39 matches
-
cum s-a așezat maică-sa, s-a supărat că o face de rușinea satului. Bătrâna i-a răspuns cu puțină amărăciune: ― De, draga mamei, v-am răbdat destul... Pe urmă s-a împăcat și Florica și, de cum s-a desprimăvărat, a trimis pe băiețelul cel mai mărișor, pe Costică, să mai stea pe la bunică-sa, să-i ție de urât și să scape de un mâncător. Copilul a necăjit-o pe Ioana toată vara și toamna, până deunăzi, i-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
putem înțelege ca oamenii! Începu Luca Talabă fără a zăbovi însă cu nici un cuvânt asupra grijilor primarului, ci ocupîndu-se îndată de Babaroaga, care nu-l lăsa pe el să doarmă. Iarna, oricât de grea, trece ca părerea, ca mâine se desprimăvărează și vin muncile: ― Ce facem, măi oameni? Stăm așa cu brațele încrucișate și ne uităm cum o ia grecul?... Cucoana ne prostește cu vorba, ba ne și ocărăște când o luăm mai de scurt. Apoi dacă stăm și nu ne
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
întîlnit pe drum cu călăreții albi și i-au spus tot așa, că oamenii să-și împartă fără zăbavă pământurile boierilor și cine se împotrivește să nu fie cruțat, cum n-au fost nici oamenii cruțați de dânșii. Cu toate că se desprimăvărase, era vreme mohorâtă, cu cerul de plumb. Oamenii se zgribuleau, dar nu se risipeau. Pe la amiazi, Matei Dulmanu sosi cu alți câțiva din Lespezi, aducând știrea că și pe la ei au trecut călăreții. Irimie Popa, pândarul arendașului Cosma, se întorcea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a făcut,însă, curând, așa, de, nici cu mătura, dacă ai căutat, și tot nu mai puteai aduna ceva care să facă un ban. Golii s-au mutat în pădure, la strâns urzici, pentru ei și pentru piață, că se desprimăvărase. Curând, au prea crescut și acestea,încât, nu le mai puteau consuma nici ei, și, nici nu le mai cumpăra, câte cineva, decât, poate, pentru tocat și dat,în amestec cu altceva, curcilor. Da. Dar, n-aveau curci; nici ei
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
fi patruzeci de zile în urmă. Dacă tună după Simion Stîlnicu e semn de toamnă lungă. Cînd bufnița prin luna februar va cînta e semn de primăvară timpurie. Dacă cîntă pițigoii vesel în luna lui faur, în curînd se va desprimăvăra. Dacă se văd pe la sfîrșitul iernii helgi cu blăni negre, va urma curînd primăvara; dacă au blăni albe, apoi va fi încă iarnă. Poporul ține cîntecul gaiței de semn că primăvara va fi frumoasă și nu vor urma furtune cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Femei frumoase și copile Te-ar îndrăgi, te-ar săruta. Tu ai iubirea tuturora - Și numai eu iubirea ta. Un farmec blând de fericire Tu răspândești oriunde-i sta - Ești fericirea tuturora Și eu sunt fericirea ta. De râzi, se desprimăvărează, Învie totul unde-i sta, Căci tu ești viața tuturora Și numai eu viața ta. De dragul tău și flori și oameni Și stele să trăiască vor. Pe mine mă iubești tu numai Și numai eu doresc să mor. {EminescuOpIV 348
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
luna Pe alb ivor, sunând domol; De cântă păsările ntr-una De tine-mi cântă, dona Sol. {EminescuOpIV 428} Și pe oglinda mișcătoare Stau de privesc un straniu joc; E apa pururi călătoare Pe chipu-mi ce rămîne-n loc. S-au desprimăvărat pădurea Suspină păsările-n stol... Și numai eu, gândind aiurea Gândesc la tine, dona Sol. De ce doresc singurătate Și glasul tainic de isvor, De ce când codrul frunza-și bate Adorm pe verdele-i covor? Ca prin lumina cea rărită Prin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fiert zaibărul și ricadoanele alea... Că acolo, în țările calde, nu e ca la noi: iarna nici nu îngheață apa în cioburile ținute pentru curci, unele neamuri de păsări nu se-ndură să mai plece, încoace, spre noi, când se desprimăvărează, iar pepenii, portocalele, strugurii și alte poame nici nu prea au căutare, așa de mare-i roada anului! Vartolomei începu să cugete vârtos în mintea lui: nu știu cum de se întâmplă asta, dar gândurile musafirilor ăstora, ce vin din alte părți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cele care se dedau la ciordeală. Nu, erau din soiul ălalalt, dintre țigăncile care răvășesc pădurile, comițând furtișaguri, însă numai de la sânul Mamei Natura: vindeau buchete de clopoței albi, adunați din pădure. Măi, Nae, ghioceii arată că începe să se desprimăvăreze. Vin, acuși, berzele, Năică... Se încălzește și drumul nostru spre Pământul Sfânt, fiindcă, pricepi și tu, măi bombălăule, că o să ne îndreptăm către sud, către miazăzi! De cald ce o să ne fie, o să ne aruncăm paltoanele de pe noi... Sau, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o face cu propriile-i forțe. Legănarea lui are subtilitatea valurilor și multiple înțelesuri pentru cine știe să le citească: Legănându-se din unde,/ În adâncu-i se pătrunde 140. Codrul-viață este parte din sufletul poetului. Numai gândul că S-a desprimăvărat pădurea,/ E-o nouă vieață-n orice svon141 îl face să-i tresalte inima de bucurii ascunse, poate numai de el știute. Pentru el și iubita lui, troienirea este supremul poetism, frumusețea și gingășia întroienirii cu petale de flori este de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
identifica trei categorii: • verbe pronominale absolute; în structura acestor verbe, prezența pronumelui reflexiv este obligatorie. Pronumele nu poate fi omis, fie pentru că aceasta este singura formă sub care se prezintă verbul în limba română literară (a se abține, a se desprimăvăra, a se încumeta, a se ploconi, a se sfii etc.), fie pentru că, în absența pronumelui, verbul prezintă alt sens lexical; este, adică, un alt verb (a se afla/a afla, a se duce/a duce, a se uita/ a uita
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categoria numărului. În funcție de comportamentul lor față de constituirea relației subiect-predicat, verbele impersonale se diferențiază între ele, grupându-se în două clase: - impersonale absolute; se cuprind aici: • verbele autosemantice, de tipul verbelor „meteorologice”: a tuna, a fulgera, a se înnopta, a se desprimăvăra etc.: „Se-nserează. Nilul doarme și ies stelele din strungă.” (M. Eminescu) Sunt verbe suficiente în și prin ele înseși; au inclusă, în planul lor semantic, și cauza acțiunii pe care o exprimă. Teoretic, ele pot intra în relație cu un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și prietena ei. Cum că, de hram, va pregăti friptură de iepure, iepure la frigare, ostropel de iepure. Peste noapte, mi-am bătut capul, spunându-mi, că, așa ceva nu poate fi adevărat. Doar erau iepurașii noștri-cadou. La luncă Cum se desprimăvăra, noi, copiii nu ne gândeam decât la lunca de pe malul Sucevei. Era o plăcere să vezi cum reînvie fiecare salcie, fiecare răchită sau arin! De aceea și grupul de pe ulița noastră era printre primii care cobora la gârlă. Treceam primul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Ce minunat ar fi fost dacă am fi avut și noi măcar o bucățică de mămăliguță cu o foaie de ceapă întinsă în sare. Oh, Doamne! "Pasărea mălai visează și flămândul praznicul." (Proverb) Odată cu intrarea doamnei în cameră parcă se desprimăvărase, iar fermecătoarea lună mai adusese în camera noastră mireasma și parfumul îmbătător al tuturor florilor de pe mapamond. Ce parfum degaja doamna! Te simțeai amețit și vrăjit, transportat într-o altă lume, în care ne facem iluzia că vom ajunge cu toții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]