225 matches
-
zilnice, a te întoarce cu câteva legături de zarzavat - garantat din import - și cu un număr impar de pachețele conținând strict hrana zilei în curs e un obicei generalizat ce nu miră, necum scandalizează pe nimeni. Progresele tehnicii le-au despovărat pe gospodine de ceea ce le făcea de neînlocuit. Ele robotesc mai departe, dar prin birouri, laboratoare, fabrici, agenții, la sol, în aer și pe apă. Câte unele se lasă în voia celui mai vechi dintre instincte și nasc copii. Tot
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
într-o stare exasperată, intră în panică. Nu bănuia că soția lui poate suferi atât de mult din pricina celor aflate la spitalul din Pitești. Nu știa că ea purtase tot drumul spre casă spaima destăinuirilor. Îi fusese imposibil să se despovăreze de mărturisirea Olgăi. O ținuse într-un plâns continuu, marcată de o tristețe care depășea orice limită. Alex îi respectă încercarea prin care trecuse, dar se întreba în sinea sa: oare merită Olga atâta zbucium sufletesc din partea Inei, oare merită
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
dificile, omul Încearcă să-și scuture de pe umeri această povară. Și aici intră În scenă statul totalitar și miturile politice. Noile partide politice promit cel puțin o rezolvare a dilemei. Ele exprimă și distrug Însuși sensul libertății; În schimb, Îi despovărează pe oameni de toate responsabilitățile personale”. Cu doisprezece ani mai Înainte, În anul 1934 Giorgio del Vecchio, Într-o conferință ținută la Zürich, În Elveția, intitulată Individ, Stat și Corporație, analiza contradicția, dialectica obiectivă a raportului dintre individ și puterea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
teamă de ceea ce se va întâmpla cu mine, ci de bieții mei copii pe care îi iubesc nespus, ca o mamă nebună, neavând altă bucurie decât aceste două ființe neștiutoare și nevinovate. Scriindu-ți toate acestea, am senzația că mă despovărez, fie și pentru câteva clipe, de toate cele pe care viața mi le-a pus în cale drept obstacole, aș spune uneori, imposibil de trecut. Nici nu știi cât de mult înseamnă legătura cu tine! Te rog din suflet, mă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
partea bună a celor menționate mai sus este că de voi depinde și voi trebuie să decideți cum veți călători și ce bagaje veți lua cu voi în toate zilele din viața voastră. Cea mai bună metodă de a vă despovăra de multe bagaje inutile este practica DETA{|RII. Este foarte simplă și rapidă această practică. Spuneți-vă simplu cu voce tare: Renunț la ..... ce vreți voi. Sunt multe exemple de bagaje psihice la care se merită să renunțăm și am
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
un sfânt, chiar așa! Mintea sfântului era bântuită de himere pe când se îndrepta spre centrul orașului. Imagini ale însoțirii dintre organ și strivitorul de organe în cele mai fantastice și frenetice combinații. Numai că în aerul închis al arhivelor se despovărase puțin de ele. Ochiul minții fusese înlocuit de ochiul aruncat peste rânduri în timp ce Alan frunzărea pagină cu pagină Jurnalul fiziologiei anormale. Tonurile pale și, mai rău, planșele distorsionate cromatic ilustrau aspecte dintre cele mai fantastice ale încurcăturilor fiziologice: un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
la palme și acasă nu pot s-o ating nici măcar cu o vorbă că sare de fund în sus și ea și soacră-mea, îmi scol toată casa în picioare. Aflată în casa părinților Carmina se simți dintr-odată liniștită, despovărată de griji și de resentimente. Se schimbă de haine, luă un capot al mamei și odată cu veșmintele parcă-și lepădase toate îndoielile și temerile. Părinții o copleșeau cu atențiile lor, devenise peste noapte, pentru ei, un personaj de seamă, nespus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ca proasta la mine / duc mâna la fermoar e închis / poate-mi curg mucii“; „trântit pe asfaltul încins un câine și-o linge asiduu /... / supralicitând îi ordon câinelui scoală-te și umblă / și-i fut un șut în spinare“; „mă despovărez de ceea ce știu / ca de un jeg puturos și scârbavnic“ etc. O singură dată are Ovidiu Băjan dreptate și atunci anume când constată că „poezia [sa] duhnește a alcool și căcat“. Este și concluzia criticului, care însă, paralizat de prejudecăți
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
simțind și ea cum se desprinde ușor de pământul străvechi, din care erau plămădiți, și cum începe să se ridice și să plutească în sferele cerești, printr un ocean de stele pline de strălucire și de vibrație. Amândoi se simțeau despovărați de trupul lor de lut și pierduți în infinitul sideral: un nesfârșit voal de mătase ca o mângâiere divină, care îi înfășura, ocrotindu-i. Bart își cobora buzele încinse mereu mai în jos, lin, fără precipitare, cu o rafinată pricepere
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
vestea, o pune în dificultate pe poetă care-i cere iubitului să nu-și părăsească soția și copilul, se teme că ar fi făcut-o deja, și îl roagă să nu cumva să o facă. Celan îi răspunde; se simte despovărat după spovedania făcută soției, fericit fiindcă poate rosti din nou numele iubitei căreia îi face o tandră mărturisire: "Știi doar: ai fost pentru mine de cînd te-am întîlnit, deopotrivă senzualitate și spirit. Și acestea nu au cum să dispară
Vremea inimii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8060_a_9385]
-
rusește cînd nu vor să fie înțeleși de copii. Nume sau diminutive ca Tamara, Tatiana, Aniuta, Natașa sînt utilizate frecvent. Uneori m-a bătut gîndul - mărturisește autorul - să scap de prenumele meu de cneaz și de țar rus, să mă despovărez de el... Mă incomoda excesiva lui transparență și...xenofonie". La 28 iunie 1940, în urma ultimatumului sovietic, Basarabia este smulsă din trupul României. Detalii de tot felul, unele amare, altele hazlii, conturează atmosfera momentului. Preotul satului, care pînă atunci îi pomenise
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
corecta (sau măcar a rări) simptomele de provincialism ar fi deja o parte a îndreptării. Din păcate, nu acesta e cazul Literelor despre care vorbim: în numărul 2 (107), serialul Georgetei Adam continuă în aceeași stilistică sufocată de admirație și despovărată de orice urmă de spirit critic. Abordînd simbolul apei în poezia scrisă de Carolina Ilica, Georgeta Adam pornește la drum cu o explicație terre ŕ terre: apa "calmează, astîmpără Voința, purifică, într-un cuvînt - răcorește". Acestea fiind zise (și, cumva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7466_a_8791]
-
nu ne-am mai întors niciodată pe acele meleaguri. Iată de ce mama îmi repeta adesea: „Nu mai avem niciun sprijin...“ Mă asculta și câteodată lua notițe, iar eu încercam o senzație nouă pe măsură ce-i dădeam aceste amănunte sărăcăcioase; mă simțeam despovărată de o mare greutate. Toate astea nu mă mai priveau în niciun fel, vorbeam de cu totul altcineva și eram ușurată când vedeam că el își lua notițe. Dacă totul era scris negru pe alb, însemna că se terminase, așa cum
PATRICK MODIANO - În cafeneaua tinereții pierdute () [Corola-journal/Journalistic/4425_a_5750]
-
Antipoezia este o poezie angajată care iese din „spațiul literar”, ignoră canoanele poetice și se deschide experimentelor îndrăzneț e, pentru a deveni o expresie a vieții înseși, o poezie-viață. O poezievorbită ce uzează de un limbaj violent. Anti-poemul este poemul despovărat de sentimentalitate, devenit obiect care face parte din viață. Poetul se dorește anti-poet, fără aura genialității, nu în sferele înalte, ci cu picioarele pe pământ, în piața publică. O afirmă cu percutantă simplitate, în limbajul colocvial, direct, natural, al antipoemelor
Premiul Cervantes pentru un antipoet by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4636_a_5961]
-
de organizare umană care îi împacă propensiunea elitistă cu refuzul oricărei transcendențe”. Fișa umană a lui Caragiale e de tot întunecată: „Unicul ideal pentru care acest scriitor a crezut că merită să se sacrifice l-a reprezentat propria-i artă”. Despovărat de obligația unei expuneri pedante a materiei, Mihai Zamfir îi tratează pe protagoniștii acesteia cu o larghețe inspirată de cea a producătorului de epos propriu. Îi include în caracterologii, îi disociază cu o prospețime a umorii critice extrem de favorabilă, în
Alonja romanescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5081_a_6406]
-
care le vedem, aproape zi de zi, impregnate de religie, de influența și de puterea Bisericii Ortodoxe Române. Într-o Constituție nu ar trebui să încapă formulări cu privire la religie sau la istorie. Textul unei Constituții trebuie să fie pur juridic, despovărat de astfel de referințe, pentru că rolul unei Constituții este de a garanta drepturile fundamentale pentru toți cetățenii și de a trasa cadrul instituțional al unui stat. Nu are ce căuta o astfel de prevedere privind rolul religiei sau rolul unor
Remus Cernea: Recunoașterea BOR în Constituție este periculoasă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36937_a_38262]
-
în urmă, am avut bucuria să primesc studiul dumneavoastră Lirica lui Lucian Blaga 8. Vă mulțumesc din toată inima, adăugând urarea: cât mai multe de acest fel. Ca structură, studiul urmează planul pe care l-aș fi adoptat eu însumi, despovărând lirica de ideologia filozofului. A da acesteia din urmă locul cuvenit, fără a o neglija, mi se pare a favoriza în mod necesar poezia. Stilul acestor confesiuni-deghizate, cum le numiți dumneavoastră, e mai atrăgător. Începe să mă tenteze și pe
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
a putut spune: „Genunchii mei au slăbit de post“ (Psalm 108, 23). Dându-și seama ce har aduce postul, omul vrea ca tot mai mult să postească. Iar harurile ce vin prin post nu se pot număra. Postind, omul își despovărează trupul de greutatea întunericului și a grosimii. Trupul se face ușor și puternic, duhul devine limpede și strălucitor. Prin post, omul își ridică sufletul din temnița pământească și, străpungând întunericul animalității, ajunge în lumina împărăției lui Dumnezeu, în patria cea
Agenda2005-11-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283491_a_284820]
-
de Pronia Cerească, reușii să-mi recuperez banii fără să știe nimeni. Ai mei, pesemne, erau duși la plimbare. Făcui drumul spre Cotroceni de voie. Frecvența trenurilor, acceptabilă, avui timp să mă și odihneasc în părculețul de la Eroilor, să mă despovărez de orice gând neguros, să mă-ncarc pozitiv... Nu trebuia decât să traversez strada prin fața statuii lui Paulescu ca s-ajung la ... Pe la unu fără zece, sunt în fața porții. Sun anunțându-mă. Salut repezit și, nici una, nici două, reiterez brutal
MOŞTENIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384880_a_386209]
-
familie a titanului Oceanus. Ca toate nimfele, Naiadele erau din multe privințe sex-simboluri feminine ale lumii antice și jucau și rolul de sedus, și rolul de seducător ... Răsfăț de ape Mă nasc purificat de-adâncuri, Din ale munților oblâncuri. Țâșnesc despovărat de vină Dar limpezit, chiar de lumină. Și din orice primesc răsfăț Căutând pe drum să le învăț. Pornit abia din sfânta vatră, Alint primesc din ei de piatră, Sau mângâierile de maluri, Nisipuri, rădăcini sub valuri. Sărut de salcie
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
pe verdele din ei. Am scris adânc pe teama revederii, Pe urmele pierdute... dintre noi, Pe zori, pe zi, pe ceasurile serii, Pe adieri de vânturi și pe ploi. Să nu mă uiți... e strop de fericire, Fir de izvor despovărat de stâncă, Fărâma... unui colț de amintire Menit să spargă liniștea adâncă. Referință Bibliografică: Să nu mă uiți... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI, 11 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Bunget : Toate
SĂ NU MĂ UIȚI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382464_a_383793]
-
din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului -Nimic nu ne aparține, doar timpul este-al nostru! Mi-a fost preceptul stoic de când sunt. Deci reține! Fiecare iși are timpul său! În fine, de când te-aștept, de când te vânez să fii despovărat de... rosti precipitat Juniorul, ridicându-se zvâcnit, gata-gata să iasă din oglindă, uitând că reflecția este unica materializare la care poate accede, crezându-se invidiat de așteptatul abia intrat, protagonist al unei deplasări mai lente după accident. -Oricând, oricând gata
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
Pe frunza toamnei, cu trăiri urgente, Îți scriu că-n mine sînt deja ninsori. Ca o instanță a durerii mute, Din ascunzișul cald al unei ierni, Prin hotărîrea lacrimii căzute, Tu mă condamni la fulgi uriași, eterni. Și te-aș despovăra de orice vină, Precum un om care-i clădit din nea, Dar mi-e că va fi cald, și o lumină Mă va topi adînc, în sinea mea. Pe biciclete îngerii coboară Către o stea albastră, de pămînt, Să ne
SCRISOARE PE O FRUNZǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383051_a_384380]
-
ca un stejar bătrân: cu cât îl privești din mai multe părți, cu atât vei băga de seamă că are mai multe scorburi. Fie voia ta, preacuvioase! răspunse Vulture. Apoi întorcându-se spre cel gras: — Măria-Ta, oare dacă-i despovăra calul de augusta-ți greutate, n-o fi mai bine șalelor dumitale și sufletului acestui vrednic dobitoc? Voi pogorî, căci așa mi-a fost scris, suspină cel gras, privind cu spaimă la tătărușii care-i făceau semn cu săbiuțele să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de lucrări edilitar gospodărești, de drumuri și poduri, de apărarea populației în caz de calamități naturale. În anul 1890, deputatul Take Ionescu, sprijinit de Jorj Sterian, a propusă în Parlament o lege prin care preoții să fie plătiți de la buget, despovărând comunele de această sarcină financiară destul de consistentă. Treptat au fost reduse cheltuielile comunei cu plata învățătorilor, altor funcționari, jandarmeriei, sume care nu erau niciodată achitate la timp, din cauza încasărilor făcute cu mare greutate. În anul 1892 a fost înființat corpul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]