64 matches
-
și dictatoriale), perestroikaxe "„perestroika" a început în 1985 când România era la apogeul dictaturii și al cultului personalitățiixe "„cultul personalității" conducătorului și al soției sale. 2. Modelul stalinisttc "2. Modelul stalinist" 2.1. Feminismul este deviaționismtc "2.1. Feminismul este deviaționism" Dacă putem vorbi despre un feminism marxist, nu putem vorbi despre un feminism leninist, stalinist sau despre unul sovietic. Aceasta înseamnă un recul serios după ce gândirea marxistă și socialistă a tratat problematica egalității de gen (Engelsxe "„Engels,Friedrich"6, Babel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
politică a acestora și a contribuit pe o scară foarte largă la emancipareaxe "„emancipare" femeilor sovietice. Cum, în astfel de situații, femeile descoperă genuin că au interese și solidarități comune care pot „scăpa” ideologiei oficiale, Jenotdel a fost desființat din cauza „deviaționismului feminist”, acuzație la fel de gravă ca și cea de „deviaționism burghez”. Această lecție relevă pregnant că partidele comuniste nu au tolerat nici o formă de organizare necontrolată sau care putea devia de la politica lor măcar prin diferență specifică, și că feminismul a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
foarte largă la emancipareaxe "„emancipare" femeilor sovietice. Cum, în astfel de situații, femeile descoperă genuin că au interese și solidarități comune care pot „scăpa” ideologiei oficiale, Jenotdel a fost desființat din cauza „deviaționismului feminist”, acuzație la fel de gravă ca și cea de „deviaționism burghez”. Această lecție relevă pregnant că partidele comuniste nu au tolerat nici o formă de organizare necontrolată sau care putea devia de la politica lor măcar prin diferență specifică, și că feminismul a fost tratat ca periculos chiar și în forma în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de organizare a mișcării socialiste de tineret și studențești. Acest lucru îl afirmă chiar fostul președinte în cartea amintită. O altă problemă, considerată controversată, din biografia lui Ion Iliescu, ar fi sancționarea sa de către Nicolae Ceaușescu, după 1974, învinuit de ”deviaționism intelectualist” Nu cred, că acesta este adevărul referitor la așa numita ”reeducare” cum o numește fostul președinte al României. Nu cumva, Nicolae Ceaușescu a umblat mai bine la fișa de cadre a lui Ion Iliescu și s-a convins de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
retezată de la rădăcină. Mamaliznikii (mămăligarii, cum îi insulta Hrușciov pe românii din Basarabia și Ucraina, n.n.) nu sunt o națiune, ci o curvă." Contramăsuri: se închide granița cu Basarabia, orice contact dintre cele două maluri ale Prutului fiind catalogat drept "deviaționism naționalist"; intelectualii care recunoscuseră identitatea lingvistică și culturală cu a românilor, sunt acuzați de "propagandă naționalistă" și reprimați; Basarabia este "transformată într-o bază pentru operațiunile clandestine împotriva României"255. Moscova trece la recrutarea de noi agenți fideli. În ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Să ne reamintim că în țările ex-comuniste, cerința mereu proclamată a dezbaterii critice a doctrinei și a adaptării ei la niște realități în mișcare n-a fost, de fapt, niciodată îndeplinită și că orice încercare de "revizuire" rămânea suspectă de "deviaționism" contrarevoluționar. Reluând paralela dintre cei doi scriitori româno-francezi, apare cu evidență atitudinea lor critică, aproape excepțională în context, față de realitățile și ideologia politică promovată de regimul sovietic al "dictaturii proletariatului". Și Panait Istrati, și Benjamin Fondane văd limpede și comentează
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
lor fusese introdus de Ștefan Gheorghiu.ť De fapt, aceluiași Ștefan Gheorghiu, de trei ori victimă a foștilor Ťtovarăși de luptăť (care l-au lăsat să moară, de ftizie, la 34 de ani, după ce aproape îl excluseseră din Ťmișcareť pentru deviaționism - Ťsindicalism revoluționarť - și nerespectare a conducerii centrale; în perioada regimului comunist i s-a confecționat o biografie falsă și decorativă, pentru a fi proiectat în rolul de proto-bolșevic, iar fiindcă școlii superioare de partid i s-a dat numele lui
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
a formulat aceste cerințe mai răspicat în 1946, cunoscute și la noi, la vremea lor, și aplicate cu oarecare întârziere. Criticii noștri din anii 1948-1950 au preferat să vehiculeze termenul de proletcultism, în ciuda repudierii lui de către Jdanov sub învinuirea de deviaționism și nesupunere față de partid, până în 1951, când a intervenit o schimbare în fa-voa-rea noțiunii de realism socialist, de sorginte stalinistă. A doua opțiune clară este aceea exprimată de Nicolae Manolescu, într-un răspuns la provocarea Sandei Cordoș: preferă înlocuirea termenului
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
Luca, fiecare informație fiind verificată de cel puțin două ori sau, altfel, dată ca nesigură, a consultat o cantitate la fel de impresionantă de documente de arhivă și dosare dintre cele mai diverse. Levy se oprește asupra fiecăreia dintre acuzațiile, conducînd spre "deviaționismul de dreapta", aduse Anei Pauker (rămasă în memoria populară pentru "devierile" ei "de stînga", în caz că astăzi se mai știe care e diferența). E vorba despre colectivizare (pe care o dorea treptată) și problema chiaburilor (pe care nu voia să-i
Ana Pauker, nici sfîntă, nici diavol by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15262_a_16587]
-
gândirii proletcultiste, un dogmatism încordat într-o frază musculoasă ca un boa constrictor împotriva pradei sale multiple, devorată cu o mânie lentă, dar necruțătoare. O a doua frază, încă mai dezvoltată, colectează cu o blândețe simulată personalitățile care concretizează aceste deviaționisme: Lucian Blaga, "poet panteist mistico-bucolic, în versuri de un imagism delirant", Nichifor Crainic, Ion Pillat, Adrian Maniu, V. Voiculescu, neuitându-i pe moderniștii Ion Barbu și N. Davidescu - cu toții fiind "partizani zeloși ai diferitelor curente decadente de la simbolism la expresionism
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
reproș - mi se pare în acest caz o idee foarte bună. Alternativele ar fi fost mult mai riscante: ar fi presupus fie analize politologice, istorice și semantice amănunțite, care să explice specificul ideologic al folosirii unor termeni ca antipartinic, centralism, deviaționism, imperialism, libertate etc. în diferite momente ale regimului comunist, fie - mai ales în cazul unor metafore clișeizate și ridicole - cârmaci, far, otravă - ar fi putut favoriza o luare de poziție didactic-sarcastică. Mai ales acest risc este evitat prin simpla punere
Cuvintele limbii de lemn by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7157_a_8482]
-
Sorin Ilieșiu. Doar două voturi contra și o abținere au fost înregistrate, peste 60 de membri BPN votând pentru. Impactul emoțional a fost suficient ca să încline balanța. ”Dizidenții” s-au speriat când au văzut ”unanimitatea”, să nu fie acuzați de deviaționism. Ca urmare, Tăriceanu a rămas singura voce critică. La vot, restul au mers cu câștigătorul, alegând escaladarea crizei din USL. Tăriceanu propunea menținerea USL, câștigarea președinției cu sprijinul electoratului pesedist și concentrarea pe măsuri adresate electoratului de dreapta, până în 2016
Pionul care l-a ajutat pe Crin să-l spulbere pe Tăriceanu în BPN () [Corola-journal/Journalistic/32239_a_33564]
-
tulburătoare" despre revoluția culturală. Acesta, în tinerețe, fusese declarat "element periculos și cosmopolit", fiindcă avea "rădăcini nesănătoase" și trăia într-un mediu urban, deci nociv, fiindcă avea ceva putred în el din punct de vedere ideologic și fusese infectat de deviaționism, fiindcă învățase limba franceză, o limbă imperialistă care deforma gândirea. În ciuda faptului că decretase moartea cuvintelor ("La ce bun să mai publici cuvinte când astăzi vin peste noi alte semne? S-a terminat cu cuvintele. Cuvintele trebuie să intre acum
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
Nemoianu. Formalismul estetic se eschivează de la plătirea tributului politic, adoptând calea unui suspect evazionism ideologic, inadmisibil pentru puterea comunistă aflată la începuturile ei. De aici iritarea regimurilor totalitare față de literatura evazionistă, considerată "artă degenerată". Evazionismul este un limbaj deviat, iar deviaționismul se face vinovat de lipsă de solidaritate cu scopul dictaturii. Iritarea merge în regimurile fasciste dincolo de interzicerea unei astfel de arte, până la incendierea ei publică, rezultat al unei condamnări fățișe, "purificatoare". Nu numai în Germania lui Hitler sau în Italia
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
din mers la mereu schimbatele pretenții ideologice: "Beju, cel care intenționase să-l excludă din partid pe Niculae, demascat ca deviaționist din grupul Ana Pauker-Vasile Luca în finalul ŤMoromețilorť, vol. II, este descoperit acum ca fost legionar, în schimb despre deviaționism nu se mai suflă o vorbă. în sfîrșit, deviaționist sau legionar, după vremuri și după nevoi, este de rău, și este un stigmat suficient pentru un personaj care se pare că încurcă ițele pe la raion, căci de la el pornesc toate
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
privințele, adică necopți îndeajuns pentru a formula un contraargument cât de cât solid." (pag. 6) Sigur că nu peste tot traseele sunt marcate atât de limpede. Însăși intenția de a crea o nouă dimensiune poate fi citită ca mostră de deviaționism. De altfel, senzația nici nu e de univers in statu nascendi, ci de redresare, prin inflație de limbaj, a celui dat. Reichmann și Stanciu se mulțumesc cu atât. Să transfere adică unei sintaxe știute și unui lexic recognoscibil aparențe (și
Manierisme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6838_a_8163]
-
similară celei de la Cluj. Dar la un nivel mai înalt. Au urmat cinci ani de studii aprofundate. Pe de altă parte, strânsoarea ideologică era dură. Era anul 1954! Rezoluția de partid, cea a P.C.U.S., din anul 1948 privind condamnarea pentru deviaționism ideologic, pentru formalism, modernism, a compozitorilor Șostakovici, Prokofiev, Haciaturian, spiritul acesteia nu dispăruse. Am trăit ulterior și zorii perioadei de deschidere. În mai multe rânduri am fost martorul unor prezentări susținute la pian de Șostakovici însuși; ... celebra Simfonie a X
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
acuza pe președintele Crin Antonescu, respectiv Partidul Național Liberal sub conducerea sa, de conduită nedemocratică, antieuropeană, antiamericană etc., de nerespectarea statului de drept, de abatere de la linia tradițională de dreapta și centru-dreapta a partidului, respectiv de orientare pro-orientală și de deviaționism spre stânga," spun edilii din Vestul Țării. Deciziile pe care Chiliman i le impută lui Antonescu nu sunt rezultatul deciziei unei singure persoane, ci a forurile statuare liberale, se mai arată în comunicat. Primarii condamnă modalitatea prin care a ales
Primarii PNL din vestul țării îl sprijină pe Antonescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39779_a_41104]
-
de sens și România intra într-o istorie a dictaturilor pentru următorii 50 de ani. Practic, româncele au votat pentru prima în condiții democratice în 20 mai,1990. Comunismul este incompatibil cu feminismul pe care l-a și condamnat ca „deviaționism burghez”. Comunismul românesc a reușit să etatizeze până și capacitățile reproductive ale femeilor. A produs o emancipare prin muncă și un patriarhat de stat. A preluat o parte din creșterea copiilor. A încurajat dubla zi de muncă pentru femei. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ideile legate de drepturi și interese fiindcă are cine gândi pentru ele. Reprimarea feminismului a venit chiar de la începuturi. Lenin o critica pe Clara Zetkin că se ocupă cu probleme minore în plină revoluție proletară și a considerat feminismul curat deviaționism burghez. Stalin a interzis organizațiile autonome ale femeilor, chiar dacă ele se socoteau antifeministe, dar emancipatoare. Mesajul său a fost foarte clar: nu există interese ale femeilor altele decât cele trasate de partid. Ele sunt acceptate în structuri de conducere în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
din ’90. Cu mânie proletară, Iliescu a înfierat „coloana a V-a din PSD care face temenele dreptei“ și a chemat la recâștigarea încrederii muncitorilor și țăranilor. „Bine că nu mai suntem în ’50, să fiu trimis la Canal, pentru deviaționism de dreapta“, a spus ușurat Dâncu. Și a conchis: „recursul la Ion Iliescu este sinucigaș din perspectiva imaginii și viitorului.“ Dar nici Adrian Năstase nu stă mai bine. În PSD se vorbește tot mai insistent de renunțarea la funcția de
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
al comuniștilor. Compoziția avea să se intituleze „Ilegalistul cheamă codrii cadrelor la luptă.“ Nu a mai apucat să definitiveze tabloul, Tudorache S. Teodorescu căzând în dizgrația lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, odată cu grupul Vasile Luca, Teohari Georgescu și Ana Pauker, acuzați de „deviaționism de dreapta“. A vrut să i-l dăruiscă mult mai târziu, când Tudorache ajunsese director la tipografia „Cartonul Roșu“. A renunțat, temându-se ca gestul său să nu fie interpretat cumva ca o ploconire, târzie, în fața fantomelor trecutului. În 1968
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în 1901, el participase în tinerețe la activitățile revoluționare. În 1933 a fost arestat și condamnat la doisprezece ani de închisoare din cauză că participase la greva feroviarilor de la Grivița din acel an. Stalinist în politica internă, el a sprijinit entuziast condamnarea deviaționismului lui Tito. Moartea lui Stalin și schimbarea ulterioară a politicii sovietice, care s-au produs în același timp cu perioada consolidării propriei lui puteri, au produs firește tulburări. Nici lui, nici adepților săi nu le plăcea ideea conducerii colective, dar
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
observator în cadrul Comecon-ului (CAER), el nu a semnat Pactul de la Varșovia. Restul blocului a urmat exemplul sovietic de reluare a relațiilor cu Belgradul, dar existau multe nemulțumiri față de politica acestuia, mai ales în rîndul celor care sprijiniseră deosebit de vehement condamnarea deviaționismului iugoslav de către Stalin. Se părea că Tito era răsplătit pentru atitudinea lui independentă, în timp ce aceia care fuseseră tot timpul loiali erau discreditați. Cu toate că relațiile cu celelalte state socialiste se îmbunătățiseră, guvernul iugoslav nu dorea să se alăture aliniamentului sovietic în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
devotament, alții îi deranjau pe sensibilii greci. Resentimentele au răbufnit cu violență abia în anii '60, cînd, pe drept sau pe nedrept, Statele Unite au fost identificate cu regimurile nepopulare. Poziția americanilor era bineînțeles influențată și de modificarea situației internaționale. După deviaționismul lui Tito și evidenta dispariție într-o oarecare măsură a pericolului de la granița de nord, Grecia avea mai puțină nevoie de o putere protectoare. În ceea ce privește recunoștința pentru sprijinul acordat pînă atunci, unii susțineau că Statele Unite acționaseră în propriul lor interes
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]