44 matches
-
să facă teatru dacă ar ști că „n-ar mai avea cum să intervină pentru a opri deteriorarea iremediabilă a unui spectacol”. Chéreau respinge scepticismul strehlerian și își supraveghează, punctual, punerile în scenă, pentru a stăvili sau a corecta „tendințele deviaționiste” de îndată ce le sesizează apariția. Supraveghere minimală, homeopatică. Regizorul privește, apreciază, cântărește și, la sfârșitul reprezentației, le înmânează actorilor „note” cuprinzând observațiile sale. El acționează ca un „informator” preocupat de propria sa activitate. Alți regizori recurg la o supraveghere mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
indistinct, realul devenind ficțional, iar ficționalul funcționînd ca adevăr. Întorcîndu-ne la naratorul Pym, să remarcăm faptul că el este foarte reticent la propunerea de a-și redacta aventurile pentru publicul larg. Consideră că "reflecția" lor textuală poate fi mistificatoare și deviaționistă, cu atît mai mult cu cît, în absența jurnalului/cronicii de actualitate, ele se vor baza exclusiv pe memorie. Remarca lui Pym este, în fapt, mult mai subtilă, trimițînd nemijlocit la posibilitatea ca orice reprezentare umană (inclusiv cea textuală) să
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de contra-tendință, uneori chiar ca tendință dominantă. Astfel, Rousseau, mișcarea Sturm und Drang, Athaneum-ul au fost devieri izolate și marginale ale filozofilor Luminilor înainte de a revoluționa ideile și a duce la apariția romantismului. Intelectualii marxiști au fost o mică minoritate deviaționistă în sînul intelectualilor de stînga înainte de a-și impune hegemonia și de a redeveni apoi o bisericuță. În sfîrșit, ideile intelectualilor nu rămîn izolate. Ele se răspîndesc în sferele cultivate ale societății. Ele află, chiar, în situațiile de criză morală
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
comisarul cominternist zelos și lipsit de scrupule. Lichidările staliniste organizate cu ajutorul lui Lavrenti Pavlovici Beria, dintre 1934 și 1938, vor produce panică în rândurile membrilor marcanți ai Partidului Comunist din România. Învinuiți că s-au abătut de la directivele Cominternului, considerați deviaționiști, cei executați au trebuit să accepte ”glonțul dulce al stalinismului”. Activând în condițiile ilegalității, Partidul va avea un sediu în străinătate, mai întâi la Harkov, apoi la Moscova. Din biroul politic, care activa în spațiul sovietic, au făcut parte: Alexander
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
rămâne una deschisă tuturor dezastrelor. Comparativ cu postmodernismul occidental, cel românesc afirmă Codreanu este o gălăgioasă formă fără fond, un fenomen de împrumut, care nu are nimic cu fondul nostru național. Ceea ce a dus la impunerea unor curente și orientări deviaționiste, cum ar fi feminismul, pragmatismul, homosexualitatea etc. O dată cu încheierea războiului rece, cu marile schimbări din Europa postcomunistă, afirmă cercetătorii Ihab Hassan și Malcolm Bradbury, postmodernismul se stinge. Mai mult, evenimentele din 11 septembrie este de părere Codreanu, marchează o breșă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că el a stat la originea debarcării lui Bujor de la CJ al PCR, printr-o scrisoare semnată "în numele unui grup de intelectuali ieșeni" trimisă la Elena Ceaușescu, fiind încurajat de Floareș. Atunci Bujor a fost reclamat că ar fi intelectualist, deviaționist de la linia partidului și a fost debarcat din sistem de către Floareș, cu interdicția de a lua contact cu publicul. L-a salvat Petru Enache, după o vizită la Iași, când fratele său, Gică Enache (care era șeful UCA), i-a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
documentele aflate în arhiva Asociației Scriitorilor din Iași, motivația "organului": Nicolae Labiș nu-i decât un "ghimpe otrăvitor și dușmănos", autor al unor poezii minate de "idilism și nepăsare: lupta de clasă e bagatelizată, manevrele chiaburești sunt privite de pe poziții deviaționiste"... etc. etc. * "R egrete eterne!", " Nu te vom uita în veci!" vorbe. Uitarea e scrisă-n legile omenești. Citesc monografia "Cimitirul Eternitatea" (Iași, 2008) și trec din uimire în uimire câte personalități ale istoriei românilor, mai ales ale istoriei culturale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
n.m.) înconjoară cu dragoste fierbinte bravii grăniceri cari apără eroic hotarele sfinte ale patriei" (DJTAN, fond Comitetul Regional PMR Timișoara, Dosar 48, 1952, f. 131). Din același fond arhivistic putem afla că "titofascismul" nu mai este considerat nici măcar un regim "deviaționist" cu rădăcini socialiste, transformându-se în "cel mai reacționar și periculos produs al imperialismului". Pe cale de consecință, "lupta împotriva lui este sarcina tuturor membrilor de Partid". Printre "măsurile" circumscrise acestei "lupte" se numărau "întărirea vieții de Partid, ridicarea nivelului politic
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
s-a transformat din internaționalist într-unul naționalist-iugoslav. În această situație complexă, „Scânteia”, organul de presă al comuniștilor din țara noastră, publică la 3 iulie 1948 articolul „Solidaritatea internațională antiimperialista, chezășie a independenței naționale”, unde atrăgea atenția asupra consecințelor actului deviaționist de la Belgrad. „Să ne închipuim pentru o clipă - spune autorul - care ar fi fost situația țării noastre dacă pe teritoriul ei s-ar fi aflat în locul armatei statului sovietic, muncitoresc țărănesc, trupele imperialiste anglo-americane... Nu numai că n-am fi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cuvinte, "limbajul poetic reprezintă deplina funcționalitate a limbajului", iar "poezia ("literatura" ca artă) este spațiul desfășurării integrale, al plenitudinii funcționale a limbajului"294. Acesta este și motivul pentru care poezia, ca "limbaj absolut" sau "spunere absolută", anulează pretențiile oricărei teorii deviaționiste: "Poezia nu este [...] o "deviere" față de limbajul "curent" (înțeles ca limbaj "normal"); în realitate, mai degrabă limbajul "curent" e cel care reprezintă o deviere față de totalitatea limbajului."295 6.2. Dincolo de această caracterizare, care o plasează în categoria generală a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semantice și funcționale analizate în 3.3.-3.5. 4.4. Observația anterioară nu trebuie să ne conducă, totuși, la concluzia că reconfigurarea ar fi "mai creatoare" decât reîncadrarea. O asemenea poziție nu ar putea fi susținută decât în cadrul teoriilor deviaționiste, a căror caducitate a fost demonstrată de către Coșeriu în mai multe rânduri 397. Reconfigurarea pare "mai creatoare doar" dintr-un punct de vedere "idiomatic", care se dovedește însă inadecvat în abordarea domeniului textual-discursiv. În practică, reîncadrarea nu e cu nimic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Se proceda În stil mafiot; la nevoie, se și ucidea. „Supușii“ luau cunoștință de o versiune aranjată a lucrurilor abia după deznodământ. Cei care pierduseră partida, eliminați din sfera puterii, persoane oficiale până cu o zi Înainte, erau prezentați drept „deviaționiști“, spioni și așa mai departe. Erau apoi „uitați“, scoși din manualele de istorie, din memoria oamenilor (potrivit modelului sovietic; așa procedase și Stalin, și chiar mai rău, cu Troțki, Buharin, Zinoviev, Kamenev, cu aproape Întreaga veche elită bolșevică). În 1946
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de seamă (T. Bizim) era formulată următoarea expresie: <<Unii membri și candidați de partid proveniți din organizația UTM nu vor să mai activeze (subl.ns.) În munca de educare a tineretului>>”. Considerând formularea de mai sus a fi o blasfemie deviaționistă, cenzorul a Înlocuit-o cu: „Unii membri și candidați de partid proveniți din organizația UTM se lasă greu antrenați (subl.ns.) În munca de educare a tineretului”. Ce alt exemplu mai bun de non-combat ca acesta mai poate fi dat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ne-am călăuzit după glorioasa experiență a Komsomolului, creat și educat de marele partid al lui Lenin și Stalin." Care erau sarcinile U.T.M., stabilite în lumina hotararilorunei plenare a P.M.R. din decembrie 1948 o spune tovarășul Teohari Georgescu, viitorul deviaționist al grupului Ana Pauker- - Vasile Luca din 1952. "Este vorba de a lichidă definitiv capitalismul, de a sfărâmă complet vechea societate bazată pe exploatarea și asuprirea omului de către om și a zidi din temelii o societate nouă fără exploatare, societatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
lui Pamfil Șeicaru - „în cuprinsul cazarmei ideologice (colonia sovietică România), orice înmugurire a spiritului critic înseamnă un pericol de moarte pentru regim [...] și chiar numai amintirea lui Titu Maiorescu reîmprospătată ar putea crea ispita spiritului critic, cu toate gravele consecințe «deviaționiste»”. Antologia critică dedicată lui Titu Maiorescu, alcătuită și prefațată de Pamfil Șeicaru, cuprinde, alături de texte cunoscute (E. Lovinescu, C. Rădulescu-Motru), și noi contribuții la bibliografia maioresciană prin articolul lui C. Xeni, unul dintre ultimii auditori ai cursului de logică ținut
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
de asistență familială instituție responsabilă: Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei termen: permanent. 3.2. Prevenirea secundară Are drept scop acționarea cu prioritate asupra potențialilor infractori și a potențialelor victime, urmărindu-se schimbarea comportamentului social al indivizilor cu tendințe deviaționiste evidente. Acțiuni de realizare: 1. derularea de programe de asistență pentru părinți instituție responsabilă: Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Ministerul Educației și Cercetării termen: permanent; 2. derularea de programe de asistență a minorilor cu probleme instituție responsabilă: Ministerul
HOTĂRÂRE nr. 2.074 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a criminalităţii pe perioada 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163824_a_165153]
-
moral promovat în Occident în aceeași perioadă. Ca să nu mai vorbim despre absența simțului estetic modern. Nu trebuie însă să uităm că a existat în științele sociale americane din anii 1940-1950 o tendință centralistă și exclusivistă asemănătoare, manifestă în studierea « deviaționiștilor », reuniți în enclave « subculturale ». Devianții erau identificați în mod pozitiv și etichetați, iar acest proces de etichetaj servea pentru mobilizarea împotriva lor a cenzurii morale și a sancțiunii sociale. Aceasta avea ca efect - așa cum recunosc cei care-și amintesc de
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
mai multe persoane cu idei de dreapta la conferința Partidului, celula a fost atacată în "Pravda". Hrușciov a ieșit victorios în lupta de putere ce a urmat, devenind secretar de Partid pe școală, aranjând retragerea delegaților și epurând celula de „deviaționiști”. Hrușciov a avansat rapid prin ierarhie, mai întâi devenind lider pe raionul Bauman, unde se afla Academia, înainte de a se muta pe un post similar în raionul Krasnopresnenski, cel mai mare și mai important raion al Capitalei. Până în 1932, Hrușciov
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
de sovietizare și Stalinism. Consecințele rupturii Iugoslaviei de Uniunea Sovietică au ajuns și la Varșovia în 1948. La fel ca în celelalte țări ale Blocului Răsăritean, în Polonia exista o epurare politică sovietică a comuniștilor, acuzați de manifestări „naționaliste” sau „deviaționiste”. Noul guvern a fost condus de comuniștii polonezi care în timpul războiului se aflau în Uniunea Sovietică, ajutați de Ministerul Securității Publice și de „consilierii” sovietici care au fost puși în fiecare ramură a guvernului ca o garanție a politicii pro-sovietice
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]