125 matches
-
Organ bi-ebdomadar pentru răspîndirea științelor oculte în Dacia-Traiană" (Moftul român, 1893); "Ziar politic, patetic și umoristic" (Perdaful Buzăului, 1894) etc. Și titlurile solemne, pompoase au o tradiție evidentă: "Revistă pentru răspîndirea frumosului" (Arta și omul, 1933), "Ziar în slujba moților" (Detunata, 1943), "Revistă pentru adevăr, bine și frumos" (Comoara tinerimii, 1905) etc. Revenind la subtitlurile actuale, ar merita să fie investigate și modificările lor, substituirile strategice care au reflectat diverse mode stilistice. Se observă astfel (informațiile provin din fișierul consultabil în
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
fora pe următoarele amplasamente: l cartier Ghiroda (zona Țepeș Vodă) l cartier Ronaț (zona Pavilioane) l cartier Fabric l zona Sulina l Piața Vidraru l zona Garnizoana Militară l str. Ana Ipătescu l str. Socrate l Piața Unirii l Aleea Detunata. L. SCRIPCĂ
Agenda2003-10-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280764_a_282093]
-
fost, luni seara, afectat de un incendiu, trei persoane fiind spitalizate. O persoană a suferit arsuri la față și mâini, în timp ce alte două au fost intoxicate cu fum. Incendiul s-a declanșat într-una din garsonierele blocului situat pe strada Detunata, din cartierul clujean Gheorgheni, de la etajul al patrulea. Focul s-a extins rapid, afectând alte trei etaje. Locatarii imobilului au fost evacuați, însă trei persoane au avut nevoie de spitalizare, una acuzând arsuri grave la nivelul feței și mâinilor, celelalte
Cluj: Trei persoane au fost spitalizate în urma unui incendiu () [Corola-journal/Journalistic/23682_a_25007]
-
dyke-uri), în cadrul munților definitivați prin erupțiile mai timpurii din Munții Apuseni, Oaș și Gutâi. La acestea se adaugă stâncile cu fizionomii ciudate, vârfurile ruiniforme, 12 Apostoli (Munții Călimani) Con vulcanic (Masivul Ciomatu, Tușnad) Craterul vulcanic Sf. Ana Coloane de bazalt (Detunata, Munții Metaliferi) Vulcan noroios (Pâclele Mici) cheile și defileurile sculptate în rocile vulcanice. Cele mai apreciate obiective turistice din cadrul munților vulcanici sunt: Sfinxul din Oaș, o stâncă sculptată în andezit, cu aspectul unui chip de om; Vârfurile din Gutâi, interesante
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Văratecul ș.a.); Creasta Cocoșului din Masivul Gutâi, un impresionant zid de andezite cu înălțimi între 5070 m și lungime de aproape 200 m, reprezentând un rest dintr-un corp vulcanic aflat la altitudinea de 1430 m; Coloanele de bazalt de la Detunata (Munții Metaliferi), reprezentate prin coloane prismatice, ce constituie rezultatul solidificării lavelor bazaltice sub forma unor neck-uri; Caldera Călimanilor, un crater de dimensiuni mari (10 km diametru) alcătuit din platouri (cu lapiezuri, alveole, grote), coloane (Doisprezece Apostoli, ex. Mareșalul, Moșul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Jimbolia (p) - străzile Vladimirescu, Spre Est, Slavici, Timișorii, Negruzzi, „Pigi Prod”, S.N.I.F. Pompe; Gelu, Sânpetru Mic. Citiri de regularizare în perioada 5 - 9 septembrie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile Tigrului, Bușteni, Daliei, Nistrului, Levănțica, Pestalozzi, Abrud, Ofcea, Detunata; casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Circumvalațiunii, Zborului, Libelulei, C. Torontalului, Horia, Frasinului, Zenit; casieria din Bd. Maniu: străzile Cucului, Curcubeului, Ana Ipătescu, Fructelor, Actorilor, Vegetației, C. Șagului; casieria din Piață Kuttl: străzile Minotaurului, Berzei, Panselelor, Musicescu, Prut, Mureș, Cazane
Agenda2005-36-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284168_a_285497]
-
I, Freidorf, cu telefon, gaz, aer condiționat, îmbunătățiri, 35 000 euro, negociabil. Telefoane 228017, 0722833343. Proprietar, vând vilă, parter + mansardă, 5 camere, bucătărie, 2 băi, teren 540 mp, zona Braytim, preț 85 000 euro. Tel. 487416, 0727015490. Vând, în zona Detunata, str. Zlatna, apartament 4 camere decomandate, etaj II, bloc din cărămidă, preț negociabil. Telefon 0727420707. Vând garsonieră în zona Take Ionescu, etaj I, 25 000 euro. Tel. 0727420707. Vând teren intravilan, Calea Torontalului, la șosea. Telefoane 247143, 0745648530. Vând apartament
Agenda2005-40-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284273_a_285602]
-
afectate. În cadrul acestei investiții s-a executat extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale de presiune redusă, în lungime de aproximativ 1 700 ml, pe următoarele străzi din zonă: Galați (parțial), Nistrului, Zlatna, 3 August 1919 (parțial), I.D. Suciu (fostă Detunata), P. Sfetca. Totodată, s-a realizat interconectarea cu rețeaua de distribuție a gazelor naturale, executată o dată cu modernizarea liniei de tramvai pe strada Dacilor, precum și cu rețelele existente pe unele tronsoane din zonă. Prin realizarea obiectivului de investiții „Dezvoltarea rețelelor de
Agenda2005-35-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284123_a_285452]
-
uităm după o pensiune unde să înnoptăm, nu prea sunt. Ce turiști să vină pe drumuri rele ca ăsta? Se mai găsesc, uită-te la noi! Și într-adevăr, nu după mult timp ne-a ieșit la marginea drumului Pensiunea „Detunata”. Excepțional de frumos amenajată, modernă, confortabilă, foarte curată, deci se poate. Și nu eram singurii, erau și niște nemți veniți pe motociclete, ce stăteau pe terasă la o bere „Ursus”. Noi ne-am dus în gradină într-un chioșc frumos
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
-i Testamentul Scris cu sânge, moții mei, Ce-i trecutul și prezentul, Viitorul nostru, ce-i? Rânduielile nu-s bune , Țara geme sub poveri, Nu e cine să-i răzbune Necinstitele dureri. ................................. Colo-n Munții din Apus, Cu Râmeți și Detunate, Dumnezeu în ei și-a pus Lacrimile Sale, toate... Referință Bibliografică: Cântec pentru fluierul Iancului... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 564, Anul II, 17 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile
CÂNTEC PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366785_a_368114]
-
oferi - pe lângă spațiile de locuit - „logistica” necesară susținerii vieții socio-economice a unei mari concentrări umane. Astfel, în componența cartierului au fost prevăzute școli, magazine, o unitate medicală, o circa de militie, spații de joacă pentru copii, precum și parcul de agrement Detunata. Aveam vreo 10 ani atunci când ai mei au primit, de la stat, un apertament în noul cartier. Îmi amintesc de prima mea ieșire, la cumpărături, împreună cu mama. Obișnuit cu micile magazine ale comerțului de stat, „Complexul commercial Extra” din „microraionul 1
SUPERMARKETUL SOCIALIST de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340242_a_341571]
-
El, despre acest Munte de Duh și de Adevăr- AVRAM IANCU! Am amânat, poate și datorită faptului că Vidra lui era atât de aproape de Sohodolul nașterii mele! Dar cu cât m-au îndepărtat pa șii de colosul acesta de piatră detunată, de-aici, din Câmpia Aradului, pe unde au trecut și pașii lui, măreția acestui Munte se vede mai deplină! Nu se stie exact nici acum ziua și luna în care pruncuțul de la Vidra de Sus (azi Avram Iancu) a văzut
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
coleg de la Facultatea de Drept din Cluj... Reîntorcându-se în Apuseni, la 21 iulie 1852, Iancu nu vrea să dea ochi cu împăratul pe Muntele Găina care vizita ținuturile unde a avut loc Revoluția. La Vidra, la Câmpeni, Roșia Montană, Detunata, Abrud sau Bucium, Iancu refuză de asemenea întîlnirea cu monarhul. 1855, toamna. Pe Câmpia Liber tății de la Blaj, cu creștetul descoperit, „ca în fața unui altar”, Craiul Munților, cu ochii înlăcrimați scrutează depărtările... „ Eu nu-s Iancu. Eu sînt umbra lui
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
Apele mării. ,, Gheața simbolizează pentru Eminescu un regim al sensibilității, revărsând o teroare confuză. Muntele semnifică pentru el sublimul inaccesibil. Acela care vrea să dezlege enigma vieții, trebuie să urce pe muntele magului călător în stele, în locuri de piatră detunată, pentru a măsura de sus lumea din văi. Muntele, înseamnă pentru Eminescu acumulare, concentrare de forțe tainice. Eminescu este prin verticalitate o cale de a transcede spre firmament și de a trăi într-un univers al miracolelor. Pentru el apa
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
agățați de această speranță, amestecați în învălmășeala a două decenii și aproape jumătate în care comunismul învinge neîncetat și rotativ, comunismul. S-au depietrificat munții de nedreptăți și opresiuni, dar am rămas cu nisipul lor! Mai greu de sfărâmat, de detunat și evacuat. Dacă în optzeci și unu de ani de monarhie am avut, cu tot cu perioada lui Ion Antonescu, cinci ani de dictatură, în aproape un secol de republică nu am avut nici o zi de democrație reală. În loc să se înfierbânte mințile
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]
-
nu și-au rupt niciodată cu desăvârșire rădăcinile și au simțit nevoia de a deschide un muzeu care să vorbească singur despre Bucium și locuitorii săi, despre ceea ce a însemnat pentru România secolului XlX civilizația construită de către aceștia la poalele Detunatei (versant bazaltic unic în Europa). Ideea muzeului a pornit, ca și cum divinitatea și-ar fi dat concursul, de la stricăciunile provocate de inundații în 1982 în zona târgului din Bucium, inundații cărora le-au căzut pradă o cruce și o măcelărie. Atunci
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
stâlpul negru iau arfa de aramă, / Arfa a cărei sunet e turbur, tremurat, / Arfa care din pietre durerile le chiamă" (Povestea magului călător în stele) sau "stoarce lapte din a stâncei coaste seci" (Memento mori). Piatra (în componentele ei: "piatra detunată", "piatră seacă", "piatra sură", "piatră risipită") închide în ea forțe pe care doar magul le poate elibera: el bate de trei ori în piatră ca într-o lespede secretă dintre moarte și viață să o învie pe regina Maria, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
literar”, „Curentul literar”, „Blajul”, „Familia”, „Luceafărul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Symposion”, iar după război, la „Orizont”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Vatra”, „Familia”, „România literară”. A contribuit la întemeierea revistelor „Lanuri” (Mediaș, 1933-1939), alături de George Popa și Mihai Axinte, „Crai nou” (Cluj, 1937), „Detunata” (Alba Iulia, 1943-1944), alături de Ioan Popa-Zlatna și I. V. Munteanu. Primul lui volum de poeme, Cartea moțului, apare în 1937. Născut în Apuseni, „sub tâmpla Detunatei”, „într-un sat uitat de Cel de Sus”, „cu oameni supți ca niște steni
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
revistelor „Lanuri” (Mediaș, 1933-1939), alături de George Popa și Mihai Axinte, „Crai nou” (Cluj, 1937), „Detunata” (Alba Iulia, 1943-1944), alături de Ioan Popa-Zlatna și I. V. Munteanu. Primul lui volum de poeme, Cartea moțului, apare în 1937. Născut în Apuseni, „sub tâmpla Detunatei”, „într-un sat uitat de Cel de Sus”, „cu oameni supți ca niște steni, / De parcă-or fi fost cuscri cu Iisus”, C.-C. a îmbrățișat poezia socială, s-ar putea zice, prin predestinare. Fascinat de poemele lui Aron Cotruș, într-
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
călăuzit de apologetul lui Pătru Opincă, el și-a consacrat întreaga operă, versurile și proza, cinstirii moților și „țării” acestora. Ceea ce se numește metaforic „universul poeziei” se circumscrie, în cazul său, în geografia Apusenilor, punctată de toponime și hidronime ca Detunata, Arieșul, Albac, Câmpeni, Scărișoara, Vidra, Abrud, sacralizată pentru oamenii locului de amintirea lui Horea și a lui Iancu. Când finalitatea discursului liric nu este celebrarea directă a meleagurilor natale, poetul privește țara întreagă, nu numai Transilvania, din inima lor, însușită
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
speranței, Sibiu, 1995; Cea mai frumoasă poveste, Alba Iulia, 1995; Civilizația are dureri de cap, Alba Iulia, 1996; Oameni nelocuibili, Alba Iulia, 1996; Îngerul de piatră, Alba Iulia, 1998; Muntele cu nume de fată, Alba Iulia, 1998; Stânca de foc - Detunată, Alba Iulia, 1998; Cerneală de doliu, Alba Iulia, 1999; Degustători de nuduri, Alba Iulia, 1999; Prințesa Oașa, Alba Iulia, 1999. Culegeri: Merge dorul și răsare, Alba Iulia, 1975; Cântece și tradiții populare despre Horea și Iancu, Alba Iulia, 1978 (în
MARGINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288017_a_289346]
-
tradiționale din poezia ardeleană. I s-a reproșat absența tensiunii lirice, dar i-a fost remarcat timbrul egal al vocii poetice. Mult mai viguroasă este opera lui de prozator și de eseist. După o primă carte de proză - Furtună sub Detunata (1957), amplă „povestire istorică” de evocare a unui episod din lupta minerilor din Zlatna, la câteva decenii după răscoala lui Horea -, P. a dat un ciclu romanesc format din cinci volume care, relativ independente, se articulează într-o ambițioasă frescă
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
tragice, P. refuză și aici retorica agresivă a șovinismului, manifestându-se cu echilibru ca un susținător al armoniei și colaborării interetnice. SCRIERI: Psalmii neliniștii, Bistrița, 1942; Raoul Șorban, Cluj, 1942; Petre Abrudan, Cluj, 1942; Laudă singurătății, Cluj, 1944; Furtună sub Detunata, București, 1957; Introducere în literatura Americii Latine, pref. Miguel Angel Asturias, București, 1965; Schițe pentru un portret al Americii Latine, București, 1966; Scriitori latino-americani, București, 1966; Nepoții șarpelui cu pene, București, 1967; Priveliștile lumii, București, 1967; Profiluri hispano-americane contemporane, București
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
Dacia”, 1942, 8; Victor Iancu, Scrisul românesc în Ardealul de Nord, LU, 1943, 2; Emanoil Bucuța, Pietre de vad, III, București, 1943, 369-370; Ion Cherejan, Câte ceva despre poezia lui F. Păcurariu, „Tribuna Ardealului”, 1944, 16 septembrie; C. Armașu, „Furtună sub Detunata”, GL, 1957, 33; Edgar Papu, „Introducere în literatura Americii Latine”, GL, 1965, 39; Darie Novăceanu, „Introducere în literatura Americii Latine”, CNT, 1965, 51; Oarcăsu, Oglinzi, 212-217; Darie Novăceanu, „Scriitori latino-americani”, CNT, 1967, 2; Ion Lungu, „Scriitori latino-americani”, T, 1967, 8
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
ne-nturnată. S-a dus Pan, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb. Eliad zidea din visuri și din basme seculare Delta biblicelor sânte, profețiilor amare, Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de-nțeles; Munte cu capul de piatră de furtune detunată, Stă și azi în fața lumii o enigmă n-esplicată Și veghiaz-o stâncă arsă dintre nouri de eres. {EminescuOpI 32} Bolliac cânta iobagul ș-a lui lanțuri de aramă; L-ale țării flamuri negre Cîrlova oștirea chiamă, În prezent vrăjește umbre dintr-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]