285 matches
-
în Biroul Politic. Despre eroarea cărților sale a vorbit Vasile Luca și, mai ales, Miron Constantinescu (omul Anei Pauker). I se reproșează, ca atitudine antipartinică, amenințarea lui Pătrășcanu că demisionează din minister. I se cerea, mereu și mereu, să se dezbare de mediul său burghez și să asculte, disciplinat, de deciziile partidului. Iar mediul său burghez și mic burghez era constituit din Belu Silber, Lena Constante, Hary Brauner, N. Betea și încă alți tineri foști și înainte de stînga sau apropiați de
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
evocă, apoi, pe sinucigașii Stere Popescu, Paul Celan, Gherasim Luca. Să transcriu un paragraf demn de toată stima pentru calitatea scriiturii: �Atroce mi s-a părut, în schimb, gestul lui Celan de a se arunca în Sena și m-am dezbărat cu greu de el, deși nu-l cunoscusem pe poet decît o singură dată, în treacăt. Mai zdruncinată am fost la sinuciderea lui Gherasim Luca, tot în Sena. Pe el îl văzusem în două rînduri și surprinsesem două personaje diametral
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
eu nu întineresc!): cred că am un anume respect pentru greutatea, povara experienței. Oricum, am convingerea că nu e nimeni numai ceea ce vedem într-o anume etapă. Adunăm în noi multe euri vechi, chiar și atunci când credem că ne-am dezbărat de ele. Așa că în bătrân găsim încă tânărul și copilul. Straturile de experiență acumulată alcătuiesc o viață unică, diferită de altele. E întotdeauna mai mult decât se vede. Găsesc că romanul e cel mai potrivit să pună în lumină acest
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
spontaneitatea n-a fost punctul forte al președintelui Iliescu. În prezent însă acesta nu mai adoptă vechea sa atitudine, de a găsi și justificări unor spuse care erau preluate de agențiile internaționale de presă ca dovezi că nu s-a dezbărat de vechile sale convingeri comuniste. Ion Iliescu preferă să se contrazică, nu atît pentru a nu părea mai puțin prooccidental decît predecesorul său la Cotroceni, cît, poate, pentru că știe că accesele sale de spontaneitate pot costa partidul de care formal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
păreri, în înfățișare, dar mai ales în felul de a vorbi. Gîngăvea zgomotos, dîndu-și despre orice părerea cu aceeași siguranță, abia ascultîndu-și tovarășul. Apoi cuvintele erau urît alese. Făcea mereu aceleași greșeli și, cu toată bunăvoința, nu putea să se dezbare de ele. Întotdeauna își termina astfel fraza cu cîte un "parole d'honneur". Spunea "miniuțios" pentru minuțios și cuvîntul, lovind așa de tare, părea întrebuințat la orice frază. Și, de fapt, îl spunea des. I se atrăgea atenția totdeauna asupra
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
crîșme și la fufe. Glumește, cîntă, joaca farse; Pungaș ghiduș, fă tumbe, sări; Zar, cărți, popici - să lași pungi stoarse; Și prin orașe mici și mari, Arată-le comédii țări Și umple-ți cu bănet burdufe : De pleașca - află! - te dezbari Tot pe la crîșme și la fufe. De scîrba fața-ți se-ntoarce? Țesala căi; sau chiar măgari; Să ari; sau să cosești cu gioarse, De nu ești printre cărturari Și-aduni tu cîțiva crăițari... Dar cînd din în topit teși
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
ce împrumută titlul cărții (după III urmează V, după V urmează VII, după VII, IX, după IX, XI ș.a.m.d.) e calculată acribios. Libertatea finală a poeziei sale e, fără excepție, consecința unei constrângeri inițiale. Încurajându-l să se dezbare de această primă, strict necesară, etapă, recenzenții i-au făcut un deserviciu major. Cum spuneam: foarte bună ideea republicării acestui debut. E un semn (deocamdată doar mecanic) de întoarcere la sine însuși. 1. Enumăr, într-o ordine aleatorie, câteva titluri
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > O ALTĂ SOCOTEALĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului O ALTĂ SOCOTEALĂ De multe tare nu m-am dezbărat, deși între ceilalți mă văd bărbat; în anii strânși în câteva decenii puțin, foarte puțin am învățat să fac mătănii. Codanele cu fiecare primăvară-ntineresc, ca florile spontane prin lan îmbobocesc; sânii s-au țuguiat ca perele de toamnă, pe
O ALTĂ SOCOTEALĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377219_a_378548]
-
iraționale, inclusiv ale unor biserici (468). Omul comunist nu scapă de beție (461), iar profesionalismul nu e floare la ureche - mai sunt încă doctori imbecili (465-466), protejați, iată, de un regim care se responsabilizează prin ascunderea lor. "Generalizând", naratorul sarcastic, dezbărat de autocenzură, compară ordinea realității - astăzi spre alertarea corecților politic - cu cea țigănească (510). Cititorul nu trebuie să știe ce se petrece în închisorile comuniste (381-382), nici despre deținuții politici (444), eliberați fără a li se restitui textele scrise (445
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
veți fi fericiți și împliniți! Să nu uitați niciodată că sunteți frați și să vă ajutați atât la nevoie, cît la bine , să fiți tot împreună ! Pentru toți oamenii, spun ceea ce a vrut Maria ca ei să afle: oameni buni, dezbărați-vă de tot răul din voi și din jurul vostru, chemați Lumina să vă umple și să vă înconjoare, străduiți-vă să trăiți în Legea Vieții și a Pământului și veți fi fericiți ! Să nu uitați că „acolo sus cineva vă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mi-a fost dată, a fost aceea că m-am dezvățat de învățătura lipsită de adevăr și nu mi-a fost greu să învăț mai multe. Dar cel mai greu mi s-a părut faptul că, a trebuit să mă dezbar (dezvăț) de lucrurile învățate greșit. {i mi-am dat seama că suferința mea era un alt nume dat pentru însușirea experienței vieții și mi-a fost părintele instruirii și învățătorul vieții mele. Pentru mine este destul de concludentă această situație și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
era o șikse pe cinste. Aș fi avut ce învăța dacă mi-aș fi petrecut tot restul vieții lângă un astfel de om. Da, aș fi avut - dacă aș fi în stare să învăț ceva, orice! Dacă m-aș putea dezbăra cumva de obsesia asta a felației, a amorului liber, dacă m-aș putea desprinde de aventură, de himere și de dorința de răzbunare - de pofta de a plăti polițe altora! de umblatul cu capul în nori! de această fidelitate imposibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Îi făcu lui Rowe semn să se așeze, ca și cum ar fi fost gazda; de altfel, parcă și uitase disputa de adineauri. În lipsa dumitale, Începu el, m-am gîndit că numai niște intelectuali ca noi pot fi oameni Într-adevăr liberi, dezbărați de convenții, de patriotism, de orice sentimentalism... Nu avem ceea ce se cheamă interese speciale. Adică, nu sîntem acționari ai vreunei societăți și puțin ne pasă dacă se duce de rîpă campania. Iată o imagine potrivită, nu găsești? — De ce folosești mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
simțiți o umbră de pericol crescând deasupra acelei fracțiuni de „eu“, investită cu nepăsare în „eul“ unui personaj, despre care nu știți ce poveste târăște cu el, la fel cu valiza de care ar vrea așa de mult să se dezbare. Să mă descotorosesc de valiză trebuia să fie prima condiție pentru a restabili situația dinainte: dinainte de a se fi petrecut tot ceea ce s-a petrecut mai târziu. La asta mă gândesc când spun că aș vrea să parcurg timpul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de câteva vreme acest scriitor e în criză și nu mai reușește să scrie. Ziarele se întreabă care ar fi motivul. După calculele noastre, s-ar putea ca locuitorii altor lumi să-l țină în inactivitate, ca el să se dezbare de condiționările terestre și să devină receptiv. Dar de ce tocmai el? — Extratereștrii nu pot spune lucrurile direct. Au nevoie să se exprime în mod indirect, figurat, de pildă prin povestiri ce provoacă emoții insolite. Acest scriitor pare să aibă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
care nu le voi putea expune în nici un raport oficial; organele noastre directoare nu sunt în stare să înțeleagă anumite subtilități... Pentru femeia aceasta - continuă Arkadian Porfirici, văzând cu câtă atenție îi sorbi tu cuvintele - a citi înseamnă a te dezbăra de orice intenție deliberată, gata să surprinzi o voce, auzită când te aștepți mai puțin, o voce venind nu se știe de unde, de undeva de dincolo de carte, de dincolo de autor, de dincolo de convențiile scrierii: din nespus, din ceea ce lumea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
era un devotat slujitor al adevărului, iar cele destăinuite de K.F., așa cum o făcea ea, fragmentar, dezordonat, amestecau ceea ce era cu adevărat important cu ceea ce era doar bîrfă nefolositoare, de bîrfă slujitorii oricît de stilați ar fi nu se pot dezbăra, intră în natura ființei lor, adevărul era altul. Șerban Pangratty era aproape sigur un bărbat cu totul nevolnic și din punctul acesta de vedere nu se putea spune că ar fi un adept al proletariatului. De aceea l-a și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nevoie de o descriere cit mai obiectivă și mai amănunțită a faptelor și împrejurărilor, pentru a desluși singur ceea ce era de deslușit. Le explicase, le sugerase, lăsase să se înțeleagă, dar degeaba, nici după zece ani de serviciu nu se dezbăraseră de a-și da cu părerea, de a se arăta cît de isteți și prevăzători sînt. Nu se înfuria și nici nu voia să-l mustre pe Bîlbîie, atîta doar că îi dădea bătaie de cap și pierdea vremea. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și fundamentale forme conceptuale; conceptul ca mediu, cu propriile sale profunzimi și înălțimi caracteristice, mișcându-se, schimbându-și locul și modificându-se odată cu timpul și perspectiva, așa cum fac toate cuvintele, ideile și conceptele. Nu nu nu. Am încercat să mă dezbar de acel fel de-a fi, să împing ideea înapoi, în spatele lucrurilor fizice, să-mi îndemn corpul să găsească și să accepte dura realitate a podelei ca pe o entitate de nisip, pietre și ciment, duri atomi fizici fără cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
care-l cunoșteau bine. Bătrânul își anunță - familia, prietenii și câteva ziare - că se hotărâse să nu moară, nici de boala aceea, nici de nimic altceva, niciodată. Pretindea că nu are timp să moară și că, în schimb, „se va dezbăra de multitudinea de slăbiciuni a corsetului corporal și va merge mai departe ad infinitum“. Se închise apoi în biroul său aproape un an întreg, refuzând să facă alte comentarii sau să mai schimbe vreun cuvânt cu cineva. Moartea bătrânului, survenită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cum să oprești bucla al cărei elan creștea mereu. Pe măsură ce treceau săptămânile, Ward deveni sclavul propriei sale mașinării. În fața acestui instinct tot mai puternic, devorator, de supraviețuire, Ward aduse din ce în ce mai multe rectificări sistemului și, fără să-și dea seama, se dezbără de propria umanitate puțin câte puțin. În anii 1950 existau șase corpuri, în anii 1970, șaisprezece; în anii 1980, treizeci și patru. Irezistibilul instinct de supraviețuire duse la un la fel de irezistibil instinct de creștere. Prin urmare, sistemul era modificat constant, încorporând noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ține loc de pat) în aceeași cameră cu ceilalți și ațipind nestingherit de prezența lor. Din această cauză nu se poate forma nici o jenă cu privire la acel abandon al corpului în sfera publică, jenă de care conștiința noastră nu se poate dezbăra. Desigur, aceasta implică și altceva: japonezul se simte în completă siguranță în cadrul colectivității din care face parte. Faptul că, adormind pe bancă în parc, în cafenea sau în autobuz, îți expui corpul care nu se poate controla privirilor străine (și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
un avânt din ce în ce mai mare. Să nu uităm însă că practicile acestea au luat ființă și s-au dezvoltat, pe măsura gradului de credință religioasă și cultură, posedat de oameni și că până-n ziua de astăzi omul nu s-a putut dezbăra încă de balastul unui trecut, care-i amintește diverse feluri de nimicire ale trupului său, după moarte. Ca să-ncredințăm de veracitatea acestei afirmații nu avem decât să studiem, cu atenție, obiceiurile de la înmormântare, la deosebite popoare și vom rămâne uimiți
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fel de disperare de invazia urâtului", Ion Jalea, care se purta "cu distincția unui nobil de la curtea europeană", Corneliu Baba, Dumitru Gheață, H. H. Catargi, Ion Irimescu, pe care culturnicii epocii îi acuzau de formalism, Lucian Grigorescu, care nu se dezbăra de maniera impresionistă de a picta, pentru care un critic de la Scânteia l-a amenințat că dacă nu-și însușește realismul socialist să se... spânzure, Camil Ressu, care declara, cu un curaj desăvârșit, că nu trebuie să fie urmat în
Întâmplări cu adevărat importante by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7625_a_8950]
-
adevărat că efectul principal al liricii grigurciene izbește în gongul imaginii, oferind ochiului interior sculpturi de aer, un infinit spectacol de metamorfoze, singur capabil să sature o cât de excitată sete - sare în ochi plăcerea verbului de a se pronunța dezbărat de copcile sensului comun, până la pragul unui abuz, al ravagiilor libertății, acționând voluptuos tautologic un cer plin de văzduh, sau, dimpotrivă, în cătușele celei mai stringente vocații a liricului: o "dâră de melc pe cer", "realul compus din bucățele pe
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]