57 matches
-
continuare, până la pârgă, recunoașterea soiurilor făcându-se după caracterele frunzei, a lăstarului adult și a strugurelui; toamna, de la pârgă până la recoltarea strugurilor, folosind caracterele botanice ale strugurilor și ale boabelor aflate la maturare, ale lăstarului (coardei) și ale frunzelor. Acest determinator prezintă dezavantajul că folosirea lui este limitată datorită faptului că majoritatea soiurilor (258) sunt autohtone (ungare). Fiecare descriptor este codificat prin cifre, iar codurile sunt atribuite prin compararea cu soiuri de referință, astfel că fiecărui soi i se poate întocmi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
suficient în cadrul experienței și dependent de conștiință. Opera de artă trebuie înțeleasă prin intermediul relației dintre cele două tipuri de obiecte pe care le presupune. Obiectul de artă și obiectul estetic au la baza lor obiectul natural. Obiectul natural ca entitate determinatoare a operei de artă apare, în mod necesar, la nivelul pre-ontologic al operei de artă. 1.1. Ideea de "artă" Arta nu poate fi cuprinsă în limitele unei definiții sau a unei înțelegeri deoarece orice încercare de definire a conceptului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
magică, arta nu este interpretată doar ca o artă auto-suficientă, ci și ca instrument al refacerii creative. PARTEA II Arhitectonica ontologică a operei de artă În analiza noastră ne îndreptăm spre înțelegerea operei după modelul prezentat, la care adăugăm principiile determinatoare ale artei. Vom lua în considerare artele scrise și artele vizuale și vom face referințe la un număr limitat de forme de artă pe care le considerăm ca model pentru alte forme. Fie că avem în față o artă vizuală-statică
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mod cvasi-senzorial27. Obiectele reprezentate, care pot fi expuse prin intermediul stării lucrurilor, nu oferă spațiul necesar obținerii înțelegerii intuitive, necesare aparenței intuitive a obiectivităților reprezentate. Aspectele obiectivităților reprezentate devin un start de sine stătător care este înțeles de Lessing "ca metodă determinatoare și artistică de introducere a momentului intuitiv în opera literară, mergând spre esența imaginii poetice"28. Înțelegerea stratului aspectelor schematice necesită înțelegerea relației dintre lucrurile percepute și aspectele în care ele apar. La aceasta se adaugă particularitatea că există o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
reprezintă jocul intim al imaginii în procesul reprezentării. Modul de folosire a culorii duce la identificarea anumitor stiluri artistice ale fotografiei. Narativitatea fotografiei este, în același timp, determinată și de un concept central care subminează centralitatea și singularitatea fotografiei, un determinator ontologic. Acest concept este numit de Roland Barthes punctum, ca idee uitată pe fundalul imaginii și care determină un studium al fotografiei. Pictorialismul a dus la copierea picturii prin intermediul unui anumit dispozitiv pentru a reda o imagine cu componente artistice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
reacțiilor păsărilor față de acestea. Metode personale: observarea păsărilor cu ochiul liber observarea păsărilor cu ajutorul binoclului observarea unor aspecte legate de comportamentul în timpul împerecherii, construirii cuibului, depunerii ouălelor, hrănirea puilor urmărirea emisiunilor sonore în timpul cuibăritului și formării perechilor fotografierea metoda fișelor determinatorul ilustrat Păsările din România și Europa ( Bruun B., Delin H., Svensson L), versiunea românească D. Munteanu, Ed. Hamlyn, London casete audio Grădina Copou este cel mai vechi parc din Iași , situat pe dealul Copoului . Parcul datează din prima parte a
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de carton. pentru colectat material zoologic: fileu entomologic, borcane cu vată, eter, sticluțe cu dop de plută, cutii de carton cu orificii de aerisire , plicuri pentru fluturi, cutie insectar, ace entomologice, sită, alcool. pentru fotodocumentare - aparat de fotografiat. pentru documentare: determinatoare, atlas botanic și zoologic. Forme de organizare pe grupe de elevi: 1.grupa botaniștilor,2. grupa zoologilor, 3.grupa ecologilor Desfășurarea excursiei La școală la ora 8, în laboratorul de biologie se va face prezența, se va controla echipamentul de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
pădure, etc. Sarcini de lucru pentru fiecare grupă de elevi I Botaniștii (5 elevi ) Obiectiv: determinarea și recoltarea plantelor, observarea adaptărilor pentru polenizarea de către vânt și de către insecte. Sarcini : 1. Determinarea pe loc a plantelor cunoscute folosind la nevoie și determinatoare. 2. Recoltarea plantelor necunoscute în pungi de plastic cu etichete, în care se, consemnează locul - determinarea ulterioară în laboratorul de biologie. 3. Dați exemple ce plante polenizate de insecte și explicați ce adaptări prezintă. 4. Ce plante pot fi polenizate
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
6. Dați exemple de astfel de plante și prezentați aceste adaptări 7. Întocmirea listei cu arborii, arbuștii, plantele ierboase dicotiledonate și monocotiledonate, ciuperci, licheni, mușchi. 8. Se întocmește o caracterizare a florei cu dominanța plantelor. Ustensile și materiale - lupă, deplantator, determinatoare, pungi de plastic, etichete, presă pentru plante, ziare, etc . II Zoologii Obiectiv: determinarea și recoltarea de animale, observarea adaptărilor la diferite moduri de locomoție, moduri de hrănire, culori adaptative . Sarcini: 1) Observarea și determinarea animalelor cunoscute pe loc folosind și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
pungi de plastic, etichete, presă pentru plante, ziare, etc . II Zoologii Obiectiv: determinarea și recoltarea de animale, observarea adaptărilor la diferite moduri de locomoție, moduri de hrănire, culori adaptative . Sarcini: 1) Observarea și determinarea animalelor cunoscute pe loc folosind și determinatoare. 2) Fotografierea animalelor greu de recoltat sau descrierea lor în fișe de observație 3) Recoltarea animalelor de talie mică (viermi, moluște artropode, batracieni, reptile) în pungi și cutii și etichetarea lor. 4) Enumerați tipurile de locomoție întâlnite la nevertebratele observate
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
unele specii de batracieni și reptile întâlnite. 8) Întocmirea listei cu animalele nevertebrate și vertebrate determinate și caracterizarea faunei din pădure. Ustensile și materiale: binoclu, lupă, pungi de plastic, cutii cu capac perforat, borcane cu vată îmbibată în eter, etichete, determinatoare, borcane cu alcool. III. Ecologii ( 5 elevi ) Obiectiv:descrierea biotopului de pădure Sarcini: 1) Descrierea biotopurilor (poziție geografică, altitudine, pantă, expoziție, vântul, temperatura, umiditatea, luminozitatea, solul, suprafața și forma) într-un tabel. 2) Stabilirea structurii verticale (stratul arborilor, arbuștilor, ierburilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
etc. ● desfășurarea unor campanii periodice de informare a populației în colaborare cu S.O.R. ● diseminarea rezultatelor proiectului Materiale și metode: observarea păsărilor cu ochiul liber; observarea cu ajutorul binoclului; urmărirea emisiunilor sonore în timpul cuibăritului și formării perechilor; fotografierea; metoda fișelor; determinator Hamlyn Guide Păsările din România și din Europa; studiul pe teren: ieșiri pe teren cu grupuri de elevi în Grădina Botanică, Parcul Copou, Parcul Expoziției Iași păsările: bioindicatori ai ecosistemelor Derularea proiectului Pe parcursul anului școlar 2005-2006 Etapa I: înființarea și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
celulare. În cazul oncogenelor de origine virală s-a tras concluzia că elementele de control genetic din însuși virusul oncogen sunt responsabile de expresia anormală a oncogenei. Dar, în multe cazuri, s-a constatat să modificări ale oncogenei transferate sunt determinatoare ale expresiei sale amplificate. Unele retrovirusuri sunt lipsite de oncogene, dar ele pot totuși induce transformarea malignă. Explicația paradoxului a fost găsită prin aceea că virusul și-a inserționat materialul său genetic sub formă de ADN proviral în imediata vecinătate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în biosinteza citokininei și iPMP/ZMP care sunt rapid convertite în transzeatină, sub acțiunea enzimelor codificate de celula vegetală gazdă. Acumularea masivă de auxină și citokinină condiționată de activitatea enzimelor sintetizate sub direcția oncogenelor iaaM, iaaH și ipt reprezintă factorul determinator primar al tumorigenezei. Se crede că produșii oncogenelor secundare 6b(tml) și 5 ar modifica doar efectele fitohormonilor în celula vegetală. După opinia lui Hooykaas și colaboratorii (1988) și a lui Gaudin și colaboratorii (1994) produsul genei 6b ar modifica
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
heterotetramerului imunoglobulinic se diferențiază un domeniu special care constituie situsul de legare a antigenului. În acest domeniu există trei sectoare în care secvența de aminoacizi este cea mai variabilă, din care cauză s-au numit sectoare hipervariabile. Acestea constituie regiuni determinatoare de complementaritate pentru desemnarea cărora se utilizează acronimul CDR (de la Complementarity Determining Regions). La nivelul CDR are loc asocierea complementară a antigenului cu anticorpul, după mecanismul broască-cheie. Molecula anticorpului se unește complementar nu cu tot antigenul, ci doar cu o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celor doi heterodimeri L-H ai tetramerului imunoglobulinic (fig. 2.6). Secvența de aminoacizi a jumătății carboxi-terminale a catenelor L, de aproximativ 110 aminoacizi constituie regiunea constantă (CL) a acestor catene ușoare. Secvența de aminoacizi a acestei regiuni CL este determinatoare a tipului κ (kappa ) sau λ (lambda ) de catenă ușoară. Natura secvenței de aminoacizi a catenei grele determină tipul de catenă grea (CH) imunoglobulinică - µ (miu), ε (epsilon), γ (gamma), α (alfa) și δ (delta) - și, respectiv clasa de imunoglobulină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unui număr de nucleotide divizibil cu 3 generează cadre de citire ce pot fi citite corect, dar care incorporează diversitate mai restrânsă sau mai extinsă. 3. Adiții de nucleotide în regiunea N care reprezintă cel mai variabil sector al regiunii determinatoare de complementaritate (CDR) a moleculei de imunoglobulină de la nivelul aminoacizilor 86-91, unde se unesc segmentele genice VH și D - JH. Adițiile sunt catalizate de enzima terminal-deoxinucleotidil-transferază (TdT) care este activă în celule limfoide imature, și care este stimulată mai ales
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
limfocite. Asemenea observații pot fi explicate luând în considerație proprietățile NF-kB. Promotorii și enhancer-ii proximali ai genelor Ig contribuie la transcripția cu specificitate limfoidă B. Motivele octamer în promotorul bazal și enhancer-ul genelor C H reprezintă cele mai importante secvențe determinatoare ale acestei specificități celulare. Celulele lipsite de proteine de legare la un octamer cu specificitate de celulă B sunt incapabile de a utiliza fie promotorul CH, fie enhancer-ul acestuia. Tot astfel, specificitatea de celulă B a enhancer-ului depinde de secvența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
9.6). Segmentele genice Vδ se află în cadrul clusterului (grupului) genic Vα. Segmentele genice D-J-C δ stau între segmentele genice V și segmentele genice J-Cα (fig. 9.9). Domeniul variabil al catenei α a TCR are trei regiuni hipervariabile sau determinatoare de complementaritate desemnate CDR, pe când regiunea variabilă a catenei β are patru asemenea CDR-uri. CDR3 al catenei β joacă rolul principal în recunoașterea antigenului procesat, dar și CDR1 al catenei α s-a dovedit a interacționa cu sectorul N-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
determinism autoimun este mai puțin clară (ex. asocierea dintre boala Addison, boala Graves, hepatita cronică activă, sindromul Sjögren și HLA B8). Din această cauză, se consideră că alelele din regiunea HLA doar modulează riscul de boală conferit de alte gene determinatoare. Riscul de a dezvolta o anumită afecțiune poate fi estimat prin valoarea riscului relativ (RR). Acesta se calculează prin compararea distribuției markerului / haplotipului de interes în loturile de pacienți și control. Riscul de a dezvolta boală este cu atât mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în timpul zilei. Această afecțiune neurologică este cauzată de o mutație în gena pentru receptorul de tip 2 pentru hipocretin (HCRTR 2). Mutațiile identificate la pacienți determină modificarea conformației receptorului, modificare care împiedică formarea complexului ligand - receptor. Identificarea dificilă a genei determinatoare pentru narcolepsie a fost cauzată de dezechilibrul de linkage dintre mutația în gena HCRTR 2 și HLADQB 1*0602 sau DQA1*0102. Această mutație este de dată recentă, iar timpul scurs de la acest eveniment mutațional până în prezent nu a permis
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
permis realizarea transfuziilor de sânge pe baze științifice, ceea ce i- a adus descoperitorului laurii Premiului Nobel în Medicină și Fiziologie, în anul 1930. Ulterior a fost identificat și determinismul genetic al celor patru grupe sangvine din sistemul ABO. Inițial, genele determinatoare au fost desemnate LA, LB și l, ca un omagiu adus descoperitorului, simbolul L derivând de la numele său. Ulterior, odată cu descoperirea precursorului numit izoaglutinogen pentru antigenele de suprafață eritrocitară, acest simbol a fost substituit cu I, astfel că cele trei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
grupe sangvine) diferite, deoarece în cazul grupelor sangvine A și B pot rezulta câte două structuri genetice distincte, una homozigot dominantă (I AIA, respectiv IBIB ) și alta heterozigotă (IAi, respectiv IBi), pe când celelalte grupe sangvine au o singură structură ereditară determinatoare, una homozigot recesivă ( i/i), pentru grupa sangvină O și una codominantă (IA/IB) pentru grupa sangvină AB. Aceasta înseamnă că alelele IA și IB sunt dominante față de alela recesivă i desemnată și I0, iar atunci când ele intră împreună în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
echipamentului standard. La juma' de preț. Suntem felicitați pentru "înțelepciunea" de a fi întârziat semnarea contractului. Nu-mi rămâne timp de cumpărături, o să încerc pe aeroport. 23 iunie Seara de midsommar 2 Zi liniștită în grădină. A trebuit să iau determinatorul botanic ca s-o ajut pe Malin să culeagă floarea de midsommar 3. Petter a preferat să-i punem o banană sub pernă. Seara trec pe la noi soții Blenhiem-Ahlskog, dar fără bunicul. Au cu ei rachiu de plante preparat în
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
clasificări internaționale recunoscute, ca de exemplu Colecția Americană de Tipuri Celulare ATCC (American Type Culture Collection). ... b) Se studiază bibliografia relevantă pentru informații istorice, rapoarte privind siguranța utilizării, detalii taxonomice, date cu privire la markeri fenotipici și genotipici, de exemplu Manualul Bergey - determinator pentru bacterii (Bergey's Manual of Determinative Bacteriology), articole și reviste științifice de specialitate, informații de la societăți comerciale care furnizează ADN. Se vor obține, de asemenea, informații utile de la colecțiile de culturi și de la organizațiile de colecții de culturi, ca
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194568_a_195897]