160 matches
-
păruse niciodată atât de nemărginit, atât de apăsător, atât de zbuciumat, un zbucium apăsător și nemărginit care sporea pe zi ce trece. Sătulă de mers pe jos, a oprit un taxi care puțea a fum de țigarete cu cuișoare. A despăturit ziarul și a privit prima pagină. Bill scrisese cu litere surprinzător de elegante: Pagina 5. P.S. Încântat de revedere, B. A dat pagină după pagină. Noi proteste În Europa Împotriva Încarcerării lui Mandela. Sukarno condamnă Rezoluția privitoare la incidentul din
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
o să am timp de sauna înainte de pranz. — O să-ți pară rău. — Nu, n-o să-mi pară. Îți promit. O săruta pe obraz, după care ieși. Eleanor privi o clipă în gol, cu un aer necăjit. Apoi se așeza la masă, despături suplimentul duminical al lui Sentinel și se apucă să citească articolul lui Fanny Tarrant din punctul în care o întrerupsese vizita lui Șam Sharp. 2 Peste o săptămână, într-o dimineață târzie de luni, Adrian aștepta sosirea lui Fanny Tarrant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
care mi-o întinse era cam de mărimea unui plic mic de felicitare. — Asta-i tot? — Ți-am spus că e ușor, zise ea, după care se lăsă din nou în genunchi și împinse cușca lui Ian în deschizătură. Am despăturit foaia de hârtie. Era albă, cu excepția unui singur cuvânt: ThERa. — Hei, nu scrie nimic pe asta. — Ce? Nimic? — Numai un cuvânt: Thera. — Mda, asta-i. Începem din partea de jos a lui „T“ și mergem spre rotundul lui „a“. Crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
câte-mi dădeam seama, toate paginile care alcătuiau tunelul - fuseseră acoperite cu cuvinte îngrămădite, scrise de mână, într-un amestec de limbi. Singurul cuvânt care ne interesează e cel de pe hartă. Mai ții socoteala locului în care ne aflăm? Am despăturit foaia și m-am holbat la cuvânt: ThERa. Am vizualizat traseul pe care-l urmaserăm până acum... ... apoi l-am urmărit cu degetul pe literele de pe pagină. — Cred că suntem în codița unui „h“, am spus, surprins de cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
așezară deoparte, cu paginile despre Ludovician în jos. Am întins mâna spre cutia de pantofi și am scos ultimul obiect înfășurat. Și acesta era o carte, mai mică de data asta dar la fel de groasă, poate chiar puțin mai groasă. Am despăturit pânza și m-am uitat înăuntru. Bum. Bum. Bum. Bum Bum. Bum. Inima mea. E tot ce auzeam pe când mă uitam la coperta ultimei cărți. Bum. Bum. Bum. Bum Bum. Bum. Degetele mele urmăriră îndoiturile și dungile cartonului lucios. Bum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fată cu înotătoare gonflabile roz pe brațe aștepta răbdătoare. I-am mulțumit și am luat hârtia. Amândoi copiii se uitară la mine un moment, apoi o luară la fugă, fata rămânând puțin în urmă și strigând ceva în germană. Am despăturit biletul: Eric, Ce rost are să mă duc până acolo după tine dacă tu oricum o să vii aici fără mine? Prefăcutule. Clio xx Ceva se schimbă. Persoana mea fizică dispăru. Noua mea persoană acorporală se ridică în aerul uscat și prăfos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nimic, încearcă Petrică să-și țină oamenii aproape, acum o să vedem cîți bani face fiecare. — S-o spună oricui, dar nu mie, că astea sînt idei puse cap la cap de oamenii care au ieșit spontan în stradă, zice Roja, despăturind foaia de hîrtie, încercînd s-o netezească pe masă cu dosul palmei. Pînă și Geniul și-a dat seama citind-o că în toată tevatura și-au băgat coada unii din afară, de asta i-a sărit muștarul așa de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nici o încrețitură de care să profite. În cazul ăsta era nevoit să înceapă să rîcîie cu mare grijă la unul din colțuri pînă cînd lama își făcea loc puțin cîte puțin și străpungea lipitura. — Nu e nici o scofală, spuse Poștășică, despăturind colile de caiet studențesc, parcurgîndu-le pe diagonală de sus în jos, pasîndu-le rapid la celălalt capăt al mesei. — De ce nu te uiți la ele mai pe îndelete? îl întrebă Angelina surprinsă. — Le-am învățat deja pe de rost, sînt trase
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dă să iasă pe ușă, s-o întindă înspre cuibușorul lui de nebunii. Ce-o mai fi și asta? face pe nedumeritul, iar îmi caută nod în papură, se gîndește. Ia să vedem ce avem aici, îl pune pe jar despăturind bilețelul, netezindu-l cu dosul palmei pe perete, cine-o mai fi și curviștina asta nerușinată? Roja face stînga-mprejur, de uită interzis la spectacol, fără să înțeleagă nimic, ce bazaconii tot îndrugi acolo? Aici eu pun de azi înainte întrebările
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
-i spunem cabanierului, să vedem ce zice el" își spuseră. Cabanierul tocmai urca poteca, în hainele lui de sărbătoare. Când ajunse lângă ei, se scotoci în buzunarul de la piept și scoase un ștergărel mic, alb, își făcu semnul crucii, îl despături și ce să vezi ! Pe inul alb ca zăpada erau câteva bucățele pătrate de pâine albă câte una pentru fiecare. "V-am adus ceva de la biserică!" Bătrânul le spusese dimineață să meargă la biserică, fiindcă așa se cade, duminica să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
de suflet!... Ia uitați-vă-n ziar!... La auzul unei vești atât de senzaționale Stelian rămase fără grai. Apoi vru să ia de pe laviță "Scânteia", dar poștașul, mai iute de mână, scoase alt exemplar din tolba lui și i-l despături sub nas, bătând cu palma hârtia cu miros de cerneală proaspătă de tipar. Pe prima pagină a "Scânteii" sărea în ochi poza mare în chenar negru a dictatorului sovietic, însoțită de un titlu scris cu litere de-o șchioapă. Deschizând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Din cel de-al doilea geamantan el scoase cu mișcări grăbite o mică mapă, purtând sigla organizației regionale din Torino a Partidului Comunist Italian, pe care o desfăcu și din care dădu la iveală mai multe documente, pe care le despături în fața celorlalți. Ia uitați-vă aici, zise el triumfător, fluturând prin aer hârtiile, priviți!... Am aici împuternicirea organizației noastre s-o reprezint în fața oficialităților române! Totul e parafat și semnat la cel mai înalt nivel. De data asta nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ei, maica Agripina scoase dintr-un buzunar o hârtie împăturită cu multă grijă, pe care i-o întinse lui Virgil, ca unui mai bun știutor de carte, ca să se convingă că nu grăise-n deșert. Impresionat de cele aflate, Virgil despături hârtia și văzu pe ea sigiliul patriarhal și iscălitura olografă a înalt prea fericitului, însoțită de o cruce prelungă și apăsată. Apoi, după o pauză, dădu citire cu glas tare documentului, ca să audă și soția sa. Documentul cu pricina era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tremură ușor la fiecare pas. Îmi plăcea Harry, mai ales felul în care intra, cum dădea scurt din cap, se așeza, punea picior peste picior și își trăgea ușor pantalonii de la genunchi în sus, cum gusta din vin și cum despăturea șervetul. Îmi plăcea parfumul său și că seara părea nebărbierit, chip și aer de macho, că mai confunda uneori bancnotele noastre și că știa cum ne cheamă fără să se holbeze la ecusonul pe care îl purta fiecare dintre noi
Ingo Schulze - Simple Storys by Victor Chiriță () [Corola-journal/Journalistic/5979_a_7304]
-
și ele fabuloasa întâlnire cu efortul pe care-l produce arta. Ca un zeu tânăr, Horia Bernea din acei ani își distribuie imaginile pentru o posteritate care ar putea să-l înțeleagă mai bine. Undeva împăturește o umbrelă sau o despăturește, în fapt, vom afla ceva mai încolo, probează (dacă puteam spune așa) funcționalitatea unei idei care se vizualizează apoi în celebrii Prapori. Și, iarăși, ne întoarcem la caietele sale de note, la scrisul nervos, rapid, să nu scape ceea ce ar
Horia Bernea, tânărul… by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5877_a_7202]
-
stăm unul În fața celuilalt ca doi roboți programați pe cîteva propozițiuni invariabil aceleași. Ai plătit telefonul? E gata masa? Nu mai fuma. Ți-ai luat medicamentele?) Se răsucește cheia În broască. Domnul D. intră pe ușă. Se așează În fotoliu. Despăturește ziarul și se adîncește În lectură. Doamna E. se duce la bucătărie să Încălzească mîncarea. Deodată fața i se crispează de durere. Simte În partea dreaptă, sub coastă, o Înțepătură, care devine tot mai persistentă. Se Înmulțesc cutiile de medicamente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Păcăleli, prețuri mari la transport, furturi chiar! Ei, parcă taximetriștii de la Otopeni sunt mai breji!!! În sfârșit, după vreo 35 de minute de așteptare, apare un domn impozant care se postează în mijlocul sălii. Scoate din buzunar o hârtie A4, o despăturește agale și pe ea apare scris numele meu! Ecce Homo! E omul meu! Mă îndrept spre dânsul și îi spun parola, adică numele, prenumele și... Oradea. Îmi zâmbește, se repede la valiză cea mare și apoi îmi spune să îl
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
singur. E drept, de obicei bolborosea doar, de nu putea-i să-l înțelegi, chiar dacă te străduiai. Abia se depărtă vreo doi pași și Șerban își revenise. Se așeză pe micul scaun de lemn, scoase scrisoarea din buzunarul pantalonului, o despături cu grijă, o așeză pe unul din genunchi și se uită lung la ea. - De ce naiba mi frică, când ar trebui să sar în sus de bucurie? Uite că Dumnezeu pă căile lui neștiute mi-o împlinit o rugăminte... Măria
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
iar aici e Odesa...Începu să plângă, îi curgeau lacrimile peste obrajii pomădați și se lăsau pe barba sură. Au plecat amândoi să apere o cauză, să întregească România Mare, și sufletele lor s-au întors sub formă de păsări... Despături o scrisoare și începu să citească: Moșneagul începu să plângă. Își scoase tabacherea din sân, își frecă o țigare din ziar, o aprinse și începu să pufăie. -Și acum să-ți citesc o scrisoare de la un camarad al lui care
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
tușit și a deschis ochii. - Așa târfulițo, privește‑mă! ia, mai ia o gură să te încălzești. Ia și păturile alea că ți‑o fi mai bine. A lăsat sticla lângă ea și s‑a întors să ia păturile. A despăturit două și le‑a aruncat pe pat, după care a luat sticla de unde o lăsase, s‑a așezat pe scaun, și‑a întins picioarele depărtate unul de altul și a mai sorbit câteva înghițituri plescăind zgomotos din buze. Referință Bibliografică
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
spinii deșertului, unde se întrezărește “un sâmbure de lumină”. Ceea ce se remarcă în aproape toate poemele e tristețea, melancolia funciară, e nostalgia timpului prăbușit în sine și lipsa oricărei bucurii: “prăbușită în neguri / las dinții amintirii / să-mi muște / rana despăturită de umbre / spaima latră în adâncuri / dincolo de ridurile scoarței / zvâcnesc încă de sevă / încătușate primăveri / astăzi / ne mai desparte o cameră / a inimii / să spargem noaptea albă / și să culegem fluturi”. Ori: “mă ninge mov / sub tropot de nori / gândurile
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
Și să nu va lăsați înșelați, Dacă apare sub forma unei vechi eșarfe Care se unduie înca în vânt Ca o aripă prizonieră-n vârf de catarg. Luați-o și împaturiți-o frumos Iar atunci când veți pleca cu trenul Să o despăturiți și să o fluturați În chip de desparțire Celor dragi,rămași pe peronul vieții. Feluritele chipuri pe care le veți mai găsi Risipiți-le prin locurile pe unde fiecare au fost Poate veți regăsi iubirile din vechi Hârtii mototolite și-
ANALIZA SPONTANA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359325_a_360654]
-
îngălbenirea hârtiei și n-or ști să umple vise. Curând, cutiile de lemn pentru scrisori vor fi și ele doar povești. Eu încă o deschid pe a mea, în fiecare zi, sperând că voi trăi din nou bucuria de a despături cu grijă o bucată de hârtie scrisă cu cerneală. Cu stiloul cu penița, umplut din călimara de sticlă. sursă foto: internet Referință Bibliografica: vremea stiloului / Clarissa Emanuela : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1434, Anul IV, 04 decembrie 2014. Drepturi
VREMEA STILOULUI de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360372_a_361701]
-
iar aici e Odesa...Începu să plângă, îi curgeau lacrimile peste obrajii pomădați și se lăsau pe barba sură. Au plecat amândoi să apere o cauză, să întregească România Mare, și sufletele lor s-au întors sub formă de păsări... Despături o scrisoare și începu să citească: <Dragii meipărinți,- asta e scrisoarea lui Ioniță, preciză el cu ochii în lacrimi... Aflați despre mine că am ajuns bine la unitate. Am plecat cu trenulde Chișinău și acum suntem la Odesa. Așteptăm din
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
tușit și a deschis ochii. - Așa, târfulițo, privește-mă! Ia, mai ia o gură să te încălzești! Ia și păturile alea că ți-o fi mai bine! A lăsat sticla lângă ea și s-a întors să ia păturile. A despăturit două și le-a aruncat pe pat, după care a luat sticla de unde o lăsase, s-a așezat pe scaun, și-a întins picioarele depărtate unul de altul și a mai sorbit câteva înghițituri pleoscăind zgomotos din buze. Ea se
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]