40 matches
-
fiert zaibărul și ricadoanele alea... Că acolo, în țările calde, nu e ca la noi: iarna nici nu îngheață apa în cioburile ținute pentru curci, unele neamuri de păsări nu se-ndură să mai plece, încoace, spre noi, când se desprimăvărează, iar pepenii, portocalele, strugurii și alte poame nici nu prea au căutare, așa de mare-i roada anului! Vartolomei începu să cugete vârtos în mintea lui: nu știu cum de se întâmplă asta, dar gândurile musafirilor ăstora, ce vin din alte părți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cele care se dedau la ciordeală. Nu, erau din soiul ălalalt, dintre țigăncile care răvășesc pădurile, comițând furtișaguri, însă numai de la sânul Mamei Natura: vindeau buchete de clopoței albi, adunați din pădure. Măi, Nae, ghioceii arată că începe să se desprimăvăreze. Vin, acuși, berzele, Năică... Se încălzește și drumul nostru spre Pământul Sfânt, fiindcă, pricepi și tu, măi bombălăule, că o să ne îndreptăm către sud, către miazăzi! De cald ce o să ne fie, o să ne aruncăm paltoanele de pe noi... Sau, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cum frunzele-n poiană Șoptesc cu sgomotul de guri Ce se sărută, se hârjoană În umbr-adîncă de păduri? În cea oglindă mișcătoare Vrei să privești un straniu joc, O apă vecinic călătoare Sub ochiul tău rămas pe loc? S-a desprimăvărat pădurea, E-o nouă vieață-n orice svon, Și numai tu gândești aiurea, Ca tânărul Endymion. De ce dorești singurătate Și glasul tainic de izvor? S-auzi cum codrul frunza-și bate, S-adormi pe verdele covor? Iar prin lumina cea rărită
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
am vrut-o!”... Înainte de revărsatul zorilor, cu umerii lăsați ca ai unui bătrân de nouăzeci de ani și cu privirea în pământ, intra pe poarta hanului... ― Ce s-a întâmplat mai departe? - a întrebat un glas din mijlocul vagonului. ― Se desprimăvărase de-a binelea. Într-una din dimineți, jandarul, însoțit de un străin, s-au oprit în poarta hanului. Au venit cu o trăsură. „Bună dimineața, Irinuță. Ești singură? Unde ți-i bărbatul?” - a întrebat jandarul. „Unde să fie? Cu treburi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a făcut,însă, curând, așa, de, nici cu mătura, dacă ai căutat, și tot nu mai puteai aduna ceva care să facă un ban. Golii s-au mutat în pădure, la strâns urzici, pentru ei și pentru piață, că se desprimăvărase. Curând, au prea crescut și acestea,încât, nu le mai puteau consuma nici ei, și, nici nu le mai cumpăra, câte cineva, decât, poate, pentru tocat și dat,în amestec cu altceva, curcilor. Da. Dar, n-aveau curci; nici ei
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cine știe pe ce timpuri, rubedenii de-ale lor, care de mult erau oale și ulcele. Diminețile se trezea buimac, cu ochii tulburi, de parcă prin somn l-ar fi muncit cel necurat... De vreo câteva săptămâni, de când începuse să se desprimăvăreze, neastâmpărul din iarnă parcă îl mai lăsase puțin, dar în schimb copilul refuzase să mai doarmă în casă cu toți ceilalți și se strămutase cu tot calabalâcul în fânar, unde dormea învelit cu cojoace vechi și cu o tohoarcă ciobănească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Femei frumoase și copile Te-ar îndrăgi, te-ar săruta. Tu ai iubirea tuturora - Și numai eu iubirea ta. Un farmec blând de fericire Tu răspândești oriunde-i sta - Ești fericirea tuturora Și eu sunt fericirea ta. De râzi, se desprimăvărează, Învie totul unde-i sta, Căci tu ești viața tuturora Și numai eu viața ta. De dragul tău și flori și oameni Și stele să trăiască vor. Pe mine mă iubești tu numai Și numai eu doresc să mor. {EminescuOpIV 348
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
luna Pe alb ivor, sunând domol; De cântă păsările ntr-una De tine-mi cântă, dona Sol. {EminescuOpIV 428} Și pe oglinda mișcătoare Stau de privesc un straniu joc; E apa pururi călătoare Pe chipu-mi ce rămîne-n loc. S-au desprimăvărat pădurea Suspină păsările-n stol... Și numai eu, gândind aiurea Gândesc la tine, dona Sol. De ce doresc singurătate Și glasul tainic de isvor, De ce când codrul frunza-și bate Adorm pe verdele-i covor? Ca prin lumina cea rărită Prin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
coborât în cramă. Când au revenit la suprafață, pământul era, tot-tot-tot, alb, ca-ntr-o frumoasă poveste. În cealaltă zi s-au mutat la celălalt, să dea cep. și, tot așa, azi la unul, mâine la altul, până când s-a desprimăvărat de-a binelea. Acum, da, au reluat, în una din zile, firul povestirii cu arpagica. Acum e tocmai bine de plantat. În mustul zăpezii. Vezi-ți de treabă, ce, bunătate de must, să l stricăm cu niște arpagică de anul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
șoselei, în deal, până la marginea pădurii. De pe patul de spital, Stăpânul, întreba întruna: unde e Groh? Iar ăia i răspundeau: de unde să știm noi; nu ți-am spus, odată, că a fugit? În pădure a fugit! Făurari de pădure Se desprimăvăra. Albinele începuseră să treacă din floare în floare, culegând puțina materie primă, din care ulterior să iscă mierea. Un tip, cam anacronic în acțiuni, dacă luăm în considerare turbăciunea problemelor care sfâșiau lumea a luat o inițiativă. Era lucrător de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
acolo, la mine acasă, și, după atâta vreme, aici, În plin Iași? ― Dragule, aici, lângă Iași, este un sat care se cheamă Grajduri. Acolo li s-a dat foștilor nomazi locuri de casă, iar ei au devenit stabili. Cum se desprimăvărează, Însă, Își pun coviltirul pe căruțe și pornesc la drum... Și... din sat În sat, pot să ajungă oriunde. Așa se face că i-ai Întâlnit tocmai la tine acasă... Dacă acum ar fi fost vară, nu mai erau aici
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
în regie de un administrator care, în patru ani, și-a chivernisit o moșioară proprie la marginea Bucureștilor, oferind totuși proprietarilor numai deficite peste deficite. Și la Izvoru e un conac simpatic și confortabil, iar boierii stau aici de cum se desprimăvărează până toamna târziu. Noi însă nu suntem în relații cu dânșii, nu știu de ce, așa am apucat... Gata, am isprăvit!... Dă-i drumul, Ichime! Grigore se simțea în largul lui, vorbea și explica cu mare volubilitate și cu o plăcere
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cum s-a așezat maică-sa, s-a supărat că o face de rușinea satului. Bătrâna i-a răspuns cu puțină amărăciune: ― De, draga mamei, v-am răbdat destul... Pe urmă s-a împăcat și Florica și, de cum s-a desprimăvărat, a trimis pe băiețelul cel mai mărișor, pe Costică, să mai stea pe la bunică-sa, să-i ție de urât și să scape de un mâncător. Copilul a necăjit-o pe Ioana toată vara și toamna, până deunăzi, i-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
putem înțelege ca oamenii! Începu Luca Talabă fără a zăbovi însă cu nici un cuvânt asupra grijilor primarului, ci ocupîndu-se îndată de Babaroaga, care nu-l lăsa pe el să doarmă. Iarna, oricât de grea, trece ca părerea, ca mâine se desprimăvărează și vin muncile: ― Ce facem, măi oameni? Stăm așa cu brațele încrucișate și ne uităm cum o ia grecul?... Cucoana ne prostește cu vorba, ba ne și ocărăște când o luăm mai de scurt. Apoi dacă stăm și nu ne
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
întîlnit pe drum cu călăreții albi și i-au spus tot așa, că oamenii să-și împartă fără zăbavă pământurile boierilor și cine se împotrivește să nu fie cruțat, cum n-au fost nici oamenii cruțați de dânșii. Cu toate că se desprimăvărase, era vreme mohorâtă, cu cerul de plumb. Oamenii se zgribuleau, dar nu se risipeau. Pe la amiazi, Matei Dulmanu sosi cu alți câțiva din Lespezi, aducând știrea că și pe la ei au trecut călăreții. Irimie Popa, pândarul arendașului Cosma, se întorcea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]