146 matches
-
Suprafața elitrelor în câteva locuri cu reticulații fine (40 x). Striile longitudinale punctate de lângă marginile laterale ale elitrelor sunt mai accentuate decât cele interioare. Lamela coxelor mediane lățită, de aproape 2 ori mai lungă decât lată. Pe malul apelor sub detritus și sub resturi vegetale aflate în descompunere. l=1,7-2,4 mm. 11 Cercyon analis Paykull Corpul oval-alungit, negru sau maroniu-închis. Vârfurile elitrelor sunt roșcat-maronii sau galben-roșcate. Antenele, palpii și picioarele galben-maronii. Uneori marginile laterale ale pronotului și elitrele prezintă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sternalis Sharp Oval-scurtat, negru, puternic convex. Palpii maxilari adesea de nuanță deschisă. Elitrele mate, prevăzute cu o pată apicală roșcată. Striile elitrelor mai îngroșate în partea lor mediană, iar interstriile sunt ușor convexe. Lamela mezosternului lățită. În locuri umede sub detritus. l=1,5-2,0 mm. 3 Subfamilia Hydrophilinae Penultimul articol al palpilor maxilari nu este evident îngustat (excepție gen. Chaetarthria). Pronotul lipsit de șanțuri sau gropițe adâncite. Scutelul mai lung decât lat. Coxele mediane bine dezvoltate. Primul articol al tarselor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
închisă. Prosternul scurt, prevăzut cu o apofiză îngustă între coxele posterioare. Picioarele scurte și îngroșate. Tibiile anterioare cu 2 pinteni apicali scurți, iar tibiile mediane și posterioare au 2 pinteni apicali alungiți, dar inegali. Tarsele surte cu ghearele mici. În detritusul de lângă malul apelor stătătoare. l=1,1-1,7 mm. (Pl. V, fig.9) 15 Genul Paracymnus Thomson în fauna noastră o singură specie halobiontă. Paracymnus aeneus Germar (punctulatus Sturm, salinus Bielz) Partea dorsală prezintă o punctuație deasă, mai accentuată decât
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cultură și/sau inocularea la cobai. Peretele abcesului este alcătuit dintr-un: a. strat intern care este neregulat, cu mici ridicături gălbui și burjoni vasculari formând adevărate funguozități. El este în contact direct cu puroiul abcesului și se pot vedea detritusuri cazeoase aderente încă la perete. Din punct de vedere histologic, este alcătuit din celule necrozate, fibrină și vase de neoformație. Spre deosebire de abcesul cald, leucocitele polimorfonucleare sunt extrem de rare, dacă nu absente; b. stratul extern este dur, rezistent, presărat cu noduli
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
și în terminațiile nervoase. Importanța și aspectul anatomic al acestor leziuni sunt strâns legate de mecanismul și agentul etiologic care l-a determinat. În traumatismele mecanice, la locul contuziei, apar în primele 24 ore un conglomerat de fibrină, cheaguri sanguine, detritusuri, serozitate și se produce o segmentare a tecilor mielinice și elementului axonal, cu tumefierea celulelor tecii lui Schwann. Acest proces neurolitic devine complet în circa 4-5 zile. Paralel cu acest fenomen se constată o hiperactivitate a celulelor Schwann din capătul
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
pierderi urinare sunt cel mai bine compensate urmărind diureza zilnică și dozând regulat ionograma urinară; deplasările de fluide între compartimentele interne se referă la acumulările de fluide în spațiul trei (zone de injurie tisulară unde se acumulează fluide, electroliți, proteine, detritusuri tisulare osmotic active) și la sechestrarea acestora în cavități ale organismului (peritoneală, pleurală) sau în organe cavitare (tract gastro intestinal, în caz de ileus sau obstrucție); sunt greu de evaluat, întrucât nu produc modificări ponderale și sunt sugerate doar de
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
izolate ale acestei imunități contribuie puțin la dezvoltarea infecțiilor chirurgicale banale, dar contribuie la morbiditatea pe termen lung și chiar la moartea prin infecții extensive. Imunitatea nespecifică se referă la apărarea realizată de leucocite, care fagocitează și digeră bacteriile și detritusurile tisulare, reprezentând prima linie de apărare împotriva formării abceselor și infectării țesuturilor neperfuzate. La diabeticii neechilibrați apare o scădere a acțiunii bactericide a leucocitelor. Anergia definește o scădere a răspunsului organismului la testele cu antigene cutanate, caracterizând o populație de
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
al stafilococilor; extinderea sanguină apare în cursul bacteriemiilor și septicemiilor; abcesele hepatice pot complica apendicita acută, ca rezultat al pileflebitei. Infecțiile chirurgicale evoluează în două faze: locală și sistemică. Dacă macrofagele nu sunt apte să îndepărteze toate celulele distruse și detritusurile rămâne țesut necrotic care va oferi un mediu prielnic pentru dezvoltarea germenilor; aceștia vor elibera toxine care vor contribui la distrugerea tisulară și implicit la evoluția procesului infecțios. Organismul gazdă răspunde printr-o reacție inflamatorie. Dacă distrucția tisulară se accentuează
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
cateter ghidat echografic sau prin CT. Unele infecții chirurgicale pot fi excizate (apendicele, vezicula biliară). Principiile de tratament în infecțiile chirurgicale includ: manevre blânde, puțin traumatizante pentru a nu leza țesuturile; tehnici aseptice pentru a evita contaminarea; țesuturile devitalizate, necrozate, detritusurile vor fi îndepărtate; hemostază atentă; îmbunătățirea aportului sanguin la nevoie; se va evita crearea de spații moarte; evitarea suturilor tensionate; intervenția va fi rapidă fără a prelungi inutil timpul operator; înainte de închidere se vor efectua irigații abundente cu soluție sterilă
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
și fibrilare ale celulelor parenchimatoase și stromale, care sunt mai rezistente la acțiunea enzimelor litice. În final se lizează și acestea, totul transformându-se într-o masă omogena, cu rare resturi de cromatina și de fibre de colagen, așa-numitul detritus necrotic. După mecanismul de producere în cadrul necrozei uscate se deosebesc: necroza de coagulare, necroza ceroasa, necroza fibrinoidă, steatonecroza și necroza de cazeificare. NECROZA DE COAGULARE Necroza de coagulare este prototipul necrozelor uscate. Aspectele macroscopice diferă de la organ la organ sau
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
participa la înlăturarea elementelor distruse sub acțiunea factorilor nocivi: efectuează detersia, curățirea focarului. Granulocitele neutrofile și mai puțin cele eozinofile și îndeosebi monocitele transformate în macrofage, intră intens MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 69 în endocitoză, incorporând prin intermediul fagocitozei și a pinocitozei detritusul necrotic și exsudatul care îl îmbiba. În al treilea rând, celulele prezente în exsudat, prin trofinele pe care le conțin și prin factorii stimulatori ai multiplicării celulare, participă activ la faza proliferativa a proceselor inflamatorii. Exsudatul celular, cel mai important
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
înconjurător, în necrobaciloza sau marginea lor se pierde în țesutul limitrof, în campilobacterioza mieilor. Caracterul necrozei poate fi uscat, în holeră aviară sau manifestă o tendință evidență spre fluidifiere în necrobaciloza. Histologic, se relevă topirea țesuturilor locale cu persistentă unui detritus necrotic mai mult sau mai putin înfiltrat cu plasma, fibrina, IOAN PAUL118 hematii la mamifere, eritrocite la păsări și leucocite. Tentă generală a teritoriului necrotic este bazofila la mamifere și oxifilă la păsări. În jurul focarului necrotic se evidențiază adesea o
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
conjunctiv nouformat pe o suprafata întinsă poartă denumirea de sinechie sau aderenta, iar punțile, conjunctivale dintre două seroase se numesc bride. Sunt frecvente sinechiile și bridele pleurale și peritoneale. În cazurile în care activitatea resorbtivă nu înlătura tot exsudatul și detritusul necrotic existent, prin activitatea hiperplazică mezenchimală se realizează o capsula conjunctiva fibroasa, care izolează teritoriile distruse, reacție cunoscută sub denumirea de încapsulare sau sechestrare. Țesuturile rămase în zona sechestrata se calcifica sau se pot ramoli, dând astfel naștere unor formațiuni
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
5% din cazurile de pancreatită acută, pot fi fatale dacă nu sunt tratate chirurgical. Apar În cazuri severe Însoțite de șoc hipovolemic și necroze pancreatice și sunt complicații frecvente a pancreatitelor postoperatorii. Formarea abceselor urmează după contaminarea bacteriană secundară a detritusurilor pancreatice necrozate și a exudatului hemoragic. Bacteriile pot contamina pancreasul hematogen sau direct prin peretele colonului transvers. Antibioterapia profilactică instituită precoce În cursul pancreatitei acute severe scade incidența formării abceselor. CLINICA - Abcesul se suspectează când starea generală a unui pacient
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Boțianu II a crescut mult plasticitatea intervenției. Figura 44. Reprezentarea schematică a inciziei [57]. Figura 45. Reprezentarea schematică a lavajelor repetate efectuate la nivelul cavității [57]. Incizia masivului de pahipleură parietală poate alterna cu toaleta cavității de empiem pe măsură ce evacuarea detritusurilor progresează. Incizia pahipleurei parietale permite o toaletă mai bună a cavității și invers. Ulterior se trece la toaleta manuală și instrumentală a pungii de empiem cu eliminarea magmei cazeoase, a reosificatelor și a plăcilor calcare. Se obturează orificiile fistulelor bronșice
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
se spală repetat și alternativ, folosind aspirația rapidă, cavitatea de empiem cu apă oxigenată, ser fiziologic, cloramină 3‰, Rivanol 1 %, Tetraciclină 1%, Acid boric 1 ‰. Acest lavaj repetat efectuat insistent și conștiincios are atât o acțiune de curățire mecanică a detritusurilor tisulare, cât și o acțiune dezinfectantă și iritantă (mai ales Tetraciclina 1%, Aureociclina), asigurând simfiza mai rapidă a celor două pahipleure viscerală și parietală, ce urmează a fi puse în contact. TEHNICI MANUALE DE SUTURĂ ȘI ASIGURARE A BONTULUI BRONȘIC
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
leucoplast, iar securitatea poziției bandajului se asigură cu un pieptăraș, care să nu jeneze respirația. MĂSURI DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATORIE Cu toată toaleta chirurgicală riguroasă intraoperatorie, cavitatea de empiem rămâne încă mult timp „vie”; ea continuă să secrete și să elimine detritusuri tisulare. Din acest motiv trebuie urmărită foarte conștiincios cantitatea și calitatea conținutului din borcanul de colectare. Prin sistemul de irigație-aspirație instalat intraoperator se efectuează timp de 3-6 săptămâni, inițial de două ori, apoi o dată pe zi, lavaje cu drenurile de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
unui recuperaj de cel puțin 90%, în cazul repartiției neuniforme a componenților utili și dăunători, și de cel puțin 80%, în cazul repartiției uniforme a acestora. La cercetarea prin foraje cu carotaj continuu materialul obținut din util consta din carota, detritusul depus în tubul de sedimentare și din fragmentele din noroiul de foraj. În cazul unui recuperaj în carota de cel puțin 80%, proba chimica sau fizico-mecanică este constituită din jumătate de carota, obținută prin secționare axială, sau din întreaga carota
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
scopuri. Dacă recuperajul în carota este sub 80% și în intervalul cercetat nu apar intercalații sterile care se exclud din calculul rezervelor, pe lângă proba din carota se ia și o proba formată din amestecarea materialului din noroiul de foraj cu detritusul, rezultate din același interval cu carota. În cazul unor roci cu componente argiloase sau friabile, este necesară verificarea influentei noroiului de foraj asupra carotelor, prin executarea unor lucrări miniere coaxiale de verificare. În cazul straturilor neomogene de cărbuni, carotele obținute
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
etapă, pentru a vizualiza poziția cateterului și eventualul pasaj al substanței de contrast în duoden, se poate efectua o colangiografie pe cateter, utilizând fie substanțe de contrast radiologice fie SonoVue. Pentru a preveni colmatarea cateterului cu sediment biliar, coaguli sau detritusuri necrotice, acesta se va iriga, periodic, cu soluție salină. Efectele clinice și biologice ale unui drenaj eficient constau în dispariția pruritului după 12-24 ore și în scăderea bilirubinei (în 70 % din cazuri, valorile bilirubinei se înjumătățesc în 7-8 zile). Deoarece
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
Principala cauză a bolii coronariene la vârstnic este reprezentată de ateroscleroza coronariană. Factorii de risc clasici produc inițial disfuncția endoteliului vascular. Interacțiunea anormală a monocitelor și a trombocitelor cu peretele vascular conduce la acumularea în intimă a celulelor, lipidelor și detritusurilor responsabile de dezvoltarea plăcii aterosclerotice. Plăcile se dezvoltă cu viteză variabilă, ducând la reducerea segmentară a diametrului arterelor. Când suprafața luminală este redusă cu peste 80%, fluxul vascular este redus și în repaus (12). Ateroscleroza coronariană afectează arterele prin îngustare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
des întâlnite la femei, majoritatea pacienților nu dezvolta pancreatita, și prezintă nivele serice normale ale amilazelor. Majoritatea pseudochistelor sunt uniloculare și extrapancreatice, în timp ce majoritatea neoplasmelor chistice mucinoase sunt multiloculare și sunt localizate la nivelul corpului și cozii pancreasului. Pseudochistele conțin detritusuri necrotico-hemoragice cu nivele înalte ale amilazelor, în timp ce chistadenoamele mucinoase conțin material mucoid cu nivele ale amilazelor egale sau mai mici decât nivelul seric al amilazelor. Microscopic pseudochistele nu prezintă tapetarea epiteliala, în timp ce neoplasmele chistice mucinoase sunt tapetate cu celule epiteliale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
lungul unor suprafețe de cedare preexistențe (amplasamente afectate de alunecări anterioare). * Rocă - material stâncos, intact sau fisurat, care se află în locul originar de formare înainte de producerea alunecării. * Pământ - material cu un conținut ridicat de particule de dimensiuni reduse ( 80% particule * Detritus/Grohotiș - material fragmentat cu un conținut ridicat de particule grosiere (20-80% particule 2 mm). * Prăbușire - desprindere de material din cuprinsul unei panțe puternic înclinate în raport cu orizontală, în lungul unei suprafețe, de-a lungul căreia deplasările tangențiale sunt foarte mici sau
ORDIN nr. 62/N din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121723_a_123052]
-
lungul unor suprafețe de cedare preexistențe (amplasamente afectate de alunecări anterioare). * Rocă - material stâncos, intact sau fisurat, care se află în locul originar de formare înainte de producerea alunecării. * Pământ - material cu un conținut ridicat de particule de dimensiuni reduse ( 80% particule * Detritus/Grohotiș - material fragmentat cu un conținut ridicat de particule grosiere (20-80% particule 2 mm). * Prăbușire - desprindere de material din cuprinsul unei panțe puternic înclinate în raport cu orizontală, în lungul unei suprafețe, de-a lungul căreia deplasările tangențiale sunt foarte mici sau
ORDIN nr. 1.955 din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121765_a_123094]
-
lungul unor suprafețe de cedare preexistențe (amplasamente afectate de alunecări anterioare). * Rocă - material stâncos, intact sau fisurat, care se află în locul originar de formare înainte de producerea alunecării. * Pământ - material cu un conținut ridicat de particule de dimensiuni reduse ( 80% particule * Detritus/Grohotiș - material fragmentat cu un conținut ridicat de particule grosiere (20-80% particule 2 mm). * Prăbușire - desprindere de material din cuprinsul unei panțe puternic înclinate în raport cu orizontală, în lungul unei suprafețe, de-a lungul căreia deplasările tangențiale sunt foarte mici sau
ORDIN nr. 19.o/288 din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121764_a_123093]