769 matches
-
(n. 4 ianuarie 1946, București) este un sociolog român, profesor universitar și scriitor. Domeniul principal al studiilor și cercetărilor sale a fost și este sociologia devianței, unde a publicat, singur sau în colaborare, un număr de 40 cărți dedicate problemei criminalității, delincvenței juvenile, sexualității, bolilor psihice, violenței în familie, abuzului de droguri, sinuciderii etc. Este membru al Comitetului de Cercetare a Devianței și Controlului Social de pe lângă
Sorin M. Rădulescu () [Corola-website/Science/333319_a_334648]
-
fost și este sociologia devianței, unde a publicat, singur sau în colaborare, un număr de 40 cărți dedicate problemei criminalității, delincvenței juvenile, sexualității, bolilor psihice, violenței în familie, abuzului de droguri, sinuciderii etc. Este membru al Comitetului de Cercetare a Devianței și Controlului Social de pe lângă și, de asemenea, membru al Societății Române de Criminologie și Criminalistică. s-a născut la data de 4 ianuarie 1946 în București. Părinții săi au fost intelectuali. După absolvirea studiilor liceale în București, a urmat, în
Sorin M. Rădulescu () [Corola-website/Science/333319_a_334648]
-
comportamentelor sexuale. Părintele singur (fără partener în cadrul familiei) caută relații afective și sexuale în afara familiei. În analizele referioare la familia monoparentală, un accent deosebit este pus pe consecințele asupra evoluției copiilor: stare de sănătate, succes sau eșec școlar, abandon școlar, devianță, stabilitate în familiile pe care le formează. Mult mai puțin au fost studiate efectele asupra adulților, puși în situația de a îndeplini un cumul de roluri atât în plan public, cât și privat (părintele unic - adesea muncește mai mult pentru
Familie monoparentală () [Corola-website/Science/321764_a_323093]
-
noi roluri sociale de către individ, prin care el își dezvoltă o identitate și se manifestă ca membru activ al societății, este numit socializare. În ultimele decenii au fost date numeroase definiții procesului de socializare (din perspectivă psihologică, sociologică, a sociologiei devianței, culturologiei, teoriei cognitive, interacțiunii simbolice). Cei mai mulți autori consideră socializarea ca un proces ontogenetic, stadial, constând în totalitatea influențelor formativ-educative exercitate de diferitele grupuri asupra indivizilor ce intră în componența lor. Prin acest proces indivizii asimilează limba, valorile, obiceiurile, tradițiile, deprinderile
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
jenă, 29 de cazuri pentru rușine și 57 de cazuri pentru vinovăție, când ceilalți comit acte de fraudă intelectuală. Se observă că raportarea la un context în care acțiunile de fraudă intelectuală se reproduc scade interiorizarea emoțiilor morale, ceea ce confirmă "devianța tolerată", după cum aprecia Ștefan Boncu 11. Figura 2. Aprecierea rezultatelor în raport cu străduința de a obține note mari Raportarea la sarcină în funcție de valorizarea rezultatelor de către angajatori a fost un alt obiectiv vizat. Așa cum se poate observa în graficul de mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pp. 99-118. Festinger, Leon, A Theory of Cognitive Dissonance, Stanford University Press, Stanford, 1975. Marshall, Geroge, Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 2003. Blau, P., Exchange and Power in Social Life, John Wiley and Sons, New York, 1964. Boncu, Ștefan, Devianța tolerată, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2000. Pop, L. M., Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, 2002. Rawls, John, A Theory of Justice, ediția a 3-a, Oxford University Press, Oxford, 1976. Denise Rousseau, Psychological Contracts
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Ionescu • Biserica și asistența socială din România, Ion Petrică • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Demografie și societate, Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Devianța socială la tineri, Mihaela Radoi • Epoca maselor, Serge Moscovici • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Identitatea socioculturală a tinerilor, Sabina-Adina Luca • Imaginarul colectiv al electoratului, Adriana Ștefănel • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria gândirii sociologice. Marii clasici, Gilles Ferreol • Istoria politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pp. 91-109. 9 Denise Rousseau, Psychological Contracts in Organizations: Understanding Written and Unwritten Agreements, Sage Publications, Londra, 1995, p. 91. 10 Peter Blau, Exchange and Power in Social Life, John Wiley and Sons, New York, 1964, p. 315. 11 Ștefan Boncu, Devianța tolerată, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2000. 1 Adam Smith, Avuția națiunilor, traducere de Monica Mitarcă, Editura Publica, București, 2011, p. 71. 2 Ibidem, p. 287. 3 Adam Smith, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
UCL) BILINGVISM (În colaborare cu BEHEYDT Ludovic) DURRIEU-DIEBOLT Carine Avocat În cadrul Baroului din Paris AZIL (drept de Î) FERREOL Gilles Profesor de sociologie la Universitatea din Poitiers ACULTURAȚIE, ALIENARE, ANOMIE, ASOCIAȚIE, ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice, Universitatea Lille III MONDIALIZARE FRANCARD Michel Profesor de sociolingvistică la Universitatea catolică din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
autorul Regulilor după 1902, termenul reapare În a doua parte a anilor ’30, În special În scrierile lui Talcott Parsons și Robert Merton. Accentul se mută acum pe limitarea mijloacelor licite disponibile și, În general, pe fenomenele de dezechilibru, de devianță și de dereglare. Alte abordări, bazate pe scale de atitudine, vor fi privilegiate mai apoi, În scopul de a evalua, cum face Leo Srole, corespondentul psihic al acestor disfuncționalități, reprezentative pentru situații În cadrul cărora domnește resemnarea sau fatalismul. După cum observa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
nr. 2, aprilie-iunie, pp. 151-168. CLINARD Marshall (coordonator) (1964), Anomie and Deviant Behavior. A Discussion and Critique, New York, Free Press. MERTON Robert (1965), Eléments de théorie et de méthode sociologique, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1949). Φ Atitudine, Devianță, Reglementare socială Anticolonialismtc "Anticolonialism" Numim anticolonialism orice practică sau discurs ce-și propune să combată colonialismul. Astfel de mișcări de opoziție pot să apară fie În țara colonizatoare, În cadrul unor grupuri care se opun practicilor de dominare, fie În țara
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
avea În centru o vastă zonă de ordine, Înconjurată de un inel de dezordine, fiecare având datoria de a veghea ca acesta să fie resorbit sau cel puțin controlat. Pentru Durkheim, crima, care În zilele noastre este numită mai curând „devianță”, este un factor de „sănătate publică”: În măsura În care anumite acte provoacă revolta majorității indivizilor, sentimentul general la nivelul conștiinței colective este consolidat și, În consecință, coeziunea socială este menținută sau chiar sporită. Acest model opune așadar „ordinea” majoritară „dezordinii” minoritare și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Paris, Fayard (prima ediție americană: 1979). TILLY Charles (1986), La France conteste: de 1600 à nos jours, trad. fr., Paris, Fayard (prima ediție În limba engleză: 1986). Φ Inegalități sociale, INTEGRARE, Putere, Reglementare socială, SOLIDARITATE Conformism/conformitatetc "Conformism/conformitate" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare, SOCIALIZARE Contaminaretc "Contaminare" Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE Contract socialtc "Contract social" Φ CETĂȚENIE (codul Î), FRATERNITATE, SOLIDARITATE Contraculturătc "Contracultură" Alcătuită din elemente variate și sincretice preluate din așa-numita cultură „populară”, mijloc privilegiat de rezistență la anumite forme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Seghers. SAINT-JEAN-PAULIN Christiane (1997), La Contre-culture: Etats-Unis, années 60. La naissance de nouvelles utopies, Paris, Autrement. TOURAINE Alain (1996), „Contre-culture”, in Encyclopaedia universalis: Corpus, vol. 6, Paris, pp. 478-480 (prima publicare a acestui articol: 1974). Φ Alienare, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Devianță, DOMINAȚIE, Marginalitate/marginalizare, Subcultură Control socialtc "Control social" Φ Devianță, DREPT ȘI CULTURĂ, INTEGRARE, Normă, SOCIALIZARE Convenții (socio-economia Î)tc "Convenții (socio‑economia ~)" Ideea de convenție a luat naștere În afara domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia analitică anglo-saxonă, așa cum o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
naissance de nouvelles utopies, Paris, Autrement. TOURAINE Alain (1996), „Contre-culture”, in Encyclopaedia universalis: Corpus, vol. 6, Paris, pp. 478-480 (prima publicare a acestui articol: 1974). Φ Alienare, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Devianță, DOMINAȚIE, Marginalitate/marginalizare, Subcultură Control socialtc "Control social" Φ Devianță, DREPT ȘI CULTURĂ, INTEGRARE, Normă, SOCIALIZARE Convenții (socio-economia Î)tc "Convenții (socio‑economia ~)" Ideea de convenție a luat naștere În afara domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia analitică anglo-saxonă, așa cum o cunoaștem din cercetările lui Jaakko Hintikka, Saul Kripke sau Patrick
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de apartenență, MONDIALIZARE, Valori Dtc "D" Dar/contra-dartc "Dar/contra‑dar" Φ Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, ECONOMIE ȘI CULTURĂ Degenerescențătc "DegenerescenȚĂ" Φ Cosmopolitism, RASISM Demnitate (exigența de Î)tc "Demnitate (exigența de ~)" Φ Recunoaștere (politică de Î) Devianțătc "DevianȚĂ" Termenul, de utilizare relativ recentă, s-a substituit treptat altor vocabule (printre care dezorganizare și patologie) și n-a Început să fie folosit curent În sociologia anglo-saxonă decât spre sfârșitul anilor ’50 ai secolului XX. El desemnează ansamblul comportamentelor individuale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
stigmatizare”. Putem intersecta În continuare două mari „axe”: una reprezintă natura actelor comise (indiferent dacă este vorba de atingeri aduse bunurilor, persoanelor sau moravurilor), iar cealaltă ă reacțiile sau judecățile suscitate de aceste acte. Pentru Erving Goffman sau Edwin Lemert, devianța apare astfel drept finalul unui proces complex de elaborare și de construcție În cadrul căruia intervin mai mulți parametri: gradul de integrare, raporturile de forță, dispozițiile statutare, contextul spațio-temporal, importanța mijloacelor de comunicare În masă, prezența sau absența conflictelor culturale. Aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Deviant, Englewood Cliffs, Prentice-Hall. MERTON Robert (1965), Eléments de théorie et de méthode sociologique, trad. fr., Paris, Plon, (prima ediție americană: 1949). OGIEN Albert (1995), Sociologie de la déviance, Paris, Armand Colin, trad. rom. de Dana Lungu și G. Neamțu, Sociologia devianței, Iași, Polirom, 2002. ROCHE Sebastian (coordonator) (2003), En quête de sécurité. Causes de la délinquance et nouvelles réponses, Paris, Armand Colin. SUTHERLAND Edwin și CRESSEY Donald (1966), Principes de criminologie, trad. fr., Paris, Cujas (prima ediție americană: 1924). Φ Conflict, Excludere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Recunoaștere (politică de Î) Egalitate (principiul Î)tc "Egalitate (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î) Etică (exigența Î)tc "Etică (exigența ~)" Φ Dialog (principiul Î), FRATERNITATE, Recunoaștere (politică deî) Etichetă/etichetaretc "Etichetă/etichetare" Φ ATRIBUIRE (teoriile Î), Devianță, Discriminare, Marginalitate/marginalizare, PREJUDECATĂ, Stereotip Etnicitatetc "Etnicitate" În domeniul intelectual francez, conceptul de etnicitate nu se bucură de o reputație favorabilă. Conform opiniei comune, a-l invoca Înseamnă a te ralia unei concepții „comunitariste” asupra organizării sociale, concepție opusă tradiției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și „Euphémisme” (pp. 469-470), Paris, PUF (prima ediție: 1961). ORTIGUES Edmond (1962), Le Discours et le symbole, Paris, Aubier. ROCHE Sebastian (1996), La Société civile, Paris, Seuil. VAILLANT Maryse et alii (2001), Face aux incivilités scolaires, Paris, Syros. Φ CETĂȚENIE, Devianță, FRATERNITATE, INTEGRARE, LAICITATE, SOCIALIZARE, VIOLENȚĂ Indigenismtc "Indigenism" Φ CREOLITATE Inegalități socialetc "InegalitĂȚi sociale" „Fiecare a Început să-i privească pe ceilalți și să dorească să fie privit”; din acel moment, „stima publică a Început să aibă un preț”. De la Jean-Jacques
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Anglo-Saxon Protestant). Astfel de premise au dat o orientare mai accentuat interacționistă și constructivistă acestui tip de studii. Spre sfârșitul anilor ’60, au apărut două texte care confirmă această evoluție. Howard Becker, În Outsiders 1 (1963), arată că fenomenul de devianță nu este un proces obiectiv, ci depinde În mare măsură de percepția pe care grupurile dominante ă inclusiv sociologii ă o au cu privire la unele dintre celelalte grupuri. Fredrik Barth, În Ethnic Groups and Boundaries 2, subliniază la rândul său că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Boiangiu și Beatrice Staicu, Despre democrație În America, București, Humanitas, 1995; Souvenirs (1850-1851), L’Ancien Régime et la Révolution (1856), Paris, Robert Laffont. WIEVIORKA Michel (1993), La Démocratie à l’épreuve: nationalisme, populisme, ethnicité, Paris, La Découverte. Φ Anomie, Asociație, Devianță, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, Excludere, Inegalități sociale, Melting pot, Minoritate, Recunoaștere (politică de Î), SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Intercultural (didactica Î)tc "Intercultural (didactica ~)" Pedagogia interculturală a luat naștere În Franța la Începutul anilor ’70, În contextul migrărilor. Preocupările apărute atunci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Putem marginaliza o persoană, dar și o mișcare, o idee sau chiar un popor. Cuvântul face trimitere la un proces suferit de cineva sau ceva, spre deosebire de marginalitate, În cazul căreia actorii au ales, cel mai adesea, această stare. Anomie și devianță Acești termeni, deși există și sunt folosiți În diverse domenii ale științelor sociale, s-au răspândit mai cu seamă În cadrul sociologiei. Totuși, trebuie să recunoaștem că, În tradiția franceză, ei nu au căpătat o veritabilă autonomie, cum nu au căpătat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Totuși, trebuie să recunoaștem că, În tradiția franceză, ei nu au căpătat o veritabilă autonomie, cum nu au căpătat-o, de altfel, nici dinperspectiva anglo-saxonă. Într-adevăr, facem apel la ei cel mai adesea prin intermediul altor două concepte, anomie și devianță. În ceea ce privește anomia, ne stă la dispoziție o literatură foarte abundentă; este așadar inutil să insistăm prea mult asupra acestui subiect. Am putea să precizăm doar că, În privința sa, cercetătorii nu au prea ajuns la un consens. Dacă majoritatea sunt de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
la dispoziție. Unii se vor simți frustrați și nu se vor da În lături de la a folosi soluții ilegale. De aici, vor trece dincolo de „marginea” normelor prescrise și vor deveni devianți sau marginali. Aportul Școlii de la Chicago De la anomie la devianță s-a trecut grație sociologilor din Școala de la Chicago. Într-adevăr, Începând cu anii ’50, o serie de studii au pus În evidență legăturile dintre marginalizare, violență și problemele de inserție socială pe care le punea imigrația masivă În acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]