2,015 matches
-
petrece la vânătoare de turturele sau la vânătoare de mistreți. Satul are o fermă mare de porci corciți cu sălbăticiunile, iar un regizor cabotin pripășit pe acolo imaginează un film în care animalele, evadate din adăposturi, devenite foarte agresive, ar devasta localitatea și împrejurimile. Ar fi, în intenția probabilă a prozatorului, o imagine caricaturală a unei lumi decăzute și respingătoare, a răului și a grotescului care înving. Romanul începe cu întoarcerea de la oraș a Dorei Bârcă, plecată să nască în secret
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
care i-a urmat, președintele spune că se știe cu precizie că în ziua violențelor din 13 iunie în Piață nu se mai aflau studenți. Din cine erau compuse atunci acele „grupuri anarhice” care au incendiat mașinile poliției și au devastat sediile Poliției, SRI, MI și clădirea Televiziunii? De ce minerii veniți să facă ordine în București (cine i-a organizat? au plătit bilete de tren? cine le-au fost ghizii prin București, pentru că devastările lor au avut o precizie chirurgicală? ce
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
veniți să facă ordine în București (cine i-a organizat? au plătit bilete de tren? cine le-au fost ghizii prin București, pentru că devastările lor au avut o precizie chirurgicală? ce au mîncat și unde au dormit în Capitală?) au devastat Universitatea, Facultatea de Arhitectură, (din moment ce se știa că în Piață nu mai erau studenți?), sedii de partide și de publicații? Și rebelii din 13 iunie și minerii din zilele următoare ar fi trebuit să plătească pentru faptele lor, dar nu
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
oameni miloși gata să-mi preia avutul, storcătoarea de lămâi, ediția mea din Schwitters și bluza cu paiete, adevărat chilipir, cumpărată pe bani puțini de la o artistă vieneză în design și tocmai bună să fie expediată în diverse zone inundate, devastate de război, suferind de foame, răvășite de cutremure sau de erupții vulcanice. Sunt sigură că dumneavoastră, ca preot catolic îndatorat să fiți milostiv cu nevoiașii acestei lumi, le-ați și lăsat părți din averea pe care o posedați. Dar vă
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
129-130). E aici o exuberanță a prăbușirii lumilor pe care o vom reîntâlni, transfigurată artistic, mult mai târziu, în poezia lui Leonid Dimov din anii ’70. Ar mai fi multe de spus despre structura sado-masochistă (latentă sau manifestă) a tânărului devastat de contradicții, despre „blestemata feminitate a naturii” lui (p. 245), despre zguduirile apocaliptice ale universului său, pregătind somptuoasa pavăză barocă a imaginarului dimovian. Leonid Dimov este nu numai un poet fantast, dar și un personaj fabulos. E nevoie de reinventarea
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
pietre Rostogolite din culmile munților Și împiedecând calea Pentru ca să-mi fie înger căzut Și înger urcând scara. Prin acest vis, dacă-l putem numi așa, Devenim suiș ce prin sine coboară, Coborârea fiindu-i cea mai înaltă devenire în lumea devastată în felul unui crin Tăiat de rădăcini și făcut dar unui sicriu; Acesta niciodată zăvorât de taină Ci deschizându-se către privirile Ascunse ale celor patru laturi de Dumnezeu. Prin ele cel ce intră iese, Iar cel ce iese e
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
și florile". Floarea de bronz a lui Linné povestea și despre nașterea mea, făcându-mă să-mi închipui cum m-am străduit să ies din "floare" pricinuindu-i atâta durere mamei - intrând direct în timpul îngrozitor al istoriei, când Europa era devastată de război, târându-se printre resturi de lumină zdrențuită. Linné îi invita pe toți trecătorii interesați de statui, să miroasă o floare, o floare de aceeași subtilitate unică precum sexul matern. Pentru a nu uita parfumul de la naștere, sosirea onirică
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
au ajuns miliardari peste noapte, cu în care urlă vântul sălbatic al ignoranței dezarmante”. Revenind la crochiul bulversant al Mariei Toacă, nu avem voie să ocolim un nou oftat istoric al acesteia, provocat de desfigurarea Bucovinei de Nord: ,, Au fost devastate sfinte lăcașe, distruse librării și biblioteci de carte românească, schimbate denumirile de străzi... Însă șenilele tancurilor și cizmele ostașilor , care au intrat victorioși cu șaizeci de primăveri în urmă în metropola Bucovinei, n-au reușit să șteargă unele inscripții românești
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și trăia cu frica în sânge că oricând putea face pușcărie pentru atitudinea sa și pentru faptul că avusese curajul să spună adevărul. La toate acestea se adaugă rapoartele poliției secrete austriece, care tot în ziua de 28 iunie 1883 devastează sediul Societății Carpații, al cărui membru era și Eminescu și care clandestin acționează pentru unirea Ardealului cu patria mamă. În rapoartele secrete despre activitatea acestei societăți, Eminescu este foarte des citat. Care a fost răul făcut de Eminescu că a
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
capitalei, iar rabinul Antoine Levy a ținut cuvântarea inaugurală. La începutul deceniul al patrulea al secolului trecut au loc lucrări de extindere a templului ce vor adaposti sala de conferințe, muzeul, arhiva și biblioteca. Afectată de cutremurul din 1940 și devastată în timpul rebeliunii legionare, sinagoga va intra în reparații în anul 1945, acțiune reluată acum cațiva ani. În spatele blocului din estul Pieței Sfânta Vineri, având fațada principală la câțiva metrii de blocul ce o maschează, găsim Sinagoga Mare sau „Poloneză”. Începute
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
anunța într-un interviu că a scris destule piese și vrea să se concentreze asupra politicii. În 1999 el a condamnat intervenția NATO în criza din Kosovo, susținând că nu va face decât să îagraveze nenorocirea și ororile și să devasteze țara.' În 2001 s-a alăturat comitetului internațional care-l apăra pe Slobodan Milosevici. În noiembrie 2002 s-a opus așa-zisului război preventiv împotriva Irakului: îBush a spus: Nu vom permite ca armele cele mai crunte ale lumii să
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
anunța într-un interviu că a scris destule piese și vrea să se concentreze asupra politicii. În 1999 el a condamnat intervenția NATO în criza din Kosovo, susținând că nu va face decât să îagraveze nenorocirea și ororile și să devasteze țara.' În 2001 s-a alăturat comitetului internațional care-l apăra pe Slobodan Milosevici. În noiembrie 2002 s-a opus așa-zisului război preventiv împotriva Irakului: îBush a spus: Nu vom permite ca armele cele mai crunte ale lumii să
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
stâlpii porții. Când orbitele-mi vor fi goale Când orbitele-mi vor fi goale, ca două pahare din care văzduhul a băut, până s-a îmbătat de fantasme. Când fața îmi va flutura peste craniu ca un steag zdrențuit, peste devastatu-i câmp de bătaie. Când limba îmi va încolți, iar iarba îmi va țâșni din gură, îngropându-mi vocea ca pe-un râu subteran. Când urechile își vor retrage timpanele în adâncuri, ca pe două lespezi acoperind două peșteri de
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
totuși într-un stadiu primitiv, cam fără rafinamente, și cu scăpări de ritm: “o pisică roșie-verde/ și cu torsul de femeie/ care pubisul și-l pierde/ și-n el gaura de la cheie/ se plimba pe galben-movuri/ cu picioarele-n perechi/ devastând cuminți alcovuri/ dându-le limbi în urechi.” Uneori, erotica se dezvoltă paroxistic și cubist, în versuri cu adevărat reușite, nu puține, totuși, și care salvează volumul de la a fi ceva marcat de „anxietatea influențelor.” De pildă: “Te vor înghesui-n
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
de măsură. Răzvrătită în fața răcelii și a nepăsării din gesturile semenilor, Madi absorbea toate durerile și frământările lumii, contopindu-se cu ele până la schilodire, pentru a le infuza o caldă, pulsândă, indeniabilă omenie. Efortul era însă epuizant și i-a devastat sănătatea. Orice soluție comodă, orice ieșire lejeră din criză, orice răspuns nesincer sau evaziv o iritau. Iar când devenea corozivă, trebuia să te păzești. Ne-am luat rămas bun, fără a ști că este și cel din urmă, cu două
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
de poezii, din multe sute de kilograme, câte a scris). Am putea oare să ne reglăm intensitatea cuvintelor, corespunzător cu realitatea? Sau nu ne putem raporta la moartea cuiva decât în două feluri extreme: ori îl sodomizăm, ori ne aruncăm devastați de durere isterică, peste el, în mormânt?
Păunescu, acest diavol, acest înger, acest porc şi acest geniu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21296_a_22621]
-
așa de mare, încât n-am știut cum altfel să-i supraviețuim, altfel decât obișnuindu-ne cu ea. În cele două decenii de tranziție, demolările au continuat în București, nu la fel de sălbatice, dar mai haotice că înainte. Cancerul care a devastat cartierul Uranus a metastazat în nenumărate tumore care au mușcat peste tot din trupul orașului. Străinii care vizitau Bucureștiul priveau îngroziți cum ne batem joc de propriul oraș. Noi ridicăm din umeri, aveam treburi mai importante de făcut. De exemplu
Un vot simbolic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82415_a_83740]
-
spre Aliați, acesta negocia în secret cu rușii pt. un armistițiu, probabil neștiind că împărțirea influentelor în Europa fusese decisă la Potsdam și Yalta). Armistițiul s-a semnat abia la 12 sept., timp în care rușii au ocupat și au devastat țară și au luat în prizonierat vreo 140.000 de militari români care “întorseseră armele” doar pe baza unei declarații la radio a regelui. Să nu uităm nici rolul coloanei a 5-a a comuniștilor în lovitură de stat de la
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
cărții ce urma să apară la Paris un an mai tîrziu. Călătorea, se poate presupune, de la Constanța la Marsilia, drumul pe apă, prin Marea Neagră și Marea Mediterană era mai sigur și poate chiar mai lesnicios decît cel pe uscat, prin Europa devastată de război. Inceput cu istoria ajungerii lui Septime Gorceix în România, care ocupă însă mai puțin de o treime din întregul text, Ťavertismentulť continuă cu precizări de natură tehnică despre felul în care a fost lucrată antologia. Selecția i-a
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
sinistru, ca boldurile se-agață de pieptul cuvintelor. Închizi ochii... Respiri adânc... Le simți peste tot prelungirea haotică, străpungerea vieții... Pe acoperișurile literelor, pe firele de tensiune ale rândurilor, înnegrind cerul filelor, te privesc, te-așteaptă, se năpustesc deodată și devastează tot ce întâlnesc... Ah, voi, puncte, puncte, puncte! Stoluri de puncte în derivă, în liniștea de plumb și cerul din ce în ce mai greu de atins, atacă fiecare spațiu cu ciocurile, cu ghearele și aripile lor. Puncte, puncte, numai puncte... Terifiant apar pe
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
Marea Azov de azi (Pliniu, Hist. Nat., VI. 7. 2). Astfel stă mărturie relatarea călugărului Wilhelm de Rubruquis, trimis în 1253 de regele Franței, Louis IX la tătarii și mongolii din Asia, imediat după marea invazie din 1241, când au devastat mai multe țări europene: „Am ajuns în fine la Etilia (Volga), un fluviu foarte mare...iar ziua următoare, după celebrarea Sfintei Cruci, am continuat călătoria călare și am ținut-o așa spre est până la sărbătoarea numită a Tuturor Sfinților. În
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
venea să dăruiesc tocmai ceea ce mie Îmi era atât de necesar! Omul privește Înmărmurit pentru că nu mai poate lovi. El privește la scara pe care eu am urcat și eu privesc mirată la el pentru că el nu-mi mai poate devasta conștiința. Iar eu agățată de această scară continui să dispar de la fața lui, ca și când nu aș fi fost niciodată. Eu dintr-o dată nu mai exist pentru el, de fapt el nu mai există pentru mine, pentru că eu sunt eliberată, el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fericit, cu brațele deschise, ninsoarea, pe Marin Sorescu, cu capul înfășurat hazliu într-un fular cu carouri, pe Marin Preda, așezat pe o sofa elegantă, dar având în picioare ghete mari, țărănești, cu șireturile desfăcute, pe Nichita Stănescu, cu figura devastată de intensitatea trăirilor, pe Vladimir Streinu, privind în tavan, ca într-un cer prea jos, pe Ana Blandiana, sorbind dramatic dintr-o țigară! Ion Cucu povestește generațiilor viitoare cum era viața literară și ce atitudini aveau protagoniștii ei, în a
Ion Cucu ne invită la o călătorie în timp by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10529_a_11854]
-
ÎN VESTIARUL INIMII Mă uit la tine anonim și mă povestesc. Mai eram eu în preajma, prăfuit că un ceas din magazinul cu antichități, numai duminică, în vestiarul inimii. PORTRET Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, devastat din când în când de copiii vecinului de Răi, mângâiat în toamnele târzii de lumină felinarului de pe digul din coasta inimii. Cu frunzele încă ruginii, atârnând între diminețile ochilor, isi zornăie tăcerea în clopotnița buzelor aruncate-n suspin de fiecare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a fost posibil ca pașnicele gospodine de la mahalale Capitalei să se transforme subit în adevărate furii ce instigau minerii împotriva intelectualilor? “Oameni de bine”, în realitate securiști sadea, îi însoțeau pe mineri la sediile partidelor democrate pe care le-au devastat, răscolind orașul în căutarea liderilor opoziției pentru a-i lichidă fizic. În legătură cu venirea minerilor în Capitală, iată ce declară într-o scrisoare de protest publicată în anul 1977 Ilie Torsan, președintele executiv al Confederației Miniere: “...Două garnituri de tren au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]