51 matches
-
și practicilor care s-au întâmplat în timp și spațiu, și mai ales pe analiza constructivistă a relațiilor internaționale. De aceea, în cadrul epistemologiei constructiviste se folosește o gamă largă de metode de cunoaștere și cercetare ale realității, cum ar fi: deterministe, cantitative, calitative, combinative, interdisciplinare. Metodele deterministe au un rol esențial în dezvoltarea epistemologiei constructiviste, din mai multe considerente. În primul rând, explicarea proceselor cauzale solicită practici interpretative de descoperire a semnificațiilor intersubiective. În al doilea rând, inferențele cauzale se realizează
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
fibroase și cartilaginoase care alcătuiesc membrul inferior, precum și caracteristicile geomerice, structurale și cinematice ale acestei articulații, dar și deficiențele acesteia. În cadrul acestui capitol au fost studiate și grupate modelele experimentale găsite în literatura de specialitate, acestea putand fi: modele experimentale deterministe descriptive, modele experimentale deterministe de tip analitic, modele experimentale nedeterministe (statice) și modele experimentale tehnice. Aspecte privind dezvoltarea unui model analitic al articulației gleznei necesar recuperării medicale sau antrenamentului sportiv constituie obiectul capitolului 3. În cadrul acestui capitol s-a formulat
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
pentru modelele dinamice este relativ scăzut, ele răspunzând doar unor anumite cerințe bine precizate. Modelele experimentale găsite în literatura de specialitate [10, 23, 28, 30, 33, 36,65, 75] pot fi grupate, la rândul lor, în următoarele tipuri: -modele experimentale deterministe descriptive, care prezintă doar experimentul și valorile măsurătorilor efectuate, concluziile referindu-se la aceste valori și la posibilele cauze care au condus la efectul măsurat; -modele experimentale deterministe de tip analitic, care, pe baza valorilor unor parametrii biomecanici determinate experimental
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
procese fiziologice, ci unele acte psihice neconștiente, din acel moment el devine un înaintaș al declarării existenței unei cauzalității intrinsece psihologice. Prin aceasta s-a recunoscut existența și intervenția unor instanțe mentale distincte în reflectare, esențialmente încă nu întru totul deterministe. Virtual, însă, procesele psihice, dinamica lor fenomenală au dobândit prin Leibniz o nouă formulare, una nu strict dependentă, ci doar de ceea ce este reflectat perceptiv și conștient. Leibniz a mai reușit să formuleze teoretic problema cauzalității psihice proprii procesului de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tocmai în cazul filosofiei praxisului, Gramsci se scufundă în rădăcinile filosofice crociene ale filosofiei spiritului, pentru a remodelă marxismul. De la Croce, Gramsci preia intrumentele necesare pentru a depăși viziunea îngustă a raportului dintre structura și suprastructura impusă de viziunea marxista determinista de inspirație pozitivista, care concepea nivelul suprastructural că un simplu reflex, deformat, a proceselor de natură exclusiv economice. În același timp, la momentul în care Gramsci preia și analizează elementele crociene, le supune unei acțiuni critice profunde: el îi impută
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
de oremașină, iar volumul resurselor umane prin numărul de angajați sau numărul de ore-om.) Teoretic, relația considerată se exprimă printr-o funcție Cobb-Douglas de forma. În realitate, credem că legătura dintre aceste variabile este departe de a fi una deterministă. Nici capitalurile și nici forța de muncă nu prezintă o productivitate constantă, neschimbată; în plus, acțiunea previzibilă sau nu a diverșilor factori perturbatori (întreruperi, defecțiuni, greve, accidente etc.) afectează relația functională strictă scrisă mai sus. Drept urmare, credem că ar fi
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
relație de intercondiționare între inovația tehnologică, care "împinge", și piață, care "trage". Cu cât piața achiziționează mai mult și mai repede, cu atât "împinge" cercetarea mai sus și mai în adîncime pentru a inova alternative la cerere. Teoriile proceselor evoluționiste (deterministe, social fenomenologice, instrumentariste) adaugă parametrilor economici contextul momentan al nivelului cunoștințelor și capabilităților tehnologice. Dezvoltarea tehnologică, în genere, nu se face la întâmplare, ci în contextul unor (i) principii științifice; (ii) al dezvoltării unei infrastructuri logistice, a unor achiziții practice
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
observațiile degajate, în urma cercetărilor celor doi, au căpătat deja un statut remarcabil în analiza sociologică, în general, și în cea a organizațiilor, în special. Originalitatea acestei teorii stă într-o opțiune metodologica fermă. Spre deosebire de alti sociologi care preferă fie paradima determinista, fie pe cea individualista, în analiza vieții sociale, autorii menționați pleacă de la ideea că realitatea socială, în general, și cea organizațională, în particular, sunt prea complexe, pentru a putea fi explicate exclusiv printr-una dintre paradigme. Astfel, în locul unei scheme
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
că este un proces activ: deoarece mai multe strategii sunt oricând posibile, iar cea care va fi aleasă va fi în funcție de atuurile și capacitățile indivizilor. Cu alte cuvinte, în acest domeniu că și în altele, trebuie să rupem cu viziunea determinista asupra conduitei umane pentru a o repune în contextul de indeterminare și libertate relative, ceea ce înseamnă a o analiză ca expresie a unei alegeri ce necesită anumite capacități din partea celui sau a celor care o operează.") 87 Ț. Hunt, J.
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
pierzi. Un joc de cărți, bine etalat pe o masă prezintă 52 de alegeri realizabile, dintre care doar una singură se realizează când se trage o carte și celelalte rămân virtuale. În toate jocurile de noroc, succesiunea celor două faze, deterministe, ori aleatorii este condiția necesară și suficient,ă ca un câștigător să câștige sau să piardă bani. Între suma de care el dispune înainte de joc și cea pe care o va poseda după joc, relațiile sunt aleatorii. În mileniul al
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sub aparența unei pasivități se ascunde o intensă participară și trăire a momentului de Învățare dat. După modul de determinare a caracterului activității mintale solicitate de Învățare (Landa, 1977) sau a gradului de dirijare a Învățării, se disting: - metode algoritmice (deterministe), caracterizate prin determinarea sau direcționarea univocă a acțiunilor (operațiilor) de Învățare (de rezolvare a problemelor). Prescripția algoritmică stabilește cu strictețe seria și succesiunea de operații care trebuie parcursă pentru a se ajunge la soluționarea problemei propuse. În cazul acesta, subiecți
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tot atât de puțin reprezentările creaționiste familiare, cât și ideea că acțiunea directă a ambianței ar putea explica prezența într-o anumită regiune a anumitor specii de plante și animale. Pentru Darwin ele păreau să indice că aceste căi ale explicației - cea deterministă și cea finalistă - sunt închise și că trebuie căutată o cale alternativă. Alternativa a reprezentat-o o gândire de tip probabilist. Atât observațiile prilejuite de practica crescătorilor de plante și de animale, cât și cele făcute în natură evidențiază că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de campanie personală și exclusivista de anihilare a tuturor celor responsabili pentru suferințele mele, numai și numai ale mele. Fără să insiste prea mult, Todorov descrie explicit acest tip de memorie ca fiind una egoistă și în același timp simplificator determinista. Amintirea exemplara însă este cea care declanșează mecanismul analogiei, acceptînd posibilitatea că evenimentul rememorat să fie doar un element dintr-o serie mai cuprinzătoare. Întrucît aparține unei categorii, în loc să fie o instanță individuală, mă pot servi de el ca model
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
căutat să dea teoriilor o formă științifică pentru a fi acceptate. Sigmund Freud și Karl Marx susțineau amândoi că teoriile lor au influențat evenimentele din domeniile respective datorită faptului că erau științifice. îLa vremea respectivă, legile științifice trebuiau să fie deterministe.) Popper a reușit să le demaște, mai ales pe cele ale lui Marx, arătând că nu puteau fi testate după schema sa și, ca atare, nu erau științifice. Dar Popper nu a mers suficient de departe. El nu a recunoscut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
și care poate fi chiar adevăratul motiv al apariției consensului (Lukes, 1974: 27; Ham și Hill, 1993: 70-1). (362-363) În timp ce societatea structurează fără îndoială atât mentalitățile membrilor săi (socializarea) cât și activitățile lor (non-deciziile), pare extrem de nerealistă adoptarea unei poziții deterministe extreme care să sugereze că structurile domină în întregime acțiunea indivizilor. Mai realist este să încercăm să determinăm în ce măsură există un câmp pentru acțiunea independentă a agenților. Dahl nu a negat că societatea era întrucâtva structurată de diverse forțe socio-economice
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
explicativi Metoda explicativă trimite în primul rând la crezul sociologiei lui Durkheim, și anume: Un fapt social nu poate fi explicat decât printr-un alt fapt social" (1988, p. 237). Aici, asta constă în a lega în mod cauzal (pe cale deterministă sau probabilistă) colectivele (grupuri sociale, genuri, generații...) de sistemele de practici observate. Economia culturii este, fără îndoială, cea mai atrasă de această abordare factorială (cf. Farchy, 1999; Benhamou, 1996). Principalii factori explicativi ai variațiilor și ai distribuției sociale ale practicilor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cu cauza, nici cu efectul, nu se originează și nici nu se fixează în ceva. Timpul este obiectiv și pentru asta mecanica îl consideră reversibil (Bunge, 1984). Descrierea timpului în termeni mecanici nu se pliază decât pe sistemele cu dinamică deterministă cel mult. Mișcarea este regulată și poate fi redusă la schimbare de poziție, dar nu și de substanță. Când mecanica, în varianta sa cuantică, a simțit că s ar putea ca ipoteza de lucru a omogenității interne și echivalenței cauză-efect
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
1983) înseamnă fie un eveniment, fie condiții biologice sau de mediu care sporesc probabilitatea ca un copil sau un adolescent să dezvolte tulburări emoționale ori de comportament. Această abordare, contrar unei critici ce-i este adusă frecvent, nu este una deterministă, dimpotrivă, ea s-a dezvoltat (Lazarus și Folkman, 1984) ca reacție împotriva simplismului monocauzal care stigmatizează anumite populații (femeile monoparentale, imigranții, copiii cu părinți divorțați etc.), chiar dacă uzul ei în gândirea comună deformează în mod deosebit rezultatele acestei căi de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a Întregii joncțiuni s-a demonstrat că fenomenul de zgomot se datorează unui comportament spontan haotic. Este foarte important faptul că parametrii răspunzători de generarea haosului sunt similari cu cei necesari pentru un câștig parametric Însemnat [5]. Existența soluțiilor haotice (deterministe), este asociată cu apariția unor atractori stranii În spațiul fazelor, Într-o joncțiune de tip Josephson, soluții ce rezultă dintr-o instabilitate Înregistrată la nivelul joncțiunii. De obicei traiectoria este periodică. Totuși În vecinătatea stării haotice se modifică parametrii specifici
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
producției și al consumului alimentelor și bunurilor trebuie să țină cont de numeroasele cercetări despre relațiile oamenilor cu mediul înconjurător, istoria tehnicilor, antropologia naturii, gestiunea biologică. Studiile antropologice ale relațiilor între oameni și mediul lor înconjurător au fost mai întâi deterministe: se credea că diferite societăți sau culturi își datorează caracteristicile mediului unde s-au dezvoltat. Adaptarea culturală urma aceeași logică ca și adaptarea biologică darwinistă. Când anchetele pe teren s-au înmulțit, plecând de la metodele preconizate de Boas și Malinowski
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a transformat într-o versiune culturală actualizată a geopoliticii (vezi Mackinder 1944 [1919]). În timp ce noul medievalism se întoarce la politica internațională premodernă pentru a înțelege sistemul actual, ideea ciocnirii civilizațiilor reînnoiește tradiția geopolitică realistă anterioară războiului, care a fost întotdeauna deterministă cultural. Dacă luăm teza lui Huntington din această perspectivă, contestarea civilizației nu aduce nimic nou, ci doar o caracteristică preordonată a chestiunilor internaționale, care fusese estompată de cioc-nirea ideologiilor. Mai mult, Huntington reînvie discursul războiului rece. El împarte lumea în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
un univers simbolic familiar receptorului. Pornind de la acest univers, participanții la actul comunicării politice își reconsideră constant atitudinile, argumentele, limbajul. Dincolo de deschiderile și limitele pe care le înregistrează un model sau altul de reprezentare a procesului de comunicare (abordarea lineară/ deterministă/ cauzală a modelului informațional al comunicării sau accentuarea dimensiunii psihologizante în cazul modelului constructivist), subliniem operaționalitatea unor scheme de reprezentare în evidențierea specificului unui act de comunicare. Din această perspectivă, comunicarea politică se definește prin existența a două axe: una
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
chiar dacă ar fi acționat în aceeași situație, ar fi optat în mod foarte diferit. În acest sens afirmam mai sus că comprehensiunea este strict indeterministă. Între situație și decizie este presupusă o relație foarte vagă și în nici un caz una deterministă. Un cercetător determinist pornește de la o cu totul altă presupoziție în legătură cu relația dintre situație și acțiune. Relația dintre cei trei termeni - Situație (S), Conștiință (C) și Eveniment (E) ca produs al acțiunii - este imaginată în teoria care fundează comprehensiunea, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca produs al acțiunii - este imaginată în teoria care fundează comprehensiunea, în felul următor: Figura 13.2. Relația dintre Situație, Conștiință și Eveniment În viziunea deterministă, relațiile sunt următoarele: Figura 13.3. Relația dintre Situație, Conștiință și Eveniment în viziune deterministă Relația (1) indică determinarea conștiinței actorului de situația obiectivă (totalitatea condițiilor exterioare și interioare care modelează conștiința). Relația (2) indică rolul important al conștiinței în constituirea evenimentelor. Există apoi o relație directă (3) de determinare a acțiunii actorilor de către situația
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al determinismului presupune la o lume de acest tip: strict determinată și previzibilă, în care probabilitatea are doar un sens pur subiectiv. Știința și filosofia contemporane au abandonat complet o asemenea presupoziție. Lumea nu mai poate fi gândită ca fiind deterministă într-un asemenea sens strict. Stările viitoare ale lumii nu decurg cu necesitate implacabilă din stările actuale. Desigur, nu trăim nici într-o lume complet nedeterministă, aleatorie, în care din starea actuală poate decurge, în mod egal, orice stare viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]