828 matches
-
nici aceasta nu mai are consistentă inițială: din armata iugoslavă au loc, tot mai des, dezertări, dezertări care spun ceva despre esență regimului Milosevici. * Dacă ne întoarcem la ideile apărute în presă de la noi, în ultima vreme, Draskovici, așa-numiții dezertori din armata iugoslavă și opoziția tăcută, acum, față de regimul Milosevici, au căzut în genunchi în fața comunității internaționale?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
ca noi ne tragem din drojdia barbarilor, din pleava marilor năvăliri din acele hoarde care, neputincioase să-și continuie mersul lor spre apus, s-au ascuns de-a lungul Carpaților și a Dunării, căutându-si loc de somn; masă de dezertori la marginile Imperiului, golani spoiți cu un pic de latinitate. Așa trecut, așa prezent. Și așa viitor." Mă gândeam, ascultând textul, ca vecinii noștri francofoni (și Centrele culturale franceze) o să mai citeze și elogiile pe care Cioran le-a adus
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Nu dincolo de ea, nu an zori. an beznă cea mai neagră. Treptat, reușește. Devine o lepădătura și an viața. Reacție neprevăzuta: protestează vehement ămpotriva tuturor. Vinovați șanț toți, numai el nu. Atunci e cel mai jos. Viteaz fusese an realitate. Dezertor, ăn adevărul lui". A se reține observațiile pe muchie, greu de fixat, greu de analizat, precum un joc fascinant al unor spade sclipitoare. Și câte manevre nu săvârșește Livius Ciocârlie pentru a-l pune an dificultate pe Cioran! Deoarece acesta
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
conformistului/ dau buzna prin piețele pe unde moartea își face/ jocurile de artificii și cei de față albesc de spaimă./ Nu sînt fericit pesimismul meu a și făcut prozeliți/ rătăcesc între mine și mine cu o sabie deasupra/ capului blînd dezertor prin aburul viziunilor poezia/ m-a învățat să fiu mereu singur./ Trec pe străzi cu o sabie deasupra/ capului nimeni nu observă/ doar tu inima: ușa prin care plec și mă-ntorc/ în fiecare seară" (Elegie). În acest climat de
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
viața noastră nu am întâlnit erori ale naturii câte am găsit în armată”) și apoi Revoluția însăși, la care protagonistul nu poate participa direct, din pricina unui accident stupid. Internat în spital în timpul evenimentelor, el nu poate ieși, pentru că ar fi dezertor, iar rănit, el devine un erou fără voie în deruta generalizată. Contează, așadar, felul în care i se interzice individului, prin farsele destinului, activarea memoriei istorice. De acest timp al neparticipării se ocupă foarte bine Adrian Buz cu asupra de
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
aparte de ființă hibridă, căci, pe de o parte, Vasile Dem era un hirotonit ce fusese uns chiar de recunoașterea maestrului, dar, pe de alta, era un apostat căruia imboldul de a se rupe de filosofie îi conferea rangul unui dezertor cu ștaif, tobă de carte și totodată dospind de nerv rebel, un dezertor care înlocuise oficiul abstracțiunilor cu uzul bizar al schemelor psihanalitice. Din acest motiv, hirotonitulapostat trăgea după el un prestigiu speculativ pe care îl exercita într-un univers
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
hirotonit ce fusese uns chiar de recunoașterea maestrului, dar, pe de alta, era un apostat căruia imboldul de a se rupe de filosofie îi conferea rangul unui dezertor cu ștaif, tobă de carte și totodată dospind de nerv rebel, un dezertor care înlocuise oficiul abstracțiunilor cu uzul bizar al schemelor psihanalitice. Din acest motiv, hirotonitulapostat trăgea după el un prestigiu speculativ pe care îl exercita într-un univers care nu îngăduia polemica filosofică (visele și asociațiile libere), aducînd cu un vraci
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
dovedesc consignațiile din 1778, în care Ștefan și Toader Creangă sînt menționați. Se stabiliseră, aici, în Botoșana, mai mulți Crengești, încît Ștefan s-a apropiat de rude. Apoi teama de a fi extrădat în Transilvania, datorită condiției sale de militar dezertor, l-a determinat, cu siguranță, să revină, cu turma sa, în Pipirig, despărțindu-se, astfel, de rudele sale transilvane spre care plecase pentru a fi împreună. dl Tanco polemizează cu acele opinii care acreditează ideea că Ștefan Creangă s-ar
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
dar echilibrul e precar. Oferta e restrînsă bine și am spune cu folos, deși pudibonderia națională se va oripila probabil de grozăvia scenelor de sex, în buruienoasa Cadoul de Crăciun. Fără adaosuri filosofice, avem aici povestea simplă a unui soldat dezertor. Că și aici se pot face comentarii savante, că și aici există nuclee psihanalitice (fratele invalid căruia soldatul vrea să-i dăruiască de Crăciun pușca din dotare, virginitatea tînărului, mîinile murdare pentru care e trimis la arest, primul bărbierit, vise
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
o parte a drepturilor de autor pentru o carte începută a fi scrisă în 1915 și redactată, în ultima formă, în 1919. Și aflăm o mărturisire atoategrăitoare despre Pădurea Spînzuraților: "Spînzurarea fratelui meu, ofițer în armata austro-ungară, la Ghimeș, ca "dezertor", mi-a sugerat ideea Pădurii Spînzuraților. Viziunea tragică a "pădurii" mi-a fost inoculată de o serie de fotografii trimise de Cehoslvacia la Liga Națiunilor, fotografii care reprezentau pădurile "trădătorilor de patrie" (Landersverräter) cehoslovaci spînzurați de armata austro-ungară pentru "trădare
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
care orice cronicar le-ar putea analiza copios: profesionalismul regizorului, "actualitatea problematicii", personalitatea puternică, dar fără ostentație, a imaginii lui Doru Mitran, sinusoida emoțională a filmului, șerpuind spectaculos între violență și tandrețe, relieful celor trei personaje principale: un soldat român dezertor, angoasat și dezorientat, în timpul unui violent "conflict interetnic", găsindu-și refugiul într-un canton izolat, uitat de lume (interpret - Ovidiu Niculescu, un nume pentru o posibilă carieră); o tînără unguroaică blondă, ingenuă, îndrăgostită de soldatul dezertor (Imola Kezdi, un talent
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
principale: un soldat român dezertor, angoasat și dezorientat, în timpul unui violent "conflict interetnic", găsindu-și refugiul într-un canton izolat, uitat de lume (interpret - Ovidiu Niculescu, un nume pentru o posibilă carieră); o tînără unguroaică blondă, ingenuă, îndrăgostită de soldatul dezertor (Imola Kezdi, un talent cu o carnație superbă); și tatăl fetei, cantonierul taciturn, enigmatic și violent, victima războiului din bucătărie, un personaj căruia Gheorghe Dinică îi conferă - ca din nimic - o extraordinară densitate"... Revăzînd, acum, filmul, tînărul în rolul soldatului
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
gărzile elvețiene. În reproducerea lor, autorul nu iartă nici o sintagma, doar că le întoarce pe dos. Deși nu lipsită de subtile trăsături grotești, frizând deșertăciunile omenești ale slujitorilor Domnului, ironia e înlocuită de căldură când e vorba, însă, de pontiful dezertor, unul dintre cele mai profunde personaje izbutite de Michel Piccoli, plin de o tristețe și o resemnare la vederea căreia îți pleci, copleșit, ochii în fața eternei sale umanități. Spaimă de puterea neputincioasa, pentru că toți ne supunem talazurilor istoriei, de nepătruns
BA-L AVEM, BA NU-L AVEM! - corespondenţă specială de Tudor Caranfil, care analizează filmul HABEMUS PAPAM () [Corola-journal/Journalistic/26452_a_27777]
-
de caritate în același timp, deoarece chiar soția mea a fost victima unui act brutal și irațional de violență, într-o Londră aflată sub camuflaj, în 1942, într-o noapte când a fost jefuită și bătută de trei soldați americani dezertori. Cei care mi-au citit cartea poate își amintesc că autorul a cărui soție este violată scrie o carte intitulată Portocala mecanică. Cei care au vizionat filmul au fost deranjați de faptul că Alex, în ciuda caracterului său abject, trezește simpatie
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
ai cărui locuitori se numesc Joncavidulieni”. Si despre măcelul de la sol se fac precizări: ordonanța unui căpitan e dislocată în șase bucăți, soldații sunt hăcuiți geometric, sub diverse unghiuri; de pildă, sunt secționați longitudinal... Rolul jandarmilor care-l arestează pe dezertorul fără voie era tocmai acela de a veghea ca soldații să se lase uciși așa cum se cuvine. Grija lui Anthime nu aveau de ce s-o ducă, întrucât acesta devenise „apt să perforeze, să străpungă, să amputeze cel mai mic obstacol
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
ani în focurile Marelui Război. Se întreabă, cu o teribilă ironie, Sollers: „Dada? În plin măcel al primului război mondial? În timp ce eroicii bărboși se bat în tranșee? Când Franța și Germania se gâtuie și se gazează reciproc? Cine sunt acești dezertori și refractari ale că- ror nume, astăzi, în plină comemorare morbidă, nimeni nu se gândește să le pronunțe? Nebuni, agitați, străini apatrizi, care au ales numele mișcării lor împotriva artei și societății la întâmplare, dintr-un dicționar. Dada! Mai are
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2756_a_4081]
-
octogenar T.B.Ș., dar este evident că ați intrat în derapaj grav, iar cunoștințele dumneavoastră în domeniul istoriei nu se ridică nici până la genunchii broaștei. Desigur, nimeni nu-i perfect! Nu mareșalul Antonescu s-a agățat de Hitler, ci regele-escroc, dezertorul și imoralul Carol al II-lea a deschis drumul României spre Germania. Ion Antonescu a preluat conducerea Țării atunci când nimeni nu a îndrăznit s-o facă, iar partidele istorice s-au eschivat. Însuși Carol al II-lea l-a investit
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
se vor mai scoate ochii pe motiv că nu s-a lepădat cu adevărat de utopia comunistă, ci tocmai pentru că a făcut-o prea temeinic. Potrivit acestei logici, Tismăneanu nu numai că a trădat idealurile stîngii internaționaliste, dar în plus dezertorul acesta jupuit de viu a devenit un luptător împotriva cauzei pe care în tinerețe o îmbrățișase. Să te întorci și să denunți anomalia de fond a comunismului, uitînd că anomalia aceasta a fost credința generației tatălui tău, este nu numai
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
pictează Tonitza până către 1930 poartă amprenta unui spirit de revoltă, vehement inițial, apoi tot mai stins, mai voalat de efluvii sentimentale și spleen. Mai mult decât alți pictori, Tonitza este marcat de dramatica experiență a frontului. Pictează prizonieri, răniți, dezertori, orfani, femei la cimitir, imagini din azile și ospicii, orbi, cerșetori. Tonitza are o acută conștiință a marginalității și ca și Luchian se simte, ca artist, parte acestei lumi a exclușilor. Imaginile din lumea circului, dar și cele de copii
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
s-au sustras cercetării, cei cu tendințe de evadare, cei care au comis infracțiuni violente sau cu prejudicii mari, nerecuperate, infractorii care au produs indignare publică (agresiuni sexuale etc.), traficanții de stupefiante ori cei închiși pentru trecere frauduloasă a frontierei, dezertorii. Brazi de Crăciun Deținuților li se permite să primească brazi de Crăciun și ornamentele necesare, astfel încât să simtă și ei bucuria Sărbătorilor de iarnă. „Dar nu toți primesc, astfel că mai sunt celule care nu au brad împodobit. De aceea
Agenda2005-51-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284524_a_285853]
-
statului român le-a mulțumit iordanienilor pentru sprijinul acordat în timpul crizei ostaticilor. l La Kabul a avut loc învestirea noului parlament afgan, primul din această țară după 30 de ani de conflict, și care reunește foști lideri militari, foști comuniști, dezertori din tabăra talibană și activiste feministe. l Premierul israelian, Ariel Sharon, care suferise un atac cerebral, s-a adresat concetățenilor săi, declarând că nu are intenția de a demisiona din funcție. l Germania a salutat eliberarea ostaticei Susanne Osthoff din
Agenda2005-52-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284548_a_285877]
-
statului român le-a mulțumit iordanienilor pentru sprijinul acordat în timpul crizei ostaticilor l La Kabul a avut loc învestirea noului parlament afgan, primul din această țară, după 30 de ani de conflict, și care reunește foști lideri militari, foști comuniști, dezertori din tabăra talibană și activiste feministe l Rezultatele alegerilor din Bolivia l-au dat drept câștigător pe Evo Morales, un indian, lider al Mișcării către Socialism, fost cultivator de coca, ce a obținut peste 50% din voturi. l Tensiunile din
Agenda2006-01-06-decembrie () [Corola-journal/Journalistic/284578_a_285907]
-
la infirmerie”. Dl Robicsek va fugi, dar va fi prins la Arad și adus pentru a fi judecat la Timișoara. După trei luni, însoțit de un caporal din Caransebeș, va fi trimis în lagărul de la Doaga, de lângă Focșani. Aici erau dezertori și infractori militari - germani, români, ruși, fiind singurul evreu. După numai o zi evadează cu ajutorul caporalului (l-a căutat în zadar după război pentru a-i mulțumi), în vremea când trupele sovietice se apropiau. Se întoarce în Timișoara, lucrând în
Agenda2006-04-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284675_a_286004]
-
largă din fața depoului de locomotive se înnodau și deznodau toate drumurile. Pe lângă cei doi polițiști unul român, altul german din mijlocul pieței, îndrumând circulația, la toate colțurile, ieșirile și intrările, pândeau jandarmii, să-i dibuie și să-i aresteze pe dezertori. În majoritatea cazurilor, polițiștii și jandarmii formau clientela Invalidului. Acum era prea de dimineață. La 6, la schimbarea gărzii, veneau și, cu toate că de obicei picau de somn, adormeau de-a-npicioarelea, se așezau câte patru la două mese, cereau spirt denaturat singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
scrisoarea asta și nu mai sunteți nici voi? Vine ca la moarte. Se teme! Uite, uite la el! Ajutor! Au! se auzi glasul lui, stins ca o șoaptă ieșită din fundul pământului. Căzu din nou. Se-ngropă-n grâu. Un dezertor! Să nu fie rănit! Ce ne facem, mamă? Înainte de-a o lua și-a o duce m-a-ntrebat dacă-s supărat pe ea. Ce vină are ea că s-a născut evreică și eu m-am îndrăgostit de dânsa, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]