118 matches
-
stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante 17. Oboseala în munca profesională. Metode de testare a oboselii. Particularitățile oboselii la persoanele cu deficiențe 18. Complexul de dezadaptare în munca profesională. Factorii limitativi și extensivi ai capacității de muncă 19. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului respirator 20. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile cardio-vasculare 21. Expertiza medicală a capacității de muncă în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
legi care o guvernează. ● Dezvoltarea neuropsihică și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația. ● Etapele de dezvoltare neuropsihică a organismului uman: criterii de stadializare, dezvoltarea intrauterină și după naștere. ● Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală: condiționare reciprocă; eșecul școlar: dezadaptarea școlară, tulburările de învățare; problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat. ● Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
problematice a cărei formă supremă ar fi neantizarea", la Samuel Beckett, experiențele-limită ale drogatului Michaux, "cruzimea" teatrului lui Artaud, dificilul "caz Céline",- mare scriitor semnalând, ca Poe ori Baudelaire, "o inadecvare totală la lumea care se face pentru noi, o dezadaptare funciară la viața ’modernă’, nostalgie a inocenței și iresponsabilității", dar "vinovat pentru că a crezut în personajul său până la a se identifica cu el, pentru că și-a confundat sentimentele personale cu cele ale cetății și literatura cu viața" - sunt alte subiecte
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
a familiei sau a colectivului de elevi, sporesc eficiența muncii de învățare și măresc disponibilitatea elevilor pentru a realiza colaborări de ordin intelectual. Este cunoscută, de altfel, funcția dinamogenă a afectivității, un tonus emoțional însoțind orice activitate psihică. Fenomenele de dezadaptare emoțională a elevului dezvăluie o discordanță între solicitările școlii și ale familiei, pe de o parte, și posibilitățile\capacitățile acestuia, pe de altă parte. Tensiunea afectivă astfel creată își caută supape diferite de descărcare (de exemplu refuzul de a învăța
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
făcută explicit, și nu doar dedusă din gravitatea trăsăturilor dezadaptative, așa cum ar rezulta din aplicarea modelului celor cinci mari factori (FFMĂ sau a circumplexului. De asemenea, consideră că pentru caracterizare nu e suficientă sesizarea perturbării comportamentului și a funcționării sociale, dezadaptarea, încălcarea normelor sau infracționalitatea. Persoanele cu tulburare de personalitate au o modificare a structurării eului, a sinelui, nu doar resimțită subiectiv, ci suficient exprimată printr-o serie de caracteristici deficitare ale sinelui. Viziunea lui Livesley asupra tulburărilor de personalitate e
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un anumit tip ar putea fi, așa cum sugera Tyrer, măsura în care prezența mai accentuată a unei trăsături perturbă funcționalitatea socială. În instrumentul PAS a lui Tyrer cotarea se face pe o scară cu nouă poziții din perspectiva perturbării și dezadaptării sociale pe care trăsăturile (și, secundar, categoriile de tulburări de personalitateă o condiționează. Centrat pe disfuncționalitatea socială mai este și instrumentul Adult Personality Functioning Assessment (APFA; Hill et al., 1989Ă; acesta evaluează doar prezența tulburărilor de personalitate în ansamblu, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fel dacă cazurile au fost selectate din mediul infracțional. La reevaluare contează intervalul de timp și de asemenea instrumentul și criteriile. Ar fi important de evidențiat nu doar trăsăturile de personalitate ci și realizările de viață, eșecurile, conflictele, adaptarea și dezadaptarea, mediul în care subiectul a evoluat, variate domenii de funcționare. Aceste aspecte care reflectă bilanțul evolutiv sunt doar parțial reflectate chiar în instrumentele actuale de diagnostic. Multe cazuri nu pot fi reevaluate nemaifiind de regăsit, fiind grav bolnave sau decedând
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se liniștește, ci, dimpotrivă, continuă cu și mai multă intensitate să se manifeste. Evident, aspectul caracterial al acestei conduite se reliefează mai mult prin consecințele sale decât prin intenții Instabilitatea psihomotorie din cadrul conduitelor carac teriale nu trebuie privită ca o dezadaptare biologică sau biopsihologică, ci ca una pedagogico-socială. Trebuie să se recunoască în această instabilitate un mod particular de integrare a copilului în mediul social, prin nedepășirea consecințelor caracteriale <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> . Instabilitatea respectivă are
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
elevilor.Astfel, suprapopularea claselor și școlilor, insuficienta adaptare a programelor, caracterul prea încărcat al manualelor, supraefortul la învățătură, atribuirea de sarcini suplimentare, formează numai o parte din cauzele a ceea ce se etichetează în mod obișnuit cu termenul de “inadaptare”sau”dezadaptare”școlară. 2.4.4.3.1. Principalele forme de manifestare a devianței școlare Devianța școlară este definită în sens general ca “ ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele și valorile școlare” <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
societate). Atât mediul familial cât si cel școlar, iar apoi cel profesional si cel social îl obligă pe copil să se supună acestui comportament continuu de adaptare si remodelare in funcție de cerintele si exigențele specifice mediilor respective. Din perspectivă piagetiana, dezadaptarea reprezintă situația opusă celei prezentate mai sus, respectiv incapacitatea persoanei de a realiza, in mod echilibrat, procesele de “asimilare”si “acomodare”.Caracteristic persoanei dezadaptate este ignorarea constantă sau respingerea voită a cerințelor si exigentelor exterioare, supralicitând în schimb dorințele si
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
ai ambianței sociale (institutii, organizatii, sisteme normative etc.). In alți termeni, comportamentul adaptativ exprimă, din perspectivă psihologică, “eficiența sau gradul in care individul atinge standardele independenței personale si ale responsabilității sociale cerute de grupul social căruia îi aparține”. (Grossman, H.J.) Dezadaptarea școlară poate fi considerată ca un aspect al dezadaptării sociale. O condiție esențială a adaptării școlare o reprezintă realizarea concordanței între cerințele obiectivelor instructiv-educative si răspunsul comportamental adecvat al elevului față de acestea. Cu alte cuvinte, esența adaptării școlare constă în
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
alți termeni, comportamentul adaptativ exprimă, din perspectivă psihologică, “eficiența sau gradul in care individul atinge standardele independenței personale si ale responsabilității sociale cerute de grupul social căruia îi aparține”. (Grossman, H.J.) Dezadaptarea școlară poate fi considerată ca un aspect al dezadaptării sociale. O condiție esențială a adaptării școlare o reprezintă realizarea concordanței între cerințele obiectivelor instructiv-educative si răspunsul comportamental adecvat al elevului față de acestea. Cu alte cuvinte, esența adaptării școlare constă în ajustarea reciprocă a procesului de educație, pe de o
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
trebuie luați în considerare indicatori referitori la: gradul de operaționalizare a cunoștințelor însușite, nivelul de dezvoltare a aptitudinilor, discordanța între nivelul de performanță și nivelul de aspirație, experiența subiectivă a eșecului la invățătură. Cel de-al doilea aspect al adaptarii/dezadaptării menționat mai sus, se referă la capacitatea elevului de a relaționa cu profesorii și cu ceilalți elevi, de a interioriza normele școlare si valorile sociale acceptate. Cu alte cuvinte el exprima orientarea si stabilitatea atitudinilor elevilor față de ambianța școlară. 2
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
mai maare de adaptare(de maleabilitate, comunicare, acceptare a interdicțiilor, de toleranță mai mare la frustrare), iar alții sunt mai rigizi, mai intoleranți, mai puțin permisivi în raportul cu ceilalți. b) O discuție asupra factorilor externi în determinarea conduitelor de dezadaptare școlară este motivată de faptul constatat de atîtea ori că motivația pentru învățare, perseverența acesatuia în activitate, atitudinea sa față de școală sunt în relație strânsă cu realitatea psihopedagogică din școală, cu climatul afectiv din familie, cu gradul de dificultate al
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
tristă sau prea agitată, caracterizată de certuri, injurii, brutalități, se răsfrânge in sens negativ asupra psihicului copilului, provocându-i tulburări emoționale puternice. - Factori psihopedagogici de ordin școlar Mediul școlar poate prezenta uneori influențe psiho-pedagogice negative, care să determine fenomene de dezadaptare școlară la elevi:- Subși supra aprecierea capacităților reale ale elevului; Un factor deosebit de important al reușitei școlare a elevului îl reprezintă încrederea lui în forțele proprii. Această încredere este însă, în mare măsură, ecoul aprecierii profesorului, al încrederii pe care
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
sau al constrângerilor venite din exterior, cărora el trebuie să li se supună. Elevul își are propriul sistem de preferințe și referințe care, va selecta și aprecia într-un anumit fel influențele venite din exterior. Este insuficientă deci, explicația adaptării/dezadaptării doar prin fgactorii externi, ignorându-se particularitățile echipamentului adaptativ individual .Copilul, cași adultul, este agent al propriei sale dezvoltări, este o entitate activă care contribuie la conturarea specificului său psihologic, și nu este doar o ființă manipulată de factorii externi
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
transport sanguin etc.); - factorii neuro-umorali de activare a circulației generale și regionale; - rezervele energetice și metabolizarea lor aerobă și anaerobă; - tipul, intensitatea și durata efortului; - factorii ambientali (temperatură, umiditate, lumină, zgomot, hipo- sau hiperbarism etc.); - reacțiile neuro-endocrino-metabolice de adaptare sau dezadaptare (antrenament, sedentarism, aclimatizare, oboseală etc.). II.11.4. REACȚII FIZIOLOGICE ÎN EFORT Reacțiile adaptative ale organismului la efort depind atât de tipul, intensitatea și durata acestuia, cât și de sex, vârstă, ambianță și gradul de antrenament. Ele sunt dominate de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
profesori etc.). Apărătorii acestui concept au găsit cel puțin trei elemente prin care să-l diferențieze de stresul ocupațional. Astfel, stresul ocupațional apare ori de câte ori sarcinile de muncă depășesc resursele adaptative ale angajaților, în timp ce sindromul de epuizare constituie faza finală a dezadaptării, datorată unui dezechilibru îndelungat între cerințe și resurse. O altă distincție, pornește de la ideea că stresul nu conduce întotdeauna la atitudini și comportamente negative din partea angajaților, în timp ce burnout-ul este asociat întotdeauna cu asemenea trăiri negative. În sfârșit, dacă stresul afectează
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă, în schimb ce oboseala intelectuală (psihică) apare tot mai frecvent. Figura 9.2. Factori acceleratori în declanșarea oboselii Munca, presupune un consum energetic, prin urmare poate implica apariția oboselii. Din acest punct de vedere, oboseala este un fenomen de dezadaptare constând în tulburarea raportului optim dintre randament și consumul energetic sub nivelul minim necesar desfășurării în mod eficient a activității (Jurcău, 2003). O poziție oarecum opusă o prezintă Pufan (1978), care consideră oboseala drept un fenomen de prevenire a epuizării
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de expresie), izolarea sau nocivitatea ei sunt curente, avem de-a face cu un dezechilibru, care generează situații profesionale percepute ca „stresante” (ocupațiile caracterizate prin risc crescut și solicitări fizice sau psihice intense măresc probabilitatea declanșării și instalării stresului profesional). Dezadaptarea sau neadaptarea în/la mediul de muncă și la solicitările impuse de organizație/postul de muncă, îndeplinirea defectuoasă sau incompetentă a sarcinilor și responsabilităților profesionale pot duce la grave erori, accidente și scăderea performanței la nivel de organizație. Stresul ocupațional
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
informațiilor etc.) produc efecte adaptative sau dezadaptative asupra conduitelor raționale ale individului. Ele se interpun între ceea ce intră în gândire și ceea ce iese din ea, având rol de mediere, de filtrare 52". Structurile cognitive oferă adaptare la copiii normali și dezadaptare la copiii oligofeni. Studierea cauzelor deficienței Din punct de vedere medical, cele mai des întâlnite cauze ale întârzierii mintale sunt reprezentate de: • eredopatii: • cauze metabolice (oligofrenie fenil-piruvică, boala lui Fölling, tulburări ale metabolismului tirozinei, tulburări ale metabolismului metoninei, idioția ameurotică
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
predicției psihologice. Pornind de la constatarea că succesul profesional este condiționat și de alți factori, dintre care unii conjuncturali, avizul de APT PSIHOLOGIC poate fi considerat o condiție necesară, dar nu și suficientă. Avizul INAPT PSIHOLOGIC poate preveni o foarte posibilă dezadaptare a subiectului sau o evoluție în cel mai bun caz mediocră într-un rol profesional. Avizul de inaptitudine nu reprezintă o contraindicație generală și nu poate fi extins automat la orice altă activitate. Avizul psihologic nu este rezultatul unei aprecieri
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
le găsești soluții. Orice adaptare este, din punct de vedere psihologic, social și moral, un anumit tip de răspuns al persoanei la evenimentele vieții. Este forma cea mai elaborată de reacție-acord Între persoană și lume. Dificultățile de adaptare, inadaptarea sau dezadaptarea persoanei ridică probleme serioase. O existență care nu se poate pune de acord cu lumea, cu ceilalți, este o existență conflictuală, eșuată, dependentă etc. Am preferat să denumim acest tip existență nevrotică. Menționăm Însă faptul că ea nu are aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
străină de lume. Acordul dintre persoană și lume se bazează pe adevăr, certitudine, concordanță, corespondență. Adevărul este, În sensul acesta, o stare ontologică de acceptare și acord reciproc. Dezacordul dintre persoană și lume va duce, dincolo de aspectele sale formal-externe de dezadaptare/inadaptare, la un conflict intern. Persoana va descoperi că relația sa cu lumea este lașă, neconcordantă, expresie a incertitudinii și prin aceasta inautentică. Ea va sfârși prin a aliena persoana, izolând-o și Înstrăinând-o de lume și, În final
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de buna organizare a activității copilului și să se sfătuiască cu Învățătorul În legătură cu utilizarea timpului liber al acestuia. Familia este o matrice de viață fundamentală pentru existența și formarea personalității elevului, ca mediu educativ determinant, dar și ca sursă de dezadaptare școlară și de comportament deviant al elevului, prin factori psihopedagogici, cu efect cauzal negativ. Atitudinea elevului față de muncă și față de Învățătură este rezultatul influențelor educative exercitate de familie și de școală asupra lui. Dacă părinții și educatorii se preocupă nu
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]