1,762 matches
-
structuri paradigmatice mult mai largi, cu o aplicată metodă de catalogare și clasificare (critică estetică, semănătoristă, impresionistă, critica formei și a configurației). Răspunsul istoricului literar pentru prima categorie avansează ideea unei situări pe poziții false a interpretărilor cutărui critic (ex. determinismul, factorul social, implicațiile criticii socialiste și efectele ei la semănătoriști), care au condus la o siluire a textului eminescian, la interpretări neadecvate obiectului. Pentru partea a doua, cea a investigațiilor clasificate, Popovici îmbină analiza punctuală cu sinteza. Fiecare studiu critic
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
ci propriile lor alegeri și personalități. Și în orice caz cei care se ocupă de biografia unor mari personalități au tendința de a interpreta teleologic diversele etape ale vietii acestora și a găsi diverse legături de cauzalitate (sau chiar un determinism curat). Oricum mă bucur că aduci în discuție astfel de personalități din cultura română a secolului trecut, ar trebui să vorbim mai des despre ei. Că de fiece dată, găsesc lucruri interesante de citit în paginile tale. Ooo, da, oralitatea
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
bazează pe discriminarea față de ceva; dacă creștinul se afirma prin mistuire și ura de sine, naționalistul o face prin ură de ceilalți; definirea de sine prin raportare la ceva exterior este inevitabilă, "fiindcă ceea ce se urmărește aici e transformarea unui determinism natural în reflex (căci etnii ca atare au existat și înainte de zămislirea sentimentelor naționale, ele devenind doar ulterior, prin intermediul reflecției, obiect al sentimentului național)". Ceea ce se întâmplă cu un naționalist e invers decât ceea ce se petrece cu un tribal: la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
clasică, o formație intelectuală în sânul disciplinelor junimiste, un temperament static și conservator nu mă indicau, desigur, la rolul de teoretician al democrației și al liberalismului la care am ajuns, totuși, prin intuiția și studiul fenomenelor sociale regizate de un determinism împotriva căruia lamentațiile sunt inutile". Omul deliberativ l-a completat fericit pe omul temperamental în constituirea personalității lui E. Lovinescu. Criticul e foarte atent la acest proces extrem de delicat al construcției de sine. E una din coordonatele majore ale Memoriilor
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
capacitatea creatoare, deviantă, a rațiunii în raport cu temperamentul și și-a explicat-o - cu ajutorul nedeclarat al lui Jules de Gaultier - "prin posibilitatea bovarică a individului de a concepe și a se concepe altfel". E surpriza unei deschideri, a unei ieșiri din determinismul psihologic strict. În construcția unei individualități, dialectica interioară a omului temperamental și a bovarismului, inițiativa "omului deliberativ" dau structura particulară. Lovinescu a accentuat mereu relația intimă a ideilor sale cu "solul afectiv". Referitor la personalitatea sa, a subliniat de repetate
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
de înaintarea pe orizontală a angrenajului tehnologic. Dacă nu i te supui, ești exclus cu identitatea ta cu tot, dar, dacă i te supui, ești inclus numai cu prețul pierderii identității. E întocmai ca în butada aceea filozofică privitoare la determinismul implacabil al universului: mersul lumii este ca un curent în fața căruia nu există decît două opțiuni: ori ești slab, și atunci te lași dus de curent; ori ești puternic și te împotrivești, și atunci vei fi tîrît. Rezultatul este același
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
de "cultură" în limbile latine, iar o cultură este transformabilă în timp. De aceea se poate vorbi despre istorii ale mentalităților, pentru că ele evoluează. Or, nu acesta este sensul termenului pe care îl combat eu. Ceea ce combat este izul de determinism biologic din termenul de mentalitate atunci cînd este folosit pentru a aprecia "caracterul" românului. Eu sînt de acord că există o anumită mentalitate care se poate educa și schimba, dar nu sînt de acord că există o mentalitate înnăscută, că
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
pan-seriale, însă de această data față de parametrul complexității, muzica minimalistă reprezentând o regresie până la nivelul unui neo-primitivism structural, revenirea la o concepție cvasi-tonală și, ca reacție la intuitivismul lui Cage, menținerea unui control drastic asupra procesualității, etichetabil drept New Determinism (Terry Riley, În C - 1964 sau Steve Reich - Piano Phase - 1967). Este suficientă oare repudierea asumată a hegemonului pan-serial pentru a-i consideră pe acesti compozitori drept aparținând postmodernismului? Sau, invers, aceasta "dezlegare" virulenta de pan-serialism determina posibilitatea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
vor da recitaluri de pian și vioară, aici se vor întâlni mari artiști, creatori, oameni de știință, politicieni, în îndelungate și profitabile colocvii, ctitoria culturală a lui Dumitru rămânând literă de lege pentru urmași. Cât despre Dumitru, cucerit de ideile determinismului materialist, el se află treptat în impasul de a nu găsi în acesta o cale de îndreptare a stărilor din jurul său, nici soluții la întrebările existențiale pe care și le punea, așa încât ajunge la concluzia inutilității ființei sale; criza l-
Dumitru Rosetti Tescanu (1852-1897) by Elena Bulai () [Corola-journal/Memoirs/14408_a_15733]
-
creator / creat, ca și apariția mini-robotilor semi-autonomi destinați spionajului tehnologic (care, pe lîngă beneficiile unor procese de autoreglare și auto-respiratie, incep sa posede și capacitatea de a "decide" pe baza "experienței"), are toate șansele de a schimba datele problemei. Oricum, determinismul strict al operaționalității corpo-mecanice poate fi nuanțat, privindu-l, pe filiera Spinoza-Deleuze, ca rezultat al unei combinații de factori kinetici (corpul compus dintr-o infinitate de particole inter-relationate) și dinamici (corpul transformat, la rîndul lui, într-o componentă a unui
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
joacă nu doar cu alternanța plin-gol, cu dialogurile posibile dintre artificiul intervenției și expresia naturală, aproape virgină, a fibrei, ci și cu accidentele de contur sau de suprafață pe care le exploatează fie la nivelul formei, fie înscenînd legături sau determinisme logice între lumea amorfă și gestul simbolic. Pe o scîndură perforată accidental din pricina unui dop cu secțiunea triunghiulară, Săvescu pictează, de pildă, forma senzuală, în pastă, a unui pepene verde, din care scoate, mimetic, un dop cu secțiune triunghiulară pe
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
că: "Peisajele originare sînt spații sentimentale prin care sîntem legați de lume, istmurile memoriei, dar scrisul aspiră și la libertatea de a fi de nicăieri, de a uita. Nici o operă demnă de numele ei nu se lasă închisă într-un determinism al locului. Să lăsăm "înrădăcinarea" pe seama sfeclelor." * Un alt grupaj tare este cel intitulat Secvență belgiană în care sînt reunite proze și eseuri despre problemele unui stat alcătuit din două grupuri etnice și lingvistice, flamanzii și valonii, dar care se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
râdeau alți copii." Trilogia romanescă a Medelenilor rămâne o încercare, pe alocuri eșuată, de a da o consistență realistă, sau cel puțin aparențele ei, unei intuiții prezente deja în Ulița copilăriei. Teritoriul construit de Ionel Teodoreanu nu are nimic din determinismul sumbru al spațiului lui Faulkner - Yoknapatawpha sa e dominată de o grație și alegrețe vivaldiană. Conștiința sfârșitului imposibil de evitat nu elimină senzația de consistență muzicală a Medelenilor - deloc întâmplător, prima referință la Medeleni, cea din Vacanța mare, trimite către
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
faptele relatate aceeași distanță că și savantul față de un obiect de studiu, iar semnalul acestei distanțe e tonul narativ de o omniscienta neimplicare. În fine, eroul românesc - mai puțin un individ cât un ătipă - este ținut să asculte de un determinism strict, pe care Hippolyte Taine îl definește drept conjugarea a trei factori: la race, le milieu, le moment. Atitudinea autorului față de nouă convenție - s-o numim a ănon-fictionalitătii romanuluiă - este aceeași că fata de intrigă de tip picaresc: o adoptă
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
ănceputul anilor '60, marxismul ași punea pe demersul istorico-literar o pecete grea că o lespede de mormânt. Una din ăntăile dezbateri la care am participat, cu secret entuziasm, era aceea legată de istoria literară: ca domeniu al celui mai strict determinism, o respingeam an numele unei critici literare cât mai libere de ideologie și ăntemeiată pe valori. Negarea istoricității nu era atunci posibilă decât prin crearea unui alibi puternic și anume autonomia esteticului. Aparent, cel putin o vreme, generația noastră a
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
fi istoria doar o interpretare ăntre altele, o ipoteză, un scenariu (chiar și pe fapte inventate, vorba lui Călinescu!)? Și nu doar o succesiune de opere, ci și una de lecturi, ăn care conexiunile de tot felul să concureze liniarul determinism după remarcă lui Gadamer? Aceste ăntrebări m-au eliberat de temerile și de aprehensiunile care ma ăndepărtaseră de istoricism și m-au făcut să scriu eu ănsumi o Istorie, deocamdată, neterminata, ca și căutarea lui Popper, fără să mi se
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
George observa, ca specific ultimei creații mateine lapidaritatea și ritmul alert, direct - deci, am spune, supunerea la gen? - fără să uităm ansa, am aminti noi, ca, prin ănsăsi vocea conului Rache, românele polițiste sunt luate an derâdere, pentru strictul lor determinism - vezi vorbele legate de sâmburele de cireașă! Desigur, Mateiu năzuia la mai mult. Trama polițista al interesa doar și numai că deschidere către adâncirea tainei. Modul grosolan an care, la cele mai multe române polițiste este dezlegat an final misterul nu putea
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
țin de esența realității. Cu alte cuvinte, ele există nu pentru că ignoranța noastră nu le poate înlătura, ci pentru că ele sînt sădite în intimitatea universului. Chiar știind tot, nu vom scăpa de haos. De aceea, cine mai crede într-un determinism strict e atins de opacitate cronică, și numai ageamii mai urzesc visuri de control total. Volumul profesorului Ruelle e încercarea de a pune în concepte o stupefacție: neputința de a explica de ce lumea, cînd e lăsată în voia ei, merge
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
a unor instincte de pilot automat: destin tras la echer fără surprize neplăcute. Numai că necesitatea poate fi ruptă prin insinuarea întîmplărilor, și tocmai de aceea omul are privilegiul libertății. În acest caz, coruperea unei direcții (providența divină sau fatalismul determinismului orb) are efecte bune: sîntem liberi, fiindcă ceva scîrțîie în mersul necesităților divine. Dacă așezi un creion pe vîrf rugîndu-te să stea nemișcat, șansa ca el să rămînă în poziție verticală (poziția de echilibru) e nulă, creionul înclinîndu-se și căzînd
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
gen... În critică literară, nu cred că au existat opere importante de critică literară marxista în acești ultimi ani, dar, la urma urmelor, ea poate continua, căci marxismul nu se epuizează în comunismul așa cum l-am cunoscut; marxismul e un determinism, un mod de a explica faptele culturale prin condiții economice și sociale care, sistematizate la extrem, se adeveresc a fi false, dar care conțin o parte de adevăr; deci, nu e deloc imposibil să se scrie noi lucrări în această
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
aspect la care se mai poate contribui cu lucruri noi, după sclipitoarea desfășurare de silogisme de la Noica, este acela referitor la cauza absențelor revelate de autor: este ea un dat metafizic sau doar unul istoric? Am fost dintotdeauna înclinat spre determinismul istoric. însă nu despre asta mi-am propus să scriu acum. Vocație filosofică, românul nu are și nu a avut fiindcă a gîndit mereu prea aproape de natură și a pus această gîndire sub semnul măsurii. Noica are dreptate că gîndirea
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
pe unii și să-i lumineze pe ceilalți. Pascal Ce determină după părerea Dv. apartenența unui scriitor la un anumit orizont cultural și cum se poate integra într-o societate ostilă? Întrebarea Dv. mă trimite cu gîndul la raportul dintre determinism și libertate. Nu mă refer la doctrinele deterministe cunoscute: marxismul (primatul condițiilor sociale și economice), darwinismul social (primatul biologic și al rasei) sau naturalismul cultural inspirat de Nietzche și Freud (voința de putere sau inconștientul). Determinismul care a marcat existența
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
gîndul la raportul dintre determinism și libertate. Nu mă refer la doctrinele deterministe cunoscute: marxismul (primatul condițiilor sociale și economice), darwinismul social (primatul biologic și al rasei) sau naturalismul cultural inspirat de Nietzche și Freud (voința de putere sau inconștientul). Determinismul care a marcat existența mea a fost spațial și temporal. M-am născut în spațiul carpato-dunărean și în timpul posterior celui de-al doilea război mondial. Nu a stat în puterea voinței mele de a alege nici locul și nici timpul
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Nu am putut să-mi aleg contemporanii și fiecare este fiul timpului său. Dar, a depins de mine (voința de reprezentare, afirmare și nesupunere) să optez pentru poziția pe care s-o am în raport cu timpul istoric. Aici apare conceptul opus determinismului: libertatea. De la vîrsta de șaisprezece ani am înțeles că societatea în care trăiam m-a desemnat (împreună cu familia) "dușmanul unui regim" - culpabilitate ereditară - pentru că făceam parte din altă "pătură socială" decît cea proletară ce era condusă de "lupta și ura
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
și care e de folos atît pentru cei ce au trăit perioada, cît mai ales pentru tinerii ce o consideră doar istorie: "Regîndind astăzi temele cruciale ale Congresului al IX-lea și evitînd ispita a ceea ce Timothy Garton Ash numește determinism retrospectiv, este limpede că existau suficiente motive de anxietate în acel iulie 1965: accentele patetic-patriotarde ale raportului lui Ceaușescu, jocurile de culise derulate în total dispreț față de delegații la Congres, elogierea excesivă a liderului, ca început al unei tot mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]