43 matches
-
transportați de râuri și respectiv, în protecția mediului marin. ... (2) Apele tranzitorii sunt caracterizate de: variații ale salinității, variații termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acțiunea vântului, structura laminara a masei apei, aport continuu cu materiale detritice organice și anorganice, o creștere rapidă a zonei de sedimentare în comparație cu adâncimea redusă a apei, prezența sedimentelor fine, prezența abundență a materiilor organice, concentrații mari de nutrienți care sunt rapid reciclați, tendințe de schimbare rapidă a mediului, biota variabilă, zonare
ORDIN nr. 31 din 13 ianuarie 2006 privind aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175547_a_176876]
-
Monitorizarea sub sistemului "ape costiere" (1) Apele costiere, similar apelor tranzitorii, sunt caracterizate de: variații ale salinității, variații termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acțiunea vântului, structura laminara a masei apei, un aport continuu cu materiale detritice organice și anorganice, o creștere rapidă a zonei de sedimentare în comparație cu adâncimea redusă a apei, prezența sedimentelor fine, prezența abundență a materiilor organice, concentrații mari de nutrienți care sunt rapid reciclați, tendințe de schimbare rapidă a mediului, biota variabilă, zonare
ORDIN nr. 31 din 13 ianuarie 2006 privind aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175547_a_176876]
-
poate fi oprit. Numai după o asemenea măsură urmează și amplasarea de ziduri sau diguri din beton, care să fie montate cu o talpă cât mai adancă în sol, concomitent cu împădurirea versanților și interzicerea pășunatului. Nisipul este o rocă detritică, necimentată, marea mobilitate și permeabilitate fiind proprietățile ei specifice. Nisipurile predominant cuarțifere au o mare mobilitate, pe când cele care conțin minerale diverse, pot forma un fel de liant (nisipuri micacee, feldspatice). În ultimul caz, ele pot fi modelate de șiroire
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
nisipurile plajelor și în deșerturi; apar datorită acțiunii unui curent de aer sau de apă. Se pot distinge ripple-marks-uri asimetrice (produse de curenții cu viteză și direcție oscilantă) și simetrice (curenții au viteză și direcții constante). Loessul constituie o rocă detritică, alcătuită din particule foarte fine, cu dimensiuni de ordinul zecimilor și sutimilor de milimetru, prezentându-se în stare uscată sub aspectul unei roci prăfoase, ușor cimentată, cu structură afânată. Datorită culorii sale brun-roscată-galbuie, loessul a primit denumirea și de pământ
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
fulvic). În ceea ce privește condițiile de carstificare, ele sunt de mai multe categorii. a) Condiții litologo-structurale includ: existența unor roci carstificabile (calcar, dolomite, cretă, gips, sare); solubilitatea rocii; puritatea, grosimea și gradul de tectonizare al rocilor; structura; prezența sau absența unor formațiuni detritice acoperitoare. b) Condiții hidrologice se refera la sursele care pot furniza apa, CO2 și diferiți acizi (apele ascendente, atmosfera, procesele biochimice, descompunerea resturilor organice). Apele ținuturilor reci conțin mult CO2, fiind de 4 ori mai agresive decât cele din zona
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
rigidă, consolidată în Proterozoic. Fundamentul platformei, bine consolidat, alcătuit din formațiuni cristaline, este acoperit de o cuvertura sedimentara formată pe parcursul a trei cicluri de sedimentare, cel mai important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile și nisipuri, la care se adaugă unele nivele de gresii și calcare oolitice, lentile de prundișuri, etc. Din punct de vedere geomorfologic, sătul Calafindești se află pe platoul structural, ce are o înălțime maximă de
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
nu apar la suprafață. Acest strat sedimentar, a cărui grosime totală depășește 3.000 de metri, poate îi separată în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror grosime poate
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
depășește 3.000 de metri, poate îi separată în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror grosime poate ajunge în regiunile de maximă afundare până la 100 m. Mantaua groasă
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
în anii secetoși (1951) - 320-350 mm. Cele mai multe precipitații revin perioadei calde a anului (aprilie-octombrie). Cuvertura de zăpadă are o grosime de 20-30 cm, ia rezervele de apă din zăpadă constitue 10-30 mm. Rețeaua hidrorafică este bine dezvoltată de o formă detritică, cu densitatea medie de 0,48 km/km². În total în bazin există 935 de râuri cu lungimea de 3 720 km, cele mai multe cu o lungime de până la 10 km; 25 de râuri cu lungimea de 10-20 km, 6 râuri
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
numai câteva zecimi de procent, în timp ce alteori ajung la 3-4% din totalul componenților; ele sunt concentrate în fracțiunea cea mai grosieră(0,1-0,01mm) și sunt reprezentate prin amfiboli, piroxeni, epidot, rutil, zoizit, granați, zircon, turmalină, illmenit etc. În afara materialului detritic, loessul conține în cantități apreciabile (5-20%) carbonat de calciu autigen (sub formă de concrețiuni cu forme foarte variate - "păpuși de loess"), care indică importanța procesului de migrare a carbonaților în timpul și după sedimentarea materialului. De obicei, loessul este nestratificat, dar
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
Stâncile pe vârful cărora sunt construite mănăstirile, sunt, în conformitate cu scrierile antice, roci trimise pe pământ din cer, de unde și numele de meteori, pentru a permite asceților să se retragă și să se roage. Aceste masive stâncoase sunt compuse din roci detritice formate dintr-un conglomerat de pietriș cimentat. În locul lor a existat în terțiar albia unui fluviu care se vărsa în Marea Tesaliei și care a depus treptat sedimente. Aceasta este explicația aspectului stratificat al rocilor. Atunci când fluviul s-a mutat
Meteora () [Corola-website/Science/311835_a_313164]
-
se numește un depozit de materiale aluvionare, care se prezintă ca o grămadă de material detritic (pietriș, nisip, sfărâmături de stânci) și argilă, transportat de ghețari în alunecarea lor sau depusă de ghețari dispăruți, în locul de topire a gheții. Morenele se situează în zonele terminale sau marginale ale unui ghețar alpin. În Munții Carpați, morenele indică
Morenă () [Corola-website/Science/313850_a_315179]
-
se numește materialul detritic, format din bolovani, mâl, nisip și pietriș, adus de apele curgătoare și depus pe fundul albiei, pe luncă sau la vărsare. Pentru a determina aluviunile transportate de râuri se folosește un aparat denumit batometru. Umplerea sau înălțarea albiei unui curs
Aluviune () [Corola-website/Science/317270_a_318599]
-
centre fiind Montpellier și Sète. Acest din urmă oraș este, totodată, al doilea port francez ca mărime de la Marea Mediterană. Aproape de mal se află lacuri sărate întinse, separate de mare printr-un cordon îngust de dune, formate din nisip și material detritic. Aceste formațiuni sunt mediul de viață al multor specii de pești și de păsări: cele mai cunoscute sunt flamingii care, în stoluri mari, își caută hrană pe bancurile de nisip. Majoritatea vechilor golfuri maritime, separate de largul mării cu mii
Golful Lion () [Corola-website/Science/316322_a_317651]
-
Vâlsanului (pe valea Bârlogului și valea Bârnei), în bazinul Argeșelului (pe valea Păducelului, valea Albinei, valea Cireșului, valea Mățău etc.) pe văile Bughei, Bratiei sau Râu Târgului. Pluviodenudarea se poate dezvolta numai în condițiile arealelor fără vegetație, pe roci friabile detritice sau pe soluri cu rezistență redusă. Impactul picăturilor de ploaie pe suprafața unui versant în condițiile de mai sus, produce distrugerea solului sau a rocii prin desprinderea și deplasarea particulelor fine. Caracterul torențial al ploilor favorizează pluviodenudarea și capătă intensități
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
zonele de cuestă sau cu suprafețe strucurale), de piemont (la poalele muntelui), de vale (la contactul lunca-frunte de terasă; lunca-versant) și glacis versant (versanții concavi și scurți care mărginesc o vale). În funcție de materialele dominante la suprafață întâlnim glacisuri: în roca, detritice (domină materialele alohtone) și mixte. Pedimentul este o suprafață de eroziune ușor înclinată și dezvoltată pe roci dure. Se disting două elemente: inselbergul (relieful rezidual) și pedimentul propriu-zis, despărțite între ele de un unghi(ruptură de pantă)-knick. Pedimentul poate
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
formând o platoșă relativ unitară, uneori înaltă de 90 m, numită banchiză; din ea se desprind blocuri imense de gheață numite aisberguri ("iceberguri"). În unele zone periferice apar tot mai multe stânci deasupra gheții (nunatak-uri), crevase și văi canion. Materialul detritic rezultat din dezagregarea rocilor ce compun nunatak-ul va fi preluat de către masa de gheață în mișcare și depus sub formă de morene glaciare. Gheața calotei antarctice este pleistocenă. Topirea ei ar ridica nivelul oceanului planetar actual cu circa 15 m.
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
într-o perioadă nedeterminată. Ceea ce știm este simplul fapt că peșteră există deja în secolul al III-lea d. Hr. În 1907, există încă un mic perete de pietre uscate și resturile unei vetre antice pe solul taluzului din roci detritice al avenului. Armând Viré consideră că aceste vestigii ar fi fost lăsate de învinșii din Războiul de 100 de ani. «Au fost găsite acolo cenușă, cărbuni, resturi specifice bucătăriei și arme» care au fost expuse mai tarziu într-o vitrină
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]