124 matches
-
bază în acțiunea de asigurare a reușitei școlare. Pentru aceasta el trebuie să dispună nu numai de o bună pregătire de specialitate, dar și de o competență psiho-pedagogică în a stabili factorii și metodele cele mai adecvate de redresare a dezadaptării sau a eșecului școlar. • Proiectarea unor acțiuni de orientare școlar-profesională adecvate, care să se desfășoare pe tot parcursul școlarizării, dar mai ales la sfârșit de cicluri și la trecerea în viața activă. În realizarea acestor acțiuni trebuie să primeze interesele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesori etc.). Apărătorii acestui concept au găsit cel puțin trei elemente prin care să-l diferențieze de stresul ocupațional. Astfel, stresul ocupațional apare ori de câte ori sarcinile de muncă depășesc resursele adaptative ale angajaților, în timp ce sindromul de epuizare constituie faza finală a dezadaptării, datorată unui dezechilibru îndelungat între cerințe și resurse. O altă distincție, pornește de la ideea că stresul nu conduce întotdeauna la atitudini și comportamente negative din partea angajaților, în timp ce burnout-ul este asociat întotdeauna cu asemenea trăiri negative. În sfârșit, dacă stresul afectează
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă, în schimb ce oboseala intelectuală (psihică) apare tot mai frecvent. Figura 9.2. Factori acceleratori în declanșarea oboselii Munca, presupune un consum energetic, prin urmare poate implica apariția oboselii. Din acest punct de vedere, oboseala este un fenomen de dezadaptare constând în tulburarea raportului optim dintre randament și consumul energetic sub nivelul minim necesar desfășurării în mod eficient a activității (Jurcău, 2003). O poziție oarecum opusă o prezintă Pufan (1978), care consideră oboseala drept un fenomen de prevenire a epuizării
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de expresie), izolarea sau nocivitatea ei sunt curente, avem de-a face cu un dezechilibru, care generează situații profesionale percepute ca „stresante” (ocupațiile caracterizate prin risc crescut și solicitări fizice sau psihice intense măresc probabilitatea declanșării și instalării stresului profesional). Dezadaptarea sau neadaptarea în/la mediul de muncă și la solicitările impuse de organizație/postul de muncă, îndeplinirea defectuoasă sau incompetentă a sarcinilor și responsabilităților profesionale pot duce la grave erori, accidente și scăderea performanței la nivel de organizație. Stresul ocupațional
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
profunzimea dereglărilor interioare, concretizându-se spre exterior, prin: reacții afective instabile și de o anumită intensitate: frică, mânie, râs și plâns, agitație motorie, mișcări dezordonate, minciună și spirit de contrazicere etc. Prof. dr. Tiberiu Rudică, afirma că din perspectivă piagetiană dezadaptarea desemnează incapacitatea persoanei de a realiza, procese de „acomodare” și „asimilare”. Principalele tipuri de comportamente deviante Întâlnite la grădiniță cu accent pe modalitățile de corectare sunt: 1. Negativismul, se manifestă prin refuzul, Împotrivirea față de acțiunile celor din jur. La copiii
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
le găsești soluții. Orice adaptare este, din punct de vedere psihologic, social și moral, un anumit tip de răspuns al persoanei la evenimentele vieții. Este forma cea mai elaborată de reacție-acord Între persoană și lume. Dificultățile de adaptare, inadaptarea sau dezadaptarea persoanei ridică probleme serioase. O existență care nu se poate pune de acord cu lumea, cu ceilalți, este o existență conflictuală, eșuată, dependentă etc. Am preferat să denumim acest tip existență nevrotică. Menționăm Însă faptul că ea nu are aceeași
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
străină de lume. Acordul dintre persoană și lume se bazează pe adevăr, certitudine, concordanță, corespondență. Adevărul este, În sensul acesta, o stare ontologică de acceptare și acord reciproc. Dezacordul dintre persoană și lume va duce, dincolo de aspectele sale formal-externe de dezadaptare/inadaptare, la un conflict intern. Persoana va descoperi că relația sa cu lumea este lașă, neconcordantă, expresie a incertitudinii și prin aceasta inautentică. Ea va sfârși prin a aliena persoana, izolând-o și Înstrăinând-o de lume și, În final
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
decurge din cel de anormalitate. Rezultatul alteralității ființei umane este boala psihică, considerată ca o tulburare de diferite forme și grade a stării de echilibru fizic, psihic și moral al individului; dar, în același timp, și ca o inadaptare sau dezadaptare psihosocială a acestuia în raport cu lumea. Igiena mintală își fixează obiectivele și acțiunile de realizare a acestora după alte „criterii”, determinate în principal de păstrarea și restaurarea „valorilor umanului”. Din acest punct de vedere, distingem în cazul igienei mintale trei aspecte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cele care se îndepărtează de medie. Norma medie servește deci ca regulă și nu ca normă de valoare. Din acest motiv, nu există o frontieră între personalitățile anormale și cele normale, întrucât media este permanent supusă variațiilor”. Fig. Inadaptare Adaptare Dezadaptare Zona de anomalii Zona de normalitate (sănătate) Zona de boală M. Sobshin distinge în sensul acesta patru aspecte: normalitatea ca sănătate; normalitatea ca utopie (starea ideală); normalitatea ca medie statistică; normalitatea ca proces. După părerea lui A.C. Ivy, se pot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală, reprezentată prin echilibrul interior și exterior. Dezacordul dintre „normele” modelului socio-cultural al cetății și „nevoile” persoanei va genera conflicte, stări de tensiune, conduite aberante, antisociale sau de refugiu, dificultăți de comunicare, ducând în final la inadaptarea sau la dezadaptarea socială a acesteia și având ca efect apariția bolilor psihice. Aceste aspecte se pot urmări, din punct de vedere dinamic, în trei etape succesive ale istoriei evoluției umanității: 1) etapa vieții în natură; 2) etapa intermediară, a trecerii de la viața
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să-i apropie pe indivizi și să-i facă să se recunoască între ei prin ceva comun. Aceasta reprezintă raportarea la un „model sufletesc” sau „socio-cultural” comun, în care toți să se recunoască ca aparținându-i. Dificultățile de adaptare (inadaptare, dezadaptare) sunt aspecte importante, care interesează direct igiena mintală. Cauzele care generează dificultățile de adaptare se identifică cu factorii de morbigeneză, reprezentați de următorii: factori interni, personali: absența motivației, dezinteresul, lipsa unui model stimulant, existența unor boli psihice grave etc.; factori
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dar am preferat să le grupăm în șase categorii principale: inadaptarea ca stare de refuz sau de incapacitate de a stabili un acord, o comunicare cu ceilalți sau cu mediul social, datorită imposibilității de a găsi elemente comune cu acesta; dezadaptarea ca stare caracterizată prin refuzul unor raporturi deja existente cu lumea și ieșirea din mediul în care persoana respectivă a existat și a funcționat concordant anterior; această situație se datorează fie persoanei, fie unor schimbări survenite în lume, cu care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din mediul în care persoana respectivă a existat și a funcționat concordant anterior; această situație se datorează fie persoanei, fie unor schimbări survenite în lume, cu care persoana, neputându-le asimila, nu se mai poate pune de acord dezadaptându-se; această dezadaptare prin ieșirea treptată din lume apare la persoanele în vârstă, la pensionari, la profesioniștii aflați în șomaj, dar și la bolnavii psihic cu tulburări de conștiință și personalitate, la alcoolici și toxicomani, precum și la persoanele cu handicap sever obligate să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în” „între” Persoane Grupe Națiuni intrapersonal intragrupal intranațional interpersonal intergrupal internațional Situații de „concurență” / „cooperare” Conflictul implică o confruntare cu o dublă polaritate: interioară, „în” sau „intra”; exterioară, „între” sau „inter”. Orice tulburare a stării de echilibru psihic duce la dezadaptarea persoanei, urmată de dezorganizarea comportamentului acesteia. Două elemente tulbură echilibrul psihic și implicit starea de sănătate mintală: frustarea și conflictul. Frustrarea este situația care se opune realizării unui comportament motivat, prin absența obiectului necesar satisfacerii dorinței sau prezența unui obstacol
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de igienă mintală privește două componente: acțiunea de igienă mintală propriu-zisă și formele de igienă mintală utilizate în acțiunea respectivă. Vom analiza în continuare aceste două aspecte (vezi schema de mai jos) pp. 75-77 Sanegeneză Sănătate Adaptare Morbigeneză Boală Deficiență Dezadaptare Profilaxie Terapie Recuperare Profilaxie primară Profilaxie secundară Profilaxie terțiară Plan de acțiune (intervenție) Instituții sociale Instituții medicale Instituții medico-sociale Programe sociale Programe profesionale Ambulatoriu Spital Instituții medicale Instituții sociale Stresul Educație Mod de trai Învățământ Loc de muncă Grup profesional
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
chiar complet dezorganizată. În această situație, dacă efortul de suprasolicitare continuă, fenomenele clinice se agravează și asistăm la un efect negativ de factură nevrotică în planul personalității individului, fapt care-l poate scoate din circuitul de activitate, ducând la o dezadaptare socio-profesională a acestuia. Este etapa nevrozei prin suprasolicitare, cu efecte asupra adaptării/integrării individului în mediul, viața și activitatea socială. În cazul surmenajului, datorat activității prin suprasolicitare, dezacordul dintre individ și lume se manifestă în prima formă printr-o dificultate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cazul oboselii, același dezacord este de natură biologică, iar în cazul stărilor de epuizare psihică, dezacordul e de natură psihologică, vizând starea de sănătate mintală a individului. De la surmenaj și până la starea de nevroză asistăm la mai multe etape de dezadaptare sau inadaptare a individului, care duce în final la incapacitatea acestuia de a mai putea desfășura o activitate practică utilă, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Schema Sarcini de realizat - Efort de suprasolicitare - Surmenaj. - Oboseală. - Epuizare somato-psihică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
desfășura o activitate practică utilă, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Schema Sarcini de realizat - Efort de suprasolicitare - Surmenaj. - Oboseală. - Epuizare somato-psihică. - Decompensare nevrotică. - Incapacitatea de a realiza sarcinile propuse. Câmpul de activitate În cazul fenomenelor de dezadaptare sau chiar de inadaptare totală a individului, cu scăderea activității sale psihice sau chiar reducerea și încetarea acesteia, datorită suprasolicitării, trebuie să avem în vedere faptul că aceasta se desfășoară în conformitate cu următoarele secvențe de etape: Schemă pp. 86-3 Sarcinile de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de vârstă cuprinsă între 61 și 70 de ani se caracterizează prin: interese psihobiologice legate de involuția generală a organismului, ieșirea din sfera activității profesionale, îngustarea câmpului de preocupări și al relațiilor interpersonale; factorii cu acțiuni morbigenetici care acționează sunt dezadaptarea socială treptată, însoțită de izolarea persoanei; afecțiunile semnalate sunt nevrozele, depresia, stările fobio-anxioase, stările obsesive, ASC, psihozele de involuție; grupa de vârstă peste 70 de ani se caracterizează prin: interese biologice limitate la procesele de involuție ale individului, cu circumscrierea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umană” a calculatorului. Având în vedere cele de mai sus, nevroza informațională trebuie înțeleasă ca un proces de depersonalizare prin desprinderea de realitatea lumii și intrarea în realitatea virtuală a Universului informațional. Această „trăire în virtual” va duce la o dezadaptare treptată de realitatea lumii posibile, va anula comunicarea interpersonală, schimbul de idei, va produce o stare de inafectivitate prin absența relațiilor emoționale, un comportament bizar, retras, interiorizat, de factură pseudoautistă. Universul sufletesc interior se golește, fiind înlocuit cu aportul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ASUPRA INDIVIDULUI PLAN NEOMATIC CUNOAȘTERE SOCIETATE INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
patologic, exprimând o modificare funcțională sau structurală a subiectului legată de o anumită cauză, considerată factor patogen. În cazurile-limită, simptomatologia este dominată prin intrarea în acțiune a „mecanismelor de apărare” ale Eului, față de pericolele care duc la o stare de dezadaptare a persoanei în raport cu evenimentele vieții trăite, așa cum se poate vedea mai jos: Caz-limită Persoană normală Caz-clinic Evenimente neobișnuite ale vieții: PERICOL Situații normale ale vieții: ADAPTARE Cauze patologice: BOALĂ CAZ-LIMITĂ PERSOANĂ NORMALĂ CAZ CLINIC Mecanisme de apărare ale Eului Regim
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
simptomatologiei psihiatrice Criza de structură și organizare socială Imitarea modelelor negative Înglobare Schimbarea imaginii persoanei Schimbarea dinamicii persoanei Tulburări de adaptare socială Identificarea cu modelele negative Asimilare Uniformizarea indivizilor, prin ștergerea diferențelor Adoptarea unor conduite unice morbide, prin pierderea originalității Dezadaptare socială cu refuzul integrării Aspectele mai sus prezentate justifică existența unor stări de dezechilibru psihosocial, reprezentând tulburări ale stării de sănătate mintală colectivă, care afectează întreaga comunitate social-umană. Să analizăm în continuare aceste aspecte particulare pe care le prezintă patologia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
clar cadrul devianței de cel al bolii psihice, așa cum rezultă și din tabelul următor. Boală psihică Devianță 1. Suferință limitată la sine 1. Manifestare ostilă față de ceilalți 2. Ruperea contactului logic cu realitatea 2. Refuzul contactului firesc cu realitatea 3. Dezadaptare 3. Inadaptare 4. Închidere în sine, autoizolare 4. Dorința de a ieși din societate, din izolare 5. Alienare în raport cu normalitatea psihică 5. Alienare în raport cu valorile social-morale și culturale 6. Dezechilibrul personalității 6. Dezechilibrul comportamentului 7. Incapacitatea de a acționa conform
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
K. Schneider). Ținând cont de aceste aspecte, se poate reprezenta schematic oscilația personalității (P) între sănătatea mintală (SM) și boala psihică (BP), în raport cu factorii de vulnerabilitate și mediu (M), așa cum se poate vedea din schema de mai jos. conflict dezechilibru dezadaptare eșec P M (factori morbigenetici) presiune eliberare (factori sanogenetici) satisfacție adaptare echilibru integrare SM (măsuri de psihoprofilaxie) O problemă înrudită cu aceasta, care se pune atunci când este discutată „vulnerabilitatea patologică” a personalității, este cea a „comorbidității” (J.P. Lepine). În general
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]