200 matches
-
și adaosul de atractivitate ale acestei creații constă în menținerea pulsului incandescent, constant al celor trei instrumente ritmice - pianul având în plus posibilitatea suprapunerii formulelor melodico-armonice, înșirarea (ingenioasă) a cluster-elor în același ritm de joc, iar bateria expunând amintitele accente dezarticulate. Întoarcerea în registrul mediu este prilejul pentru Körössy de a reveni la tonalitatea inițială, pentru ca re-expunerea temei să apară în mod natural, cu rol concluziv. Ușor ironică, formula melodică expusă în încheiere la pian imită cântul țambalului, clarificând pentru ascultător
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
în forma originală, melodia rămâne ușor de recunoscut cînd „scapă” imediat în „hățișurile” free. De altfel, improvizând astfel, Körössy brodează cu umor pe frânturi din ideea lui Youmans, sporindu-i savoarea prin ritmul de vals. Totul este un dans aparent dezarticulat, fluxul sonor vădește calități plastice, imagistice, amintind de Satie, Șostakovici sau Prokofiev, în stare să ofere idei unui regizor (de spectacole coregrafice, de desene animate, etc). Ultima raportare la muzica europeană clasică (din recitalul american) este variațiunea pe tema din
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
anchetator al lui Ilie Cazane, și un ins care seamănă cu ministrul Justiției, fiind în fond Diavolul: "- Puteți să dormiți chiar de-acum. Recuperați. Trenul trecu peste un grup de macazuri, iar omul care semăna cu ministrul Justiției săltă ca dezarticulat și clănțăni din dinți. Părerea mea este că oboseala naște în capul omului tot felul de întrebări și-l face să se comporte și să vorbească aiurea-aiurea. După ce termină de spus acestea, ministrul Justiției se întinse și el pe spate
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
dedublare nevrotică, la disoluție chiar: Fiecare gest al meu e sec. În virtutea unei telepatii, viața continuă să curgă mecanic prin artere, inima se întreține din iluzii fericite. Dar totul e simulacru, veleitate, intenție, așa cum trupul decapitaților realizează câteva mișcări epileptice, dezarticulate, păstrând toate sensul inițial, amintirea vieții. (Meridian) Oglinda este o aventură a spiritului, o încercare (eșuată) de luare în posesie a sinelui, hărțuindu-l cu imagini deformate, inexacte. Ea înseamnă timp, dar și spațiu câștigat (prin multiplicare). Este vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pictând centimetru după centimetru, amestecând culorile, schimbând pensulele, în vreme ce un cărucior (bebelușul nu se vedea, din fericire) atârna pur și simplu într-unul din copaci, în timp la baza tulpinii putea fi văzută o femeie (mama?) prăbușită precum o păpușă dezarticulată. Nu încăpea nicio îndoială că trupul femeii nu mai avea viață în el. Nimeni nu-și putuse imagina că așa ceva s-ar putea întâmpla în timpul unui eveniment festiv, dar iată că se întâmplase, mașina intrase în plin, șoferul nu putuse
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
să se comprime, și din această strîngere, din această compresie, s-a produs "Marele Bang". Toate ființele, toate viețuitoarele au fost supuse unei zguduiri teribile, totul a fost dat peste cap în învălmășeala care a rezultat, totul a fost dezmembrat, dezarticulat, nimic din alcătuirea inițială nu a mai rămas intact, sufletele mutilate și-au găsit alte învelișuri, capetele alte trupuri, trupurile alte membre - tot atîtea vase stricate și cîrpite la întîmplare prin fluxul de energie declanșat de Creator. De unde nepotrivirile, contradicțiile
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
viața, se întinde, ca o magmă, singurătatea autoarei. Ea privește, când cu o curiozitate amuzată, când plictisită, spectacolul străzii, își amintește titluri, personaje și întâmplări din cărțile care au fascinat-o în timp, dar, în mod paradoxal, această vânzoleală, uneori dezarticulată, nu face decât să-i potențeze propria singurătate, tentația de a se retrage în propriul sine. Acesta devine refugiul ultim, locul în care totul se descompune pentru a se recompune în planul artei. Prin această permanentă întoarcere la sine, poezia
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
pe aici? Parcă mi te închipui: purtând/ resturi animale și spori, dispărând în abis, visătoare...// Restul? E în fotografie, în spatele căreia/ pâlpâie ceva.". Textul este întru totul caracteristic pentru lirismul sincopat al lui Liviu Ioan Stoiciu; și pentru scenografia sa dezarticulată. Procesul creației poemului pare mai important decât produsul finit. Când acesta e în fine obținut, nu are rotunjime formală. Păstrează un aspect descusut și, mai mult decât atât, face vizibil efortul autorului de a-l fi scris. Ezitările, răsucirile, întreruperile
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
cuvântul și scrisul de azi al Stelei Gheție este un soi de proteism postmodern, un taifun epic devastator care a smuls de la sol și învârte în aer prezentul și rădăcinile istorice, faptul divers și marea credință, marea înțelepicune și limbajul dezarticulat, poezia, proza critica literară, filosofia și gazetăria, limbajul știrilor de televiziune, viața și artefactul, oameni reali și eroi fictivi, raționalul și iraționalul, limbajul oamenilor și cel al păsărilor și animalelor. Viteza este amețitoare, contururile se amestecă în permanență, niciodată nu
Taifun epic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9766_a_11091]
-
să se rostogolească pe obrazul ars de soare... „Doamne Dumnezeule! Am ajuns, în sfârșit!” Era primul lui gând, sprijinit pe imaginea satului din vale. Plumbul cuibărit în mădularele vlăguite parcă începuse să se topească. A pornit cu pași mari, nefirești, dezarticulați... Era de mirare cum de se mai ținea pe picioare după o goană nebună de peste trei luni de zile prin locuri vrăjmașe, urmărit tot timpul de gândul: „Oare am reușit să scap cu adevărat din infernul lagărului sau... Dar dacă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și androgin" (p. 261). Dacă Tricephalos a fost numit de autoare roman, iar această carte este o continuare a acelei cărți, logic este să plasăm și această carte în teritoriul acestei specii a genului epic. Chiar dacă toată construcția este cam dezarticulată pentru ceea ce îndeobște numim roman, iar textele componente pot intra, fără probleme în categoriile proză scurtă, eseu (uneori) și chiar (puțin forțat) poeme în proză sau culegere de aforisme -capitolul final, Bărbați de noapte, de niciodată și de totdeauna - manual
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
zvîcnire a vieții vaporului. Iar vaporul acela dormea. Tot astfel dormea și santinela, care muri În somn, decapitată cu precizie de tăișul ascuțit ce-i retezase gîtul În partea din față, În timp ce trupul Îi rămăsese În aceeași poziție, cu capul dezarticulat poate puțin mai Înclinat spre piept. Apoi, fără grabă, Iguana Închise și blocă tambuchiurile de pe puntea-platformă, asigurîndu-se, ca un perfect cunoscător al acelui tip de baleniere, că nu lăsase nici un singur gol prin care să poată scăpa marinarii. Știindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Hai, primesc, da numa' din bulevard. Ia-o înainte, să încui. Se întîmplă ca Tano să împingă poarta cu capul tocmai cînd Milucă, întors de la partida de sex, se apucă de gard, să nu gliseze pe gheață. Agitația de păpușă dezarticulată, de sperietoare vîntuită nu-i place cîinelui meu. Îl mîrîie cavalerește, ca avertisment, dar Milucă urlă un "marș, javră". Pînă să intervin, cracul pantalonului Armani e sfîșiat. I-a compostat și buca. Țipetele și înjurăturile nu mai contenesc. Dispari, Tănucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
s-a terminat și efortul de a acorda o minimă atenție șirului lung de zile cu obligații ce tocmai porniseră la drum. Mă foiam prin camera mea, scotoceam, nu găseam, mă duceam pînă-n bucătărie să Întreb vreun fleac, ea răspundea dezarticulat, agasată deja de apariția nemiloasă a urgențelor. M-am dus din nou spre camera cu casetele, dar, cînd am dat să mă Întorc, am auzit... Am auzit-o limpede, puternică și zgîriată cum Îi era timbrul: vocea tatălui meu. Nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ani. O răceală se instalase între ei, se îndepărtaseră unul de altul, el cu jurnalistica, ea acaparată tot mai mult de cariera coregrafică, de lumea ei diafană și plutitoare, în care Lacul Lebedelor însemna mai mult decât baletul tot mai dezarticulat al tristei lor conviețuiri conjugale. Când încetase să mai scrie cronici la spectacolele în care apărea ea, ruptura dintre ei se adâncise, cu toate că fățiș ea avusese delicatețea sau reținerea de a nu-i reproșa nimic. Apoi se mai petrecuseră câteva
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cu sacoșele lor mari de pânză. În prima zi când i-am văzut recunosc că m-a încercat un fior de spaimă. Dar apoi mi-am dat seama că sunt inofensivi. Doar că nu îi poți numi oameni. Scot sunete dezarticulate și uneori cuvinte ciuntite, de ne-priceput. Am descifrat totuși ceva, la un moment dat, când unul dintre ei a dat semnalul: "Ai noștri, hai!" și toți s-au năpustit înspre ieșire. Expresia "ai noștri" m-a cutremurat când am
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]
-
lui Ion Vianu, Necredinciosul, în care orașul natal al personajului-narator este Hilariopoli (p. 15). La Radu Sergiu Ruba, Dialoguri și eseuri (LiterNet, 2002) reapare dilema - "cum să interpretăm dublul înțeles al acestui Hilariopolis: cetate luminată de bucuria vieții ori târg dezarticulat, hilar, abandonat deriziunii?" - și este creat un termen ironic pentru locuitori - hilariopolitani. Pentru cititorul de azi, care asociază automat termenul ilar cu ideea de ridicol, denumirea Hilariopolis pare într-adevăr o ironie. Speculațiile moderne trebuie totuși moderate de plasarea denumirii
Hilariopolis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7913_a_9238]
-
articuleze un discurs cât de cât inteligibil, se ajută cu mâinile ca de obicei, se bâlbâie îngrozitor, face pauze nepermis de lungi între fraze își caută cuvintele, se screme. Nu-i iese. Tovarășii stau smirnă, în fața acestor marionete se află, dezarticulat, un cadavru politic. Care contiună să bântuie în vizitele de lucru magazine umplute la comandă cu produse care nu există pe piață. Totul este cenușiu în jur, pământiu, fețele, peisajul, mașinile. Cenușiul constituie substanța din care este plămădită România ultimului
Măștile comunismului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5962_a_7287]
-
ca și cum un mut ar încerca să exprime prin cuvinte o tensiune emoțională imprimând astfel o bizară violență gesturilor lui, iar momâile care-l ascultă obedient-canin accentuează starea de spectacol hoffmannian. În timp ce Ceaușescu își descompune tot mai mult discursul în gesturi dezarticulate, obosită, Elena Ceaușescu ia un nepermis pe loc repaus sesizat de cameră: efectul este devastator pentru întreaga scenă, de un comic nebun. Andrei Ujică a reușit prin montaj, prin decupajul esențial, nu numai să ne ofere etapele degradării unui regim
Ceaușescu par lui-même by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6250_a_7575]
-
cu monștrii". Avem o scurtă, feliniană trecere în revistă a figurilor schimoniste ale orașului, estropiați, paznici scălâmbi, schilozi rostind imprecații, pociți vânzători ambulanți, gujați și tălâmbi vorbind în dialect, pentru ca seria să se sfârșească la fierărie cu un adevărat Quasimodo dezarticulat, gesticulând fantasmagoric. Acesta îi fabrică copilului o sfârlează introducând în lăcașul cuiului o muscă vie pentru a o face mai ușoară, aceeași muscă va fi eliberată peste ani din micul ei ascunziș. Aceste gesturi rețin magia locului, expresivitatea grotescă, terifiantă
Baaria, mon amour! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6296_a_7621]
-
jos din mașină și să se descurce/ unul dintre ei a zis că e o poezie superbă și celălalt a zis că l-am atins în mijlocul sufletului profund și îi vine să plângă.” (p. 72) De urmărit, încă o dată, limbajul. Dezarticulat, dar molipsitor. Fragmentul nu e, în sine, memorabil, dar merită, cu un mic efort, învățat pe dinafară. Pentru că e excelent. Chiva atacă toate ritualurile discursului poetic, prefăcându-se că le urmează întocmai. De la cultul, ușor alcoolizat, al prieteniei dintotdeauna și
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
are sânge și carne/ o frunte îngustă și un trup de femeie.” De regulă, poeții expresioniști s-au mulțumit să caute în jur echivalențele stării lor sufletești. Planul formal gesticulant, configurația limbajului, stilul strident și abrupt, formulările lor explozive, nestăvilite, dezarticulate, opuse oricărui estetism dulceag și evanescent ne obligau să le observăm starea. La tine e ceva mai mult decât atât. Planul formal al poeziei tale, impulsurile deformatoare, formele grimasante par a fi corelativele obiective nu ale unei stări, ci ale
Dragă Angela, by Eugen Negrici () [Corola-journal/Journalistic/5394_a_6719]
-
o corabie care se leagănă ușor înaintând într-un balans perfect, mișcarea de învăluire dă impresia unei pulsații, corpurile traversând asemeni planetelor un spațiu sideral. Există prin contrast cu această fluiditate totală a mișcării violență ei, deodată trupurile fluidizate apar dezarticulate, vibrând, într-o tensiune care parcă ar dori să le dizloce. Obiectele de pe scenă, cum spune unul dintre dansatori, sunt acolo că obstacole sau adjuvanți, totul depinzând de starea dansatorului. În jurul unei pietre uriașe dansează cuprinși de frenezie într-o
Magia Pina Bausch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5122_a_6447]
-
numai cîteva decenii încoace, și-a pierdut toată diaspora ei străveche și bogată în bărbați aleși, nu și-a definit încă rolul pe care îl are ea însăși de jucat. Domină eudemonismul fără viziune și țel. Modernismul fără suport. Strigăte dezarticulate care nu duc la o concepție de ansamblu, luminată. Konzeptlosigkeit. Nu există une certaine idée de la Grčce în mediul european." (pp. 72-73) Poukamisas nu e scriitor în sens beletrist, ci un autor a cărui pregătire juridică i se întipărește în
Tradiția elenității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6731_a_8056]
-
francez de avangardă, precum și a unei monografii dedicate dramaturgului, publicată la Editions du Seuil, a prezentat evoluția rîsului în teatrul lui Ionesco, împărțindu-l în trei momente: de la comicul limbajului dezarticulat din piesele de început, trecînd prin cel al lumii dezarticulate în care lucrurile se multiplică frenetic, pînă la comicul grav al pieselor de sfîrșit. Oana Pughineanu, bursieră a Academiei, a realizat o lectură în cheie filosofică a însingurării ionesciene, scoțînd în relief permanentele dileme existențiale care l-au asaltat pe
Colocviu Eugène Ionesco la Roma by Vlad Russo () [Corola-journal/Journalistic/6611_a_7936]