340 matches
-
dezvoltarea detentei cu accent pe viteza de execuție forță (fără îngreuiere), detentă și tehnică. Ca nivel de aplicare programele de Forță a avut o pondere mai mare în dezvoltarea forței membrelor superioare și a trunchiului față de dezvoltarea forței membrelor inferioare. Detenta a completat calitatea motrică forța, pentru dezvoltarea membrelor inferioare. În cadrul dezvoltării vitezei s-a urmărit dezvoltarea amplitudinii, frecvenței mișcărilor a vitezei de reacție și în special a vitezei de execuție. Diferența sistemelor de acționare a celor două grupe a constat
CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
-
pentru dezvoltarea membrelor inferioare. În cadrul dezvoltării vitezei s-a urmărit dezvoltarea amplitudinii, frecvenței mișcărilor a vitezei de reacție și în special a vitezei de execuție. Diferența sistemelor de acționare a celor două grupe a constat în aplicarea exercițiior pentru dezvoltarea detentei a grupei experiment. În rest sistemele de acționare au urmărit dezvoltarea fizică generală și a calităților motrice, identică pentru ambele grupe. În privința numărului de antrenamente s-au efectuat câte trei antrenamente pe săptămână care a fost identic pentru ambele grupe
CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
-
ani. Concluzii și propuneri Utilizarea metodei pliometrice simple și a exercițiilor de săriturilor la handbaliști începători a influențat benefic performanța subiecților din grupa experiment Considerăm ca introducerea în pregătirea handbaliștilor a exercițiilor de sărituri este benefică în creșterea performanțelor a detentei membrelor inferioare, și pe această bază propunem alcătuirea unor modele de pregătire fizică specializată pentru handbaliștii începători.
CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
-
junioare I, II și III). Premisele au fost următoarele: Valoarea performanțelor obținute de către jucătoare la maturitate depinde de calitatea „materialului uman” selecționat; Selecția inițială trebuie să depisteze calitățile favorizante ale performanței în handbal puternic determinate genetic: dimensiuni antropometrice, îndemânare, viteză detentă; Vârsta optimă de selecție a copiilor pentru practicarea handbalului este 10 - 11 ani; Vârsta maturității handbalistice și a celor mai bune performanțe este 22 - 28 ani; Perioada minimă de pregătire a fetelor constă dintr-un stagiu de 6 - 7 ani
CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
-
Conținutul instruirii: 1. Constituirea grupelor de junioare III. 2. Deprinderi și priceperi motrice: Consolidarea tehnicii de execuție a alergării, săriturii, aruncării și prinderii. 3. Capacități motrice: Dezvoltarea vitezei: de reacție, de execuție, de repetiție, de deplasare și de accelerare; Dezvoltarea detentei; Dezvoltarea forței generale și a forței explozive a brațelor; Dezvoltarea rezistenței generale; Dezvoltarea capacităților coordinative: capacitatea de combinare și înlănțuire a mișcărilor, orientare spațio-temporală, diferențiere kinestezică, echilibru, reacție, simțul ritmului; Dezvoltarea mobilității generale. 4. Jocuri dinamice pregătitoare Pentru învățarea și
CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
-
lor solidă, într-o argumentație anevoie de clintit. O seriozitate meșteșugărească intră în joc. Firește, se degajă o notă "eticizant-educativă", împletită însă cu voia bună, pătrunsă de irizările umorului care o feresc de morozitate. Vorba de duh apare ca o detentă naturală a muncii aplicate, răbdătoare. Preocuparea de căpetenie a exegetului e cumpănirea "defectelor" și "calităților", astfel încît rezultanta să fie cît mai "obiectivă" (personalitatea criticului configurîndu-se din picanteriile discursului individualizat, mai mult decît din actul valorizării ca atare, care doar
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
pentru supraviețuire, pe instincte, pe porniri naturale esențiale, ca foamea și dorința sexuală, realitate a unei lumi supuse agresiunii brutale, în care violența fizică se împletește cu cea simbolică. În această lume, condiția umană pare lipsită de lumina necesară, de detenta care să facă posibilă depășirea. Personajele nu reușesc să se ridice dincolo de starea de control și exploatare, să se smulgă din sărăcia lucie întreținută de o extremă polarizare, cu ”demnitari mai răi decît tigrii”, cum li se spune încă din
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
prozastic, conceput de autor în două dimensiuni stilistice: una conceptuală, sub zodia nonconformismului urmuzian, și alta a biografismului firesc, lejer, ca emanație a eului creator în devenirea lui social-intelectuală. Peste amândouă ipostazele se arcuiește grija unei comunicări cu tentă și detentă morfo-sintactică îndeajuns de supravegheată, poate prea intenționat supravegheată la nivelul fiecărui enunț în parte. Toate, dar absolut toate enunțurile din prima parte, se ipostaziază în fața lui non sau anti. De aceea, încărcătura formulărilor este locuită de cele mai îndrăznețe asocieri
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
în dimineți pustii, în/ vremea iubirilor pe moarte” - ibidem), acesta nu face decît să certifice Purgatoriul fără capăt, pentru a ne rosti complezent, de fapt una cu Infernul în care autorul crede de cuviință a-și cufunda eul. Singurele relative detente pe care și le îngăduie acest ascet al damnării sînt de factură formală. Par a-l consola doar secvențele de amețitoare acrobație asociativă, substituindu-se sublimităților suspendate, în care e cu putință să uite de sine. În peisajul poeziei actuale
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
După „Nebănuitele fețe ale secundei” - prozele sale scurte de debut editorial (volum apărut, în luna octombrie 2015, sub auspiciile proiectului cultural „Punți de lumină”), Mihaela Rașcu „recidivează”, impetuos, cu aceeași... detentă, în „Oglinzile pământului” - secvențe din cotidianul asumat conform sintagmei „Câtă viață, atâta literatură”. Cu toate că, atunci „când te uiți la un om, ceea ce vezi nu este acel om, ci ești tu” - susține înțeleptul jamaican Mooji. Oare? „Dubito, ergo cogito; cogito, ergo
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93230_a_94522]
-
deghizat în critic mi se pare capitolul numit Frumosul anotimp al calambururilor. Nu pentru că, în sine, aceste răstălmăciri lexicale s-ar număra printre reușitele genului, ci pentru că ele conțin, pe lângă miza primordial lingvistică, atât de exploatată analitic, și o anume detentă individuală. De la asemenea violentări în doi peri până la poemele tragice de mai târziu, distanța e - firește - insurmontabilă. Dar subtilitatea observației lui Solomon persistă: "Rareori mi-a fost dat să asist la o erupție verbală mai scânteietoare și mai constantă decât
Obsedanții ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8229_a_9554]
-
Gheorghe Grigurcu Noul" factice pe care-l clama propaganda regimului comunist a stîrnit, așa cum era și natural, o reacție a poeziei românești aproape imediat după detenta ideologică intervenită în jurul anului 1965. Defel întîmplător s-a conturat atunci o viziune a trecutului cu substanță rurală (satul se vedea îndeosebi periclitat cu întreaga-i suită de tradiții) ca o imagine a patriei beneficiind de prestigiul unui univers primar
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
creator ferecân-du-se în individual. Să fii receptiv! Ca în orice labirint al adevărului, important e traseul, care obligă la viețuirea cu tine însuți, dar și cu alteritatea ta. Astfel, postmodernismul e plin deopotrivă de puseuri originale, inedite, extravagante și de detente obișnuite, standard, ordinare. Când remedii insolite, când parafraze ori chiar citate, cu toate însă înserate în regim de surpriză cât mai relevantă. Pe de altă parte, noile arhitecturi post-moderne sunt dependente de atare aluzii ori preluări, în timp ce formele consacrate (de
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
de timp. Epitaf, 1989 este ultima lucrare simfonică semnată de Vasile Spătărelu, versiune finală din anul 2002 a lucrării Pro memoria - Meditații la Enescu III (1996). Structura liberă, poematică este servită de o dramaturgie naturală, un complex de acumulare și detentă tensional-sonoră exprimată la nivelul fiecărui parametru, de la progresia agogică la densitatea orchestrală. „Împrumuturile” enesciene nu sunt la vedere, doar libertatea pulsației și gradația sonoră lentă amintesc de respirația amplă a formei referențiale. Împlinirea lucrării prin intonarea-prelucrarea imnului bizantin „Lumină lină
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
sunet (în sens generic) la zone indefinit reale și active în elaborarea unui discurs, neomogen în esență, în care se întrepătrund complex energii formative de diferite ordini. Fluxul comunicării muzicale este o infinită pendulare între straturi formative cu accente și detente în și între ele, constituind un anume tip de comunicare original, încărcat de energie vitală. Un univers prolix, multifuncțional, în care se impune voința creatoare stilizată, crescută în libertate În sensul unei reașezări a practicii interpretative, și anume, al unui
Logica Lumilor Posibile by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Journalistic/84323_a_85648]
-
în absența situației, o mimează. Conștienți că trăiesc mai degrabă pe hârtie decât în aerul tare al realității, definesc, șocant, lumea pe care o au la dispoziție. În două vorbe, rostite de altminteri chiar de Elisav, romanul amână. Nu are detenta narativă a nuvelei, nu are urgența interioară a poeziei. El lasă, de la sine, să treacă timpul prin el. Discutabilă încadrare! Dar destul de eficientă pentru corecta înțelegere a regulilor care determină o carte atât de bizară ca Roșul ușor e rozul
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
al eseului, favorizând expunerea și marcarea celor dintâi. Dacă un cronicar are a se confrunta și cu rebuturi textuale ce se cer spulberate, cu produse toxice în câmpul literar, eseistul beneficiază de o totală libertate a opțiunilor artistice, de o detentă mult mai largă și un spațiu de manevră, virtual, nelimitat. Lecturile, audițiile, variatele experiențe culturale pot fi mai bine puse în valoare. Astfel că, de la cronica pitorească a Bucureștiului vechi, în a cărei vâltoare istorică "rezistentă e doar mahalaua", la
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
analitice, mai preocupată să disece romane ori să parieze, strategic și managerial, pe șansele exportului? Să fie vorba de un dezinteres de natură teoretică în rândul recenzenților care, iată, nu par a se acomoda prea ușor cu ideea criticii cu detentă istoricistă? Să fie oare o limitare voluntară și strictă a privirii către solul infinit mișcător al gherilei publicistice? Ar fi păcat să se întâmple asta, mai ales acum, într-o perioadă ce - deși din direcții extrem de variate și cu rezultate
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
nu li se acordă un tratament critic similar? Un răspuns îndelung ticluit ar fi la fel de infertil pe cât sunt întrebările de aprige. Cred că Bogdan Crețu a dat curs, cu bună știință, unui scuzabil parti-pris generaționist. Care-i va înlesni o detentă globală atunci când va urmări traiectoriile viitoare ale unor cărți de poezie purtând amprente ca: Teodor Dună, Marius Ianuș, Claudiu Komartin și - ei da! - Ruxandra Novac. Că lămurirea lui o conține, in nuce, și pe aceasta, e cu atât mai admirabil
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
La început a cochetat cu muzica din ipostaza autodidactului. Apoi și-a instituționalizat vocația pe băncile Conservatorului bucureștean unde i-a avut profesori, printre alții, pe Mihail Jora și Constantin Silvestri. A urmat o perioadă încărcată de aventuri creatoare și detente boeme, în care a dirijat orchestre de notorietate, precum cele ale Radioteleviziunii, Cinematografiei, Electrecordului, dar când a fost și șef de big-band-uri în marile restaurante bucureștene; când a compus muzica la peste 25 de filme, realizând sute și sute de
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
chestionat dinăuntrul său, eseul lui Patapievici nu are, la acest nivel, fisuri. E - în toate ale sale - impecabil. El poate fi doar luat ca atare, stârnind fie admirații superlative și elegiace, fie refuzuri compacte și doctrinare. Ambele la fel de lipsite de detentă intelectuală. Ambele net tributare unor débris-uri de luciditate. Nu mă îndoiesc, de pildă, că un pasaj ca acesta ar putea fi supus deopotrivă de infructuos, blamării de dragul blamării și adulării de dragul insectarului: "Cultura înseamnă capacitatea de a recunoaște precedența și
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
de trunchi. Crește ușor viteza mișcării singulare, diferențele dintre flexori și extensori fiind nesemnificative. Viteza de alergare pe distanțe mici (25m) se îmbunătățește spre vârsta de 10 ani. Capacitatea de a executa mișcări de viteză - forță crește lent și treptat. Detenta crește în medie (anual) cu 2 cm la băieți iar la fete mai puțin. La această vârstă se poate dezvolta cu precădere viteza de reacție motrică și viteza de execuție. 2. FORȚA La clasele I și a II a nu
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
SF-ul galactic actorul îl joacă consecvent pe Indiana Jones, în schimb Rutger Hauer face un rol de compoziție memorabil. Lucirea metalică a privirii se întregește în spectrul unei ironii crude, a unui semn de întrebare ipsatoriu. Zîmbetul, grimasele, gesturile, detenta posturală sunt tot atîtea fărîme prin care se recuperează arcimboldesc un profil, iar Rutger Hauer construiește minunat un interregn unde emoțiile caută manifestarea adecvată, unde toate celulele firii își caută memoria, unde desăvîrșirea inutilă nu suplinește misterioasa tensiune irepetabilă a
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
să fie executate cu o tehnică corectă (cu deschidere corespunzătoare a săriturilor artistice, cumpenei și răsturnărilor). În ceea ce privește execuția la sol, aceasta necesită o bună pregătire fizică, fiind deosebit de solicitantă pentru organism. Gimnasta 52 trebuie să aibă calități specifice probei ca: detentă, rezistență specifică, mobilitate, coordonare și orientare în spațiu, viteză de reacție, simț al ritmului și expresivitate și de asemenea multă imaginație. Compoziția artistică a exercițiilor la sol a fost realizată în concordanță cu particularităților morfologice ale gimnastelor și a celor
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
sport, 1967. p. 51. 7 Niculescu I. I. Evaluarea motrică și somato - funcțională. Craiova : Universitaria, 2006, p. 32. 59 Fig. 2. Schema testării gimnastelor din cadrul experimentului pedagogic Testarea nivelului de pregătire fizică. În realizarea cercetării au fost folosite următoarele testări: Detenta (forță explozivă): s-a folosit testul pentru determinarea detentei [M. Georgescu, S. Macovei, L. Mihale; I. Tudusciuc] semnificativ pentru determinarea calităților neuromotorii ale membrelor inferioare în regim de forță - viteză, care evidențiază resursele de natură energetică ale unei gimnaste. Testul
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]