73 matches
-
duce viață fără programe, unde ca supuși are un întreg popor de vietăți ce nu-i cer slujbe. Ascultam aceste cuvinte ale lui rostite cu accentul sincerităței și mi se părea omul acesta atât pe suspus pe scara lumei, deoarece desprețuia o domnie, încât în ochii mei lua proporțiile unei ființi extraordinare, supraumane. O, da ! Era fără îndoială atunci cel mai mare om al Moldovei. Poet tânăr, recunoscut și sărbătorit de toți, el a dezgropat limba noastră de sub dărâmăturile trecutului, i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cei fără mijloace. Numai așa se vor înmulți la noi operile de artă în toate direcțiunile și se va face în mod natural selecțiunea între ele, ieșind viguroase la lumină adevăratele talente și căzând fructele seci. Nu trebuie, deci, să desprețuim à priori orice lucrare iesă dintr-un cap românesc și să o aruncăm necetită în coșul hârtiilor netrebnice, căci se poate întâmpla să aruncăm în gunoaie și mărgăritare. Dar pe lângă public, care este marele factor dătător de viață al acestor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sânt altceva decât ceea ce cred ei. Lauda lor nu mă lingușește, pentru că ei laudă o individualitate care nu-i identică cu a mea batjocura lor nu m-atinge, pentru că ei batjocoresc un individ pe care eu nu-l cunosc ... Îi desprețuiesc pe oameni ... m-am săturat de ei257. Conștiința de sine a geniului apare și mai explicit în Geniu pustiu: să fiu inima lor plină de geniu, capul cel plin de inspirațiune, preot durerilor și bucuriilor, bardul lor258. Freudian, visul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
luat căciula mea de blană din cap și i-am pus-o lui278... Transformându-l pe același Ioan din Geniu pustiu într-un alter ego, acesta devenise tăcut și respingător... neâncrezător către orice. Își râdea de cer și de Dumnezeu; desprețuia oamenii, încât ți s-ar fi părut că sub zdrențele lui râde un rege sceptic și crud ca Satana 279. Iubita îl caracterizează și ea, portretizând în tușe concentrate: Părul tău pare a fi de eben și ochii tăi diamanți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
voi să fug de la tatăl - meu, căci trebuie să caut a-mi uita nenorocirea, de se poate, prin o altă nenorocire... Sunt femeie... am crezut că sunt frumoasă... n-o mai pot crede... am crezut că am dreptul de-a desprețui amorul unui om ce mă iubește... mi s-a răsplătit cumplit acest dispreț cu aceeași măsură. - Cezara, zise el încet și înduioșat,... mă lași tu să cuget asupra acestui lucru? Am o inimă și o minte ciudată. Nimic nu pătrunde
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să-mi cuprindă toată viața mea - și aceea: neîmplinibilă: tu. Oricât de mare ar fi mila ta, până acolo nu se poate coborî. Nu-mi zâmbi, zâmbetul m-ar umplea de speranțe vane. A mă iubi nu ți-i permis, desprețuiește - mă. Te rog, desprețuiește - mă! Poate - poate desprețul tău ar alina amorul meu; el n-ar dispărea, dar astă tâmpire * a rațiunei * este nimic pe lângă chinul meu de azi. Sărut urma pasurilor tale, \ \ murii îi sărut pe care au trecut
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
viața mea - și aceea: neîmplinibilă: tu. Oricât de mare ar fi mila ta, până acolo nu se poate coborî. Nu-mi zâmbi, zâmbetul m-ar umplea de speranțe vane. A mă iubi nu ți-i permis, desprețuiește - mă. Te rog, desprețuiește - mă! Poate - poate desprețul tău ar alina amorul meu; el n-ar dispărea, dar astă tâmpire * a rațiunei * este nimic pe lângă chinul meu de azi. Sărut urma pasurilor tale, \ \ murii îi sărut pe care au trecut umbra ta, desprețuiește - mă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
rog, desprețuiește - mă! Poate - poate desprețul tău ar alina amorul meu; el n-ar dispărea, dar astă tâmpire * a rațiunei * este nimic pe lângă chinul meu de azi. Sărut urma pasurilor tale, \ \ murii îi sărut pe care au trecut umbra ta, desprețuiește - mă - te-mă. Eu nu pot să nu te iubesc. Tu nu știi de ce? N-o poți ști și nici ț-o pot spune. Și cu toate astea chipul tău, umbra ce ai aruncat-o pe pânza gândirilor mele a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aș săruta... dacă nu m-aș teme că mi-ai da sărutarea înapoi; parcă te-aș iubi... dacă ai fi murit! - Sunt femeie... am crezut că sunt frumoasă... n-o mai pot crede... am crezut că am dreptul de a desprețui amorul unui om ce mă iubește... mi s-a răsplătit cumplit acest dispreț cu aceeași măsură. - Cezara, zise el... mă lași tu să cuget asupra acestui lucru? Am o inimă și o minte ciudată. Nimic nu pătrunde în ele nemijlocit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
voi să fug de la tatăl - meu, căci trebuie să caut a-mi uita nenorocirea de se poate prin o altă nenorocire... Sunt femeie... am crezut că sunt frumoasă... n-o mai pot crede... am crezut că am dreptul de-a desprețui amorul unui om ce mă iubește... mi s-a răsplătit cumplit acest dispreț cu aceeași măsură. - Cezara, zise el încet și înduioșat,... mă lași tu să cuget asupra acestui lucru? Am o inimă si o minte ciudată. Nimic nu pătrunde
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sunt altceva decât ceea ce cred ei. Lauda lor nu mă lingușește, pentru că ei laudă o individualitate care nu-i identică cu a mea - batjocura lor nu m-atinge, pentru că ei batjocuresc un individ pe care eu nu-l cunosc... îi desprețuiesc pe oameni... m-am săturat de ei. Se-nțelege că cu asta curmă șirul oricărui raționament ce se putea naște în mintea mea. Nu i-am mai făcut nici o imputare, e în zădar să vorbești celuia ce nu vrea să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mintea mea nu vedea alt chip decât pe - acel înger de marmură: "Poesis! " L-am căutat pe Ioan și-am cercat a-i spune. Dar el devenise tăcut și respingător... nencrezător cătră orice. Își râdea de cer și de Dumnezeu; desprețuia oamenii, încît ți s-ar fi părut că sub zdrențele lui râde un rege sceptic și crud ca Satana. Nu mai puteam vorbi cu el. Îl întrebai numai într-o zi despre împregiurările acelei familii. - Mizerie, zise el, mizerie, soartea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
e stinsă din simpla cauză că toate simțirile sunt stinse, aceste ființe pot plânge... Am văzut una plângând. E ciudat... dar e adevărat. De ce o fi plâns acest animal omenesc nu știu. {EminescuOpVII 227} Și cu toate astea n-o desprețuiesc. Și această femeie a fost odată vergină. Și aceasta femeie a avut în privire ardoare, în surâs inocență. Astăzi - o față spoită, o rânjire pentru bani, un surâs care vrea să fie cochet și seducător și care pentru orcine din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
frate, eu n-am avut soră! Părinții mei au murit, oasele lor s-au amestecat cu pământul. N-am nimica în lumea asta. Amici ce mă tradă, amante cu buzele de gheață ce nu le iubesc, o națiune ce se desprețuiește pe sine însăși - iată avere[a] inimei mele. Și tu... tu ești așa de sinceră, așa de curată., așa de nobilă. De voiam, te înșelam, dar să te-nșele cineva pe tine... se poate! Nu mă {EminescuOpVII 231} iubi, copilul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
încet, uimit și nebun: - O, steaua mea, îngerul meu, frumosul meu înger, ascultă, ascultă. Pentru templul Sionului căzut în ruină, pentru zidirile Ierusalimului p[e] cari le-au dărâmat, pentru mărirea poporului lui Israil, pentru regii lui pe cari - i desprețuiră - stau în singurătate și plâng. Dară veni-va ziua în care se va ridica un erou care-a aduce nouă mărire și nouă putere. Și tu ești acel erou. Tu ești Messia, îngerul meu! Tatăl tău poartă coroană, mama ta
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
încă bogăția ce o am în puterea mea... Și ce nu poți cumpăra cu acest metal strălucit, în care toți demonii lumei trăiesc... Tot, tot! Mărire, renume, coroane chiar... plăceri... si ceea ce plătește mai mult... dreptul și putința de-a desprețui lumea întreagă... Ce costă inocența unei copile? pot întreba eu, ce, iubirea unei mame pentru copilul ei ucis, ce, onoarea unui tată, ofilită prin ofilirea fiicei sale... mi s-ar șopti sume mari... mari pentru ei, nu pentru mine... Ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bătrân o urmează, cu mina servilă. - El este dar...? Ah! copilul meu... astfel se sfârșește o viață de om... asta fel? - Ah! princesă, zise bătrânul... cum poate cineva cu spiritul vostru să se-namoreze de un om fără inimă, care desprețuia femeile, căruia moartea-i părea o mântuire... O femeie, doamnă, n-ar fi putut să cuprindă inima acestui om superstițios, mândru, sărac... al acestui nebun, c-un cuvânt... - Pentru că inima virgină nu cunoaște amorul... Ea ridică colțul lințoliul [ui ] și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Pentru că inima virgină nu cunoaște amorul... Ea ridică colțul lințoliul [ui ] și descoperi un frumos cap de marmură-nvinețită, un surâs de o nespusă beatitudine era pe buzele [lui]... - O, Angelo! zise încet, ai știut tu ce-i amorul, ca să-l desprețuiești...? Ți-a mângâiat vodată urechea acelea dulci și întunecoase flori ale nopții, vorbele de iubire, dezmierdările unei femei... a bătut vodată la fruntea ta acele bătăi line, sărutările, pe care o gură umedă de femeie să le bată spre a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Prezența ta colorată de asemenea vorbe îmi întunecă {EminescuOpVII 260} vederea... Lasă-mă icoanelor tinereței mele... Vrei să te iau la școală? Să prezint spectacolul unei femei agresive, care vrea fără succes să învețe a iubi pe un om ce desprețuiește femeile, ce-i indiferent față cu ele, ce le fuge spre a se înamora în chipul lui propriu... Vrei să mă joc cu tine? Aș cuteza-o, chiar cu pericolul meu... Să ne jucăm jocuri de copii, să-ți dau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
scuze... I-am spus că tu n-o poți lua de soție și am esplicat punctele mele de {EminescuOpVII 273} vedere... A plâns mult biata fată... dar voi ști eu s-o mângâi... Am un camerier care nu e de desprețuit... - Cezara! - Ei, D-zeul meu! dar tu ești nebun... Ea va fi fericită în felul ei... Vino-ncoace și suge rana asta... nu vezi că-mi curge sângele pe haine... El își lipi buzele de rana pieptului și supse acele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nici o idee, nici o convingere mai adîncă... Cu aseminea mijloace, în timpuri normale, nu se poate ajunge departe, nici în țara cea mai săracă în talente. Dar sub oblăduirea strugglerforlifer-ului, cu toți homunculii, bădăranii boieriți și geanabeții convertiți 12, nu e desprețuit nici talentul sec, talentul de fraze pompoase... Și iatăl pe Deladorna, cufundîndu-se "în apele clare ale conservatorismului"... Ultimul miraj: Deladorna om de stat; cucoanele din saloanele boerești îi zîmbesc grațios, lui, băiat de zarzavagiu din Delea Vechie... .................................................................................... Onorabila firmă de
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
naționalitate și de patriotism pe cari voiește a le vedea respectîndu-se în el însuși. Chiar bochezul învins într-o luptă pentru bunuri nimic mai puțin decât materiale e un om respectabil pe când în statul despotic și-n cel demagogic puterea desprețuiește poporul și poporul desprețuiește puterea. Despotism și demagogie nu egalizează numai pe oameni, ci-i animalizează totodată; o libertate însă care înlesnește gruparea lor după interese publice și asigură grade de inegalitate socială pe cari oricine să fie liber a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe cari voiește a le vedea respectîndu-se în el însuși. Chiar bochezul învins într-o luptă pentru bunuri nimic mai puțin decât materiale e un om respectabil pe când în statul despotic și-n cel demagogic puterea desprețuiește poporul și poporul desprețuiește puterea. Despotism și demagogie nu egalizează numai pe oameni, ci-i animalizează totodată; o libertate însă care înlesnește gruparea lor după interese publice și asigură grade de inegalitate socială pe cari oricine să fie liber a le trece prin muncă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când e vorba nu de-a recunoaște drepturi Austro-Ungariei pe Dunăre, de vreme ce n-are nici unul, dar încă de-a i se acorda favori și preponderanță în apele noastre și pe țărmurii noștri, bineînțeles în detrimentul suveranității statului romîn? Dar destul ne desprețuiește dincolo, destul tratează peste picior o jumătate a poporului nostru în țara lui proprie și strămoșească - să ne mai puie piciorul în piept și dincoace, să aibă satisfacțiunea de-a trata întreg poporul românesc în chipul în care-a fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
demagogiei franceze, îndulcite și aurite ca să le primim noi. Niciodată n-a ținut seamă de felul de a fi al poporului român, de deprinderile lui, de tradițiile lui. Astfel s-au ridicat liberalii, hulind trecutul glorios al acestei țări și desprețuind tot ce era românesc și cătând să puie în loc idei străine, ca niște adevărați străini. 122 {EminescuOpXIII 123} Și, după ce s-au ridicat, se țin la putere numai prin înrîurirea străină, prin apăsarea străină, căreia servesc de instrumente. Oricine caută
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]