonat dar mi s-au deschis ochii. Lumina se rotește în jurul meu și toamna pustie mă pătrunde prin
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1423992254.html [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
par să vie. Curcanu’-ncăpățânat, La bătaie s-a dedat; De război aprinzând torța, Să se impună cu forța. Pene, țipete, bătaie, Sângele curge șiroaie. Fug răniții, ies din lupta, Bătălia fuse cruntă. Râd acum de nu mai pot Din desișuri trei vulpoi: -Las’ că facem pace noi, Zic lingându-se pe boț! Să-l luăm pe cel mai tare, Rămași fără apărare, Spun în gândul lor flamand, I-om mânca pe toți, pe rând! Nu puteau să uite seară Când
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]