3,541 matches
-
-el (pentru o formă de genul masculin) nu e surprinzător; el urmează tiparul cumințel, curățel, frumușel etc., caracterizat printr-o flexiune mixtă, preferînd la feminin sufixul -ică: cumințică,curățică, frumușică. Masculinul în -ic e mai rar; și poate tocmai prin devierea de la modelul dominant (dar și printr-o eventuală tendință de regularizare a sistemului) s-ar explica preferința actuală pentru formele expresive, afective, în -ic, -ică: „Eminem e cel mai tare!!! are niște piese beton, iar el... e super dulcic!” (fanclub
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
astăzi considerat literatură de calitate îndoielnică, dulcegărie depășită. Chiar și specia comediei (fortificare sufletească prin rîs compensatoriu) a dispărut complet sau s-a transformat în specii hibride, precum farsa tragică ori comedia amară. Nu găsim nicăieri scris acest program de deviere a literaturii spre culoarea neagră, dar traducerea lui conștiincioasă în act se observă cu ochiul liber. Marea literatură a secolului XX ar putea fi definită, cu toate excepțiile ce confirmă regula, drept artă a disperării. Distanța dintre marele public și
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
mai e doar antiburghez, ci un curat program comunist. Autorul, care va emigra după instaurarea comunismului în România, își declara divorțul de toți aliații de dinaintea "războilui imperialist mondial", cu excepția lui Breton, capul "mișcării suprarealiste internaționale", singura care ar fi rezistat "devierilor de dreapta" (despre cele de stîngă, Gherasim Luca nu părea să aibă cunoștință) și care ar fi capabilă, printr-o hegeliană "negare a negației" să "mențină suprarealismul într-o stare permanent revoluționară". Acest puseu troțkist e totuși corectat de încredințarea
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
a țăranilor, Mihail Kogălniceanu are o doctrină "tipic conservatoare", fiind un fel de Lord Beaconsfield băștinaș. Iar un "revoluționar profesionist și roșu" ca Lucrețiu Pătrășcanu ar fi abordat, în discursul de la Cluj ce i-a fost imputat ca o gravă "deviere" de la "linia" partidului său, "proza națională" sau, mai pitoresc zis, o "mixtură de Marx și Stelian Popescu". La rîndul lor, ardelenii beneficiază de o educație habsburgică în spirit latinist și catolic. într-un cuvînt, pe sol românesc, "capetele cele mai
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
actoricești și registre diferite. Si cum rămîne ceva din tensiunea experienței comune, de la începutul spectacolului, acelui "nu-i nimic nou sub soare". Ce n-am înțeles și ce cred că nu avea în comun cu ideea centrală a mizanscenei este devierea către un fel de teatru de revistă, ostenit, prăfuit și inutil. O alunecare gratuită către derizoriu și superficial, nejustificată nici de text, nici de modul tensionat și dramatic în care este susținută prima parte, care nu face nici un serviciu celor
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
trage gagică: "A. M. și-a tras gagică nou-nouță" (EZ 10.082003) - sau cu gagiu construit ca un veritabil termen de rudenie, cu posesivul conjunct: "după aia se duce acasă la bărbat-su sau gagiu-su" (cinemagia.ro). Sînt interesante și devierile de la constrîngerile stilistice descrise mai sus: cazurile în care inadecvarea e intenționată, urmărindu-se șocarea cititorului, producerea de efecte comice. Cineva poate folosi, de pildă, oficialul concubin în context familiar-pozitiv: "ți-a citit concubinu seara înainte de culcare... mă rog... chestii
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
Rodica Zafiu Se știe acum că există o ,gramatică a oralității", ale cărei trăsături sînt diferite de cele ale gramaticii limbii scrise și nu pot fi considerate (cum s-a făcut multă vreme) pur și simplu greșeli, devieri față de o normă unică. Dacă uzul oral ar fi descris în felul în care sînt redactate gramaticile clasice, s-ar înregistra omisuni stabile (ar lipsi de pildă infinitivul perfect sau relativele cu pronume în dativ și mai ales în genitiv
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
vocația criticului tânăr, a apărut în Revista Fundațiilor Regale, dacă nu mă înșel... A.M.: Da, exact. Domnule Iorgulescu, eu nu reneg deloc acel articol, dar aș sublinia că, în cazul meu, s-a produs, cum să vă spun, o anumită deviere, o anumită transformare involuntară. Vocația" mea, între ghilimele, dați-mi voie să vă precizez acest lucru, nu este de critic literar, vocația mea este, verbi gratia, ideologică. Eu am fost deviat de regim spre teoria literaturii, spre critica ideilor literare
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
Mircea Mihăieș Un cititor al României literare făcea de curând un reproș nu lipsit de îndreptățire: slaba reacție a societății civile și a presei românești la fenomenele de vulgarizare masivă, cu frecvente devieri în zona rasismului și xenofobiei. Reproșul venea pe fondul unor note scrise de mine despre felul abuziv în care diverse grupuri de presiune încearcă să "implementeze" în România ideologia "corectitudinii politice". Rămân la părerea că ne găsim în fața unor precedente
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
a funcțiilor sexuale, de risipire a ei. Curvia desemnează astfel lipsa de înfrânare în privința sexului, pierderea frâulu 7i sexual . Noțiunea de abuz, referitoare la sexualitate, vine - potrivit lui Sorin Cosma - din compusul latinesc ab și usus, care are semnificația de o deviere de la uzul normal, de la folosința firească, caracterizând anormalitatea din acest punct de vedere, legătură în mod special de insațiabilitate, de lipsa de hotar în privința dorinței sexuale și a comportamentului 1 Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după acrostih, cap.110, traducere din
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
De aceea, Sfinții Părinți vorbesc despre autoerotism ca de un vicleșug al diavolului 211, căci iubirea ruptă de spiritual nu oferă decât trupuri, din care sufletul lipsește și produce ravagii mentale 212. Pornografia este o propagandă prin imagini și o deviere impusă sexualității prin obținerea plăcerii sexuale ca scop unic, femeia fiind degradată la nivelul de marfă, de obiect, de sursă de plăcere. Reclama sonoră și vizuală din comerț, pentru care se cheltuiesc multe miliarde are drept rezultat direct modificarea intenționată
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Toby, din acest spectacol, cel puțin la fel de bun ca cel din Avarul? Sau Constantin Cicort pentru un Malvolio excepțional? Dacă a fost nominalizat Răzvan Vasilescu pentru rolul din Scaunele, nu înțeleg, atunci, de ce nu a fost și Oana Pellea? Aceste devieri, aceste nedreptăți, repet, din cadrul nominalizărilor făcute, nu au preocupat pe nimeni. Excese de limbaj au determinat doar premiile acordate. Discuția s-a mutat într-un plan extrem de superficial, la început, și a eșuat într-o zonă periculoasă, în care teatrul
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
politicului, al etniilor și așa mai departe. Situație fără precedent. Lezantă pentru toți profesioniștii. Poate un juriu de nominalizări format dintr-un număr mare de critici, nouă, unsprezece, să reducă de acum în colo, marja erorilor, să elimine astfel de devieri.
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
Constantin Țoiu Agresivitatea, ca fruct al reprimării dorințelor, constituind arheologia omului: stratificarea experiențelor de tot felul și la diverse adâncimi, supusă cercetărilor psihologice, invențiunilor romanești... Eroul X, handicapat, împingând lucrurile până la limita lor umană. Deci, o sursă neîntreruptă de devieri care de care mai ascunse, mai spectaculoase ca sens, redus la auto-denunțătoare a insului spre final, care se alienează, se smintește. Se vede după stilul relatărilor din ce în ce mai dure și mai confuze... Singura realitate, complet transformată, prelucrată, în raport cu cea fizică, normală
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
termen mai propriu ar fi deci nu clasicism, ci realism. În istoriografia românească, teama față de acest termen, iscată de compromiterea lui, pe timpuri, de tratarea lui sociologizantă, nerevendicată în condiții noi, îngrădește, pînă astăzi, posibilitățile cercetătorilor, de unde tot felul de devieri în prezentarea nu doar a realismului (maniera artistică mult mai vastă și, în același timp, laxă, decît pare la primă vedere), ci chiar și a romantismului, precum și a unor probleme ale moștenirii literare ce se ivesc uneori și astăzi. Doar
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
la viața publică. Eminescu era ,,spinul din coasta Europei’’ care nu voia să accepte că Ardealul trebuia să se dezlipească din trupul României. Era indezirabil și urmărit în permanență de serviciile secrete. Soluția lor era discreditarea cu mijloacele specifice vremii, ,,devierea mentală’’. Iar când la toate acestea se mai adaugă și trădarea lui Caragiale, care îl pregătea ,,prietenește’’, jucându-l între Titu Maiorescu și baia Mitrașewski, unde poetul era ,,preparat’’ pentru arestare de către Grigore Vetura, manipulările perfide ale lui Maiorescu, poate
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
vieții politice comuniste. E răul cel mare într-o viață de partid "monolitică". După ce Stalin află, îi cere un timp de gândire și lămurește, pe rând, la cele trei întrebări. Cea de-a treia, evident, ne interesează: "Trei: în chestiunea devierii: cunoști pericolele unei devieri. Lenin a fost împotriva lor, îmi spuse Stalin cu modestie, ca și când el ar fi fost ceva mai indulgent. Lichidați, zise, printr-o discuție în Comitetul Central și apoi în adunări de partid lărgite acest grup de
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
răul cel mare într-o viață de partid "monolitică". După ce Stalin află, îi cere un timp de gândire și lămurește, pe rând, la cele trei întrebări. Cea de-a treia, evident, ne interesează: "Trei: în chestiunea devierii: cunoști pericolele unei devieri. Lenin a fost împotriva lor, îmi spuse Stalin cu modestie, ca și când el ar fi fost ceva mai indulgent. Lichidați, zise, printr-o discuție în Comitetul Central și apoi în adunări de partid lărgite acest grup de deviaționiști. Ești mulțumit, Gheorghe
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
un prea-plin de înțelesuri ce pot fi intuite, iar nu de vreo cimilitură de nedezlegat. Precum la alți poeți importanți, "vocile" liricii lui Gheorghe Grigurcu se cuvin a fi ascultate toate, în unitatea lor de ansamblu. Iată, în Iarba, o deviere/confundare de impresii vizuale și auditive, - simplă, fericită, îmbătătoare: De-a lungul câmpiei / călătorind călătorind / o iarbă asurzitoare ca un tren. Iată și o mult citată artă poetică, centrată pe un gest de scriptor practicat secole la rând - dispărut în
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
nu de întreaga omenire, presupune aproximativ aceiași factori, dar avînd configurați specifice substanțal diferite. Capitalismul nu mai este propriu doar vieți economice, întrucît legile sale pot fi întîlnite în aproape toate sferele vieți sociale. Democrața parlamentară, creîndu-și anticorpii necesari combaterii devierilor extremiste, suferă totodată influențele puternice exercitate de mass-media. Fatala instituțonalizare a maselor, despre care vorbea Ortega y Gasset, precum și expansiunea fără precedent a tehnologiei au determinat, în pofida aparențelor, nu o democratizare a ponderii culturii "înalte", ci o contaminare neverosimilă a
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
era manevrat când i se ordona să omagieze câte un versificator minor (A. Toma, de exemplu), ridicat pe același piedestal cu Eminescu. Romanul Bietul Ioanide fusese retras din circulație imediat după lansarea în librării ( 1953), autorul fusese învinuit de grave devieri în reprezentarea istoriei, riscându-și condamnarea judiciară pentru un act de trădare de neam. Redus la tăcere, exilat intern, prădat de amvonul universitar ca predicator și de legătură cu publicul, respins de edituri, C. Călinescu ajunsese un prizonier în lanțuri
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
ca "proaste modele" pentru literaturile aflate la început de drum, iar Sainte-Beuve face pur și simplu "mahalagism distractiv". Și cum idiosincraziile lui contrariante nu se opresc aici, G. Călinescu nu-l iartă și pune tulburarea de raționament pe seama unor obscure devieri de ordin etnic: "Cu nume grecesc, ginere al lui Gherea, Zarifopol simbolizează spiritul de negație a două rase sofistice." Lui Călinescu nu-i scapă ironia omniprezentă a "burghezului" cu silă de burghezi, nici persiflarea continuă și sistematică, "pînă la agasare
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
din perspectiva cititorilor de astăzi ai satirelor sale, a condus la discreditarea implicită a unui demers poetic considerat îndeobște moralizator. Tocmai prin subtilitatea și soliditatea argumentelor cu care Alexandra Ciocârlie reușește să substituie imaginii mumificate "a unui moralist scandalizat de devierile contemporanilor de la canonul etic tradițional", pe aceea a unei personalități poetice dintre cele mai contradictorii, și deci mai vii, studiul de care ne ocupăm are toate șansele - dacă nu să îl transforme pe Iuvenal, după o formulă devenită și ea
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
șoseaua spre Caransebeș. Omul s-a uitat la mine cam ca Baiazid la Mircea înainte să-l interpeleze cu întrebarea dacă el era chiar el. Toată lumea știe urmarea minus unii elevi pentru care se plătesc meditații cu bani grei - scuzați devierea! - Da' de unde ești, bade?m-a întrebat el cu vocea calmă. După ce am constatat din nou, cu mândrie patriot-națională, ce caractere puternice au unii oameni, i-am răspuns cu nedisimulată mândrie (parcă așa se spune atunci când minți cu nerușinare): - De la
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
zice că două cărți la „Scrisul Românesc”, două la „Aius” pun în cumpănă inspirația și formele ei de manifestare. În aparență, un echilibru, în realitate, Virgil Dumitrescu fuge de sub modele - clasice și moderne și într-un caz și în celălalt. Devierea începe de la volumul din 1988. Creditul acordat cunoașterii prin simțuri, ochiul deținând primatul (83%, după J.A.Comenius), nu i se arătă îndeajuns pentru ceea ce ar vrea să exprime autorul. Și atunci, începe interogarea acelui psyché, pe care nici explicațiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]