384 matches
-
comunități, care erau obișnuite cu accesul liber la sistemele de resurse și cu patternuri decizionale și comportamentale care nu individualizau acțiunile de exploatare a sistemelor de resurse ale fiecărui obștean în parte. Din păcate, problema sistemelor de resurse din satele devălmașe nu a constat în nerespectarea regulilor de plafonare a drepturilor de folosință. Date fiind condițiile demografice și tehnice, simpla nerespectare a acestor reguli nu ar fi însemnat o tragedie pentru sistemele de resurse deoarece în continuare acestea erau infinite în raport cu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți agenți acaparatori au profitat atât de legile formale, cât și de cele ale comunităților devălmașe, modificând în același timp și forma de proprietate, și patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în acel registru. Deși slab tolerați în obște, nebăștinașii reușesc să pătrundă, să aibă acces la sistemele de resurse și, în final, să destrame vechiul sistem de organizare. Ei au reușit să pătrundă fie prin luarea în arendă a averilor devălmașe, fie prin obținerea indigenatului . De obicei, țăranii nu dădeau de bunăvoie în arendă terenurile, dar neavând bani se împrumutau și erau apoi siliți să dea pământul în arendă. Sistemul era de fapt o camătă, iar datoriile se prelungeau adesea de la
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
persoană abia intrată în obște. Prin înrudire, ea căpăta dreptul de a exploata un teren agricol care, deși nu se echivala cu proprietatea privată, era totuși lăsat în administrare/exploatare gospodăriei respective. Celelalte sisteme de resurse erau însă în continuare devălmașe. În aceste cazuri, apărea întrebarea dacă un străin care a obținut dreptul de a avea o ocină capătă aceleași drepturi de folosire a sistemelor de resurse devălmașe ca și un băștinaș. În cazul obținerii indigenatului prin cumpărare, acesta era inițial
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în administrare/exploatare gospodăriei respective. Celelalte sisteme de resurse erau însă în continuare devălmașe. În aceste cazuri, apărea întrebarea dacă un străin care a obținut dreptul de a avea o ocină capătă aceleași drepturi de folosire a sistemelor de resurse devălmașe ca și un băștinaș. În cazul obținerii indigenatului prin cumpărare, acesta era inițial respins de către obște și în totală contradicție cu „obiceiul pământului”. Din moment ce nicio gospodărie nu era proprietara terenului pe care îl exploata, nu avea cum să îl vândă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
era proprietara terenului pe care îl exploata, nu avea cum să îl vândă. Aceste vânzări sunt posibile pe măsură ce ocinile devin ereditare, gospodăria se autonomizează, iar drepturile obșteanului se individualizează (Stahl, 1998, vol. II, pp. 224-234). Procesul de împărțire a averii devălmașe a avut loc în mai multe etape. Într-o primă fază au fost împărțite terenurile destinate agriculturii, pentru ca în final să fie împărțite izlazul și pădurea. Terenurile agricole au fost distribuite după diverse metode care variază de la un sat la
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
împărțite terenurile destinate agriculturii, pentru ca în final să fie împărțite izlazul și pădurea. Terenurile agricole au fost distribuite după diverse metode care variază de la un sat la altul, de la o etapă la alta n. Diversele metode de împărțire a averii devălmașe aveau însă pe fond o regulă de bază care era menită să prevină apariția conflictelor: „Pentru a curma o controversă de tipul «cine împarte parte-și face», oamenii folosesc un procedeu simplu - «unu’ împarte, altu’ alege»; cu alte cuvinte, cel
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vorba de o împărțire a drepturilor de folosire a sistemelor de resurse. Sistemul folosit era proporționalitatea lotului agricol cu dreptul de a folosi pădurea și izlazul (Stahl, 1998, vol. II, pp. 270-290). 2.4. Concluzii Date fiind condițiile din satele devălmașe românești, cumulate cu nivelul de dezvoltare al aparatului administrativ de stat din acea perioadă, putem afirma, din perspectiva Cadrului de Analiză și Dezvoltare Instituțională, că forma de proprietate în comun era cea mai potrivită la acea vreme. Astfel, costurile creării
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
comun era cea mai potrivită la acea vreme. Astfel, costurile creării și întăririi drepturilor de proprietate privată sunt mari. Dacă în cazurile studiate de Ostrom costurile mari proveneau din dificultatea tehnică de a împărți resursele și sistemele respective, în satele devălmașe există costuri mari chiar și în cazul unor resurse care nu pun astfel de probleme tehnice. Costurile mari vin în principal din raporturile cu statul, care nu avea un aparat administrativ capabil să garanteze proprietatea privată. O altă condiție ce
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vin în principal din raporturile cu statul, care nu avea un aparat administrativ capabil să garanteze proprietatea privată. O altă condiție ce recomandă guvernarea în comun este valoarea economică mică a produsului obținut din sistemul de resurse. În cazul satelor devălmașe avem de-a face cu resurse care au o valoare mică datorită condițiilor tehnice și a celor economice. Primele împiedicau transformarea resurselor în produse finisate cu valoare economică mare, iar ultimele împiedicau valorificarea lor. Nu în ultimul rând, beneficiile generate
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a resurselor exploatate se modificau regulat. După ce am stabilit, conform grilei teoretice, că devălmășia absolută era cea mai bună formă de organizare la acea vreme, voi încerca să formulez o concluzie și în privința eficienței aranjamentelor instituționale particulare identificate în satele devălmașe. Pe parcursul capitolului am punctat diversele elemente care ne determină să afirmăm dacă acele aranjamente instituționale au fost eficiente sau nu, motiv pentru care nu voi mai reveni asupra lor. Însă, în loc să sumarizez toate observațiile într-o concluzie finală, voi face
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dacă luăm în calcul accentul pe egalitate între membrii comunității, subliniat permanent de studiul lui Stahl. d) „Cei care monitorizează răspund față de cei care au dreptul de a apropria resurse sau sunt chiar unii dintre aceștia.” Și în cazul satelor devălmașe, monitorizarea se făcea de către membrii comunității care deținea bunul comun. e) „Pedeapsa pentru încălcarea regulilor operaționale se stabilește în funcție de gravitatea faptei.” Pe parcursul analizei am identificat doar tipuri de pedepse în funcție de tipurile de acțiuni, nu și pedepse proporționale cu fapta. f
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
faptei.” Pe parcursul analizei am identificat doar tipuri de pedepse în funcție de tipurile de acțiuni, nu și pedepse proporționale cu fapta. f) „Mecanismele de aplanare a conflictelor nu sunt costisitoare.” Am argumentat pe parcursul analizei că acest principiu era respectat și în satele devălmașe. g) „Recunoașterea dreptului localnicilor de a se autoorganiza nu este chestionată de autoritățile externe comunității.” Într-o primă etapă, acest principiu este valabil și în satele devălmașe, după care statul începe să intervină din ce în ce mai mult. Se trece printr o perioadă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
costisitoare.” Am argumentat pe parcursul analizei că acest principiu era respectat și în satele devălmașe. g) „Recunoașterea dreptului localnicilor de a se autoorganiza nu este chestionată de autoritățile externe comunității.” Într-o primă etapă, acest principiu este valabil și în satele devălmașe, după care statul începe să intervină din ce în ce mai mult. Se trece printr o perioadă în care autoorganizarea era posibilă mai degrabă datorită unui vid legislativ și se ajunge apoi la o neconcordanță destul de semnificativă între comunitate și stat. Așadar, se poate
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nu sunt însoțite de reguli la toate nivelurile. Dată fiind absența regulilor de procedură, semnalată de mai multe ori, putem afirma că acest principiu, chiar dacă era respectat, era respectat întâmplător. În concluzie, având în vedere că aranjamentele instituționale din satele devălmașe, dintr-un număr de opt principii, respectau pe deplin doar trei, putem afirma că guvernarea în comun, sub forma cunoscută în satele românești, nu reprezenta un sistem eficient în sensul sustenabilității în exploatare a sistemelor de resurse. Ce-i drept
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
să se destrame. Nu știm în ce măsură destrămarea acesteia poate fi pusă pe seama propriei incapacități sau pe seama altor factori, întrucât nu avem elementele necasare pentru a ne pronunța. Scopul acestui capitol este însă acela de a vedea dacă avem în satele devălmașe exemple de bună practică în guvernarea bunurilor comune. Observăm în satele românești o oarecare capacitate de a găsi soluții colective în gestionarea resurselor, dar, din punctul meu de vedere, analiza de față ne spune cu siguranță că nu avem un
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
exemple de guvernare a bunurilor care să fie aplicabile României de azi. Nu afirm că soluția guvernării în comun nu este potrivită pentru România, ci că, dacă vrem să pledăm pentru această soluție, nu o putem face invocând exemplul satelor devălmașe. În acest sens, analiza de față constituie doar un început care, dacă ar continua cu o analiză a perioadei capitaliste și apoi a celei comuniste, ar oferi un tablou complet al patternurilor specifice României în ceea ce privește managerierea resurselor. Acest tablou ar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
alternativ pe care îl vom avea în vedere și la care se va face raportarea este cel construit de H.H. Stahl (1998), cu scopul de a oferi o înțelegere a modului în care au fost guvernate în mod tradițional satele devălmașe românești, îndeosebi cele din spațiul Vrancei. Prima parte a volumului cuprinde contribuții în acest sens. Analiza lui Stahl cu privire la modul în care comunitățile (sate sau confederații de sate) gestionau în comun resurse tradiționale precum pădurile, pășunile, iazurile etc. nu avea
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
soluțiile oferite au făcut apel la coerciția statului. Țăranul era obligat să muncească pe moșiile boierilor și era pedepsit dacă nu făcea acest lucru. El era constrâns în acest sens prin mijloace administrative, nu stimulat economic. Aranjamente instituționale precum satele devălmașe tradiționale au reprezentat însă un cu totul alt tip de soluție la problemele de acțiune colectivă: o soluție caracterizată prin mecanisme locale, endogene. Comunitățile mici (sate sau grupuri de sate) au produs mecanisme de gestionare a problemelor cu care se
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
comune și au funcționat în perioada în care aceste circumstanțe s-au păstrat; deterioarea circumstanțelor a reprezentat momentul în care și instituțiile respective și-au arătat cu claritate slăbiciunile. Dar dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că aranjamentele instituționale din satele devălmașe diferă în mod radical de acelea pe care Ostrom le-a studiat; căci Ostrom s-a aplecat asupra acelor instituții care au reușit să facă față situațiilor în care resursele deveneau limitate sau chiar apărea o puternică penurie. Altfel spus
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
este că aceste instituții nu erau îndeajuns de elaborate încât să facă față unor situații noi. Voi da un singur exemplu în acest sens; el nu privește regulile pe care Stahl le-a considerat centrale pentru înțelegerea adecvată a instituțiilor devălmașe; de altfel, le acordă un loc foarte redus în cele trei volume ale Contribuțiilor sale. Din punctul meu de vedere, aceste reguli sunt însă esențiale pentru înțelegerea modului în care funcționează o societate. E vorba de regulile de luare a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
nouă situație la cadrul existent, nu o construcție nouă, adecvată unor circumstanțe de o natură radical diferită de cele anterioare. Să notăm aici o dificultate serioasă a analizei propuse de Stahl. El presupune că, atâta vreme cât abundența era regula, aranjamentele instituționale devălmașe erau eficiente: ele au funcționat în satul arhaic. Or, în lipsa evidenței empirice, este greu de spus dacă persistența acelor aranjamente a fost datorată faptului că erau eficiente sau pur și simplu faptului că obștile nu aveau nici capacitatea tehnică și
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți agenți acaparatori au profitat atât de legile formale, cât și de cele ale comunităților devălmașe, modificând în același timp și forma de proprietate și, implicit, patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că devălmășia a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută (p. 99). Aranjamentele instituționale devălmașe stau mărturie pentru un anumit tip de organizare socială în care de fapt nu se presupune că existau condițiile tehnologice și demografice care să conducă la epuizarea resurselor; ele asumau abundența acestora și se construiau prin evitarea - întru totul posibilă
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
guverneze comportamentul individual și să stabilească modalitatea de exploatare a resurselor. Plecând de la modelul dezvoltat de către Elinor Ostrom și colaboratorii săi (CADI), în capitolul de față mă voi opri asupra sistemului de reguli dezvoltate la nivelul comunităților locale din satele devălmașe din Vrancea. În acest sens voi analiza sistemul de reguli existent, sursa regulilor (dezvoltate la nivelul comunității sau provenite din exterior), tipurile de reguli și măsura în care acestea stabilesc mecanisme clare de utilizare a sistemelor de resurse. În cazul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]