36 matches
-
neîmplinibilă: tu. Oricât de mare ar fi mila ta, până acolo nu se poate coborî. Nu-mi zâmbi, zâmbetul m-ar umplea de speranțe vane. A mă iubi nu ți-i permis, desprețuiește - mă. Te rog, desprețuiește - mă! Poate - poate desprețul tău ar alina amorul meu; el n-ar dispărea, dar astă tâmpire * a rațiunei * este nimic pe lângă chinul meu de azi. Sărut urma pasurilor tale, \ \ murii îi sărut pe care au trecut umbra ta, desprețuiește - mă - te-mă. Eu nu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mele a fost singura fericire ce am avut-o-n lume. Marie! Marie - mi-am luat voia să-ți zic tu pentru că nu-ți pot zice altfel - nu găsesc, nu pot să găsesc altă vorbă. Dacă aceasta ar putea adăoga desprețul... dac-ar putea-o... s-ar sfârși înca [l]te * toate. Adio! Adio! {EminescuOpVII 142} ÎNTÎIA SĂRUTARE 2255 Ah, fiecare a gustat-o care-a iubit! Cum este ea? Cine poate ști spune! Și cu toate astea ce n-ar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ta, s-o fetiță ca mine... Ah vom fi fericiți... - Da, fericiți! murmură el încet și-ntunecos. "O, Cezara! Suflet de demon, gândi el, cum citești în sufletele omenești... cum vezi în ele scris viitorul, cum pricep zâmbetul tău de despreț de ieri. " - Dar tu pari trist, dulcele meu amic... de ce? - Sunt obosit, femeia mea, dulcea mea femeie, nimica alta... - Acuma mă duc, ca s-ajung acasă... Vei veni să mă ceri, nu-i așa... Vino azi, voi aștepta cu nerăbdare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un punct întreaga floră generală, în același mod fiecare Linguistica specială represintă până la un punct întreaga Linguistica generală. O floră specială, care n-ar putea să intre în cadrul florei generale, ar fi ceva extra-botanic10. E numai puțin ciudat la Steinthal desprețul pentru gramatică comparativa, pe care el o ascunde pituliș în clasificațiunea limbilor, pusă ea însăși pe o linie secundară față cu Linguistica filosofica 11. Mai pe scurt, aci nu speculațiunea se întemeiază de la sine pe resultanta faptelor, ci din contră
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cădere, Noroc și fericire, tot ce mișcă Un suflet omenesc, mai nu-i ating, Încât ei cat- al inimei [lor] tremur, În ceva ce pe alt om l-ar ucide, Unu-n cruzime, altu-n abnegare Unu-n supliciu, altul în despreț Și totu-i treaz și îndrăzneț și liber. Într-asta îi găsesc că sânt ca zeii: Ei nu știu ce-i mânia, ei nu știu Ce-i bucuria pe acest pământ Ce pe-alții îi turneaz' - abia îi mișcă, Dureri ce ne-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tărie la credința ta; orcum ar merge sau ar veni întîmplările, să se supună dispunerilor tale, stând ca o stâncă tare i sigură. Și daca ei mi-ar lua toata averea lumească, daca din toate părțile mi-ar rânji pieirea, desprețul, batjocura, lasă-mi credința în tine, să meargă cu mine în mormînt! cu mine la tine, Dumnezeul meu cel bun... D[umne]zeul cel milostiv!!!....... (se scoală) Bietul Felice, cum s-o bucura el când i-oi spune cum s-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în serviciul lui Bacchus, și când mireasa, după obiceiul grecesc de atuncea, nu voia nici să beie nici să mănânce, nici să urmeze invitărilor lui, el, cuprins de mânie, începu s-o mustre și s-o înjure, oprind-o, din despreț în limba grecească, ca nu cumva să guste ceva. Așa capăt rușinos avu campania întreprinsă cu atâta sumeție; cu toate acestea împăratul căută despăgubire și uitare în jocuri copilărești si în plăceri ușoare, în al cărora mijloc îl surprinse o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poporul. Pe de altă parte își menținea rău demnitatea, căci 342 r se cobora adeseori în teatru pentru a se lupta cu gladiatorii și mai făcea și alte lucruri asemenea, care se potriveau rău cu demnitatea împărătească; deci căzu în despreț în ochii soldaților. Urât pe de o parte, pe de alta desprețuit, căzu jertfa unei conjurațiuni. În sfârșit despre Maximin. Acesta era extrem de războinic și, fiindcă oștirea avea un fel de aversiune contra felului muieresc al lui Alexandru, despre care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1054 {EminescuOpXV 1055} [14] Spirite mari se nasc adesea prin nevoie. Țările cele mai neroditoare au avut cei mai mari guvernatori. Dovezi - Moise, Petru I și regele Prusiei. [15] Și oamenii cei mai mari sunt nevoiți a suferi batjocură și despreț, mai ales de la oameni ce nu sunt în stare a li recunoaște meritele și cari au alte închipuiri și altă manieră de a gândi. Dar de nimeni nu sunt mai desprețuiți decât de sine înșii. [16] Mulți scriitori nu stimează
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în vecinică orbire; Cu laude mîngîe deșertăciunea lor, Din roiuri risipite vei face un popor... Ferește-te de una... Să te păzească cerul, Să nu te-mping-un demon a spune adevărul... A spune că nu-s vrednici decât de-adînc despreț, Că pentru-o vorbă goală jertfești a lor vieți; Că-n tine nici îți pasă măcar de a lor păsuri, Că cu a lor micime de suflet tu îi măsuri, Că lauda cu care i-ncarci e o ocară, Că
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mai bateți ferul până-i cald” lucrurile trebuie făcute la timpul potrivit, pentru a nu se întâmpina dificultăți la tergiversarea acestora. 24 p. 204, r. 11 13 : " parcă nu ne-am prea teme ca lucrările noastre să fie azvârlite cu despreț din școală, dacă comisiunea însărcinată nu va judeca muntenește... " încrederea în propria muncă și exprimarea susceptibilității în ceea ce privește corectitudinea acordării verdictelor; aluzie ironică la lipsa de profesionalism a muntenilor. 25 r. 30 34 : „ocupat 30 de oare pe săptămână cu școala
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]