3,503 matches
-
indezirabili datorită (sic!) faptelor lor.” „E nevoie să dau exemple?” se întreabă retoric dl. Șt. A. Ar cam fi. Mai ales că remarca vine după și înainte de altele din care am putea deduce contrariul și anume că R.L. e adepta dezideratului caragialian, citat de dl. Șt. A., „pupat toți piața endependenți”. Cum logica e, de la o vîrstă încolo, greu de învățat, Cronicarul îl mai invită o dată pe autorul lui Fric să-și scrie romanele pînă la capăt, fiindcă ele nu-i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
-lea volum din ansamblul ineditelor Agârbiceanu, care debutează cu volumul 13. Noua angajare editorială răspunde, peste ani, dorinței scriitorului de a-și fi văzut publicată opera, în întregime. În 1962, când a înțeles că dorința îi rămâne numai la stadiul dezideratului, Ion Agârbiceanu solicită Editurii pentru Literatură restituirea manuscriselor, gest mărturisit poetului Ion Brad, în scrisoarea datată Cluj, 28. III. 1962. Limbajul solicitării respiră printre rânduri, intransigență și scepticism. La vedere însă, rămâne doar îngăduința, pusă pe seama vârstei și a consecințelor
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
mai mult condamnată la elitism structural, adică la captarea unui public de dimensiuni tot mai reduse. O literatură concomitent valoroasă și stenică din punct de vedere moral nu se arată deocamdată la orizont. Indiferent de preferințele noastre, de aspirații sau deziderate, literatura secolului XX s-a compus primordial într-un orizont al angoasei. A vedea în această stare doar un reflex al realităților înconjurătoare ar fi simplist. E foarte probabil ca următorii ani să confirme tendința conturată încă din primii ani
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
Poate pentru că, după cum se obișnuiește, Parisul așteaptă recunoașterea compatrioților, iar în România se scontează pe triumful său parizian. în orice caz, Horia Surianu este unul dintre acei puțini creatori inobsecvenți în fața gloriei imediate, ce nu reprezintă nicidecum la el un deziderat. Nu-l obsedează nici reputația (altminteri, o zeiță care nu judecă drept decât cu timpul), nici stima (o umbră ce crește pe măsură ce soarele apune). Cu atât mai puțin admirația publicului (care, fie vorba între noi, nu constituie un dar, pentru că
Foc fără fum by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12707_a_14032]
-
ultimii ani, se poate vorbi de o schimbare a vocii lirice a lui Al. Mușina. Poezia în pijama roz, Stop-cadru cu adolescenți, Istoria pantofului mov, La vie en proze sau Lucrurile pe care le-am văzut evită maniera impersonală (un deziderat mărturisit al autorului) în direcția descoperirii unei "metafizici a contingenței ", cum spune Al. Cistelecan, în poeme cu o construcție rafinată, atent studiată, în exerciții de stil ce fac dovada dexterității în selectarea materialului lexical. Poemele de după Aleea mimozei nr.3
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
și Serafim Saka (n. 1935) sunt contemporani cu Constantin }oiu (n. 1923), Ștefan Bănulescu (n. 1929), Nicolae Breban (n. 1934) sau George Bălăiță (n. 1935). Dialogul normal între cele două zone nu a existat până în 1989 și rămâne încă un deziderat. Până în 1989, romanul basarabean, cu micile lui izbânzi, era o lume separată, închisă aproape etanș, față de proza românească, cum o lume separată și separatistă e și lumea socială și politică a Basarabiei de astăzi, reticentă, burzuluită, dacă nu chiar ostilă
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
de lectură, apetența pentru comparații, care vor determina, în cele din urmă, introducerea cărților importante într-un circuit cultural de promovare. Basarabia nu există în sine, prin sine și pentru sine (iertată să-mi fie prețiozitatea filosofică a formulării unui deziderat); sau, mai bine zis, nu ar trebui să existe în sine, ca simplă mândrie a unei identități naționale, când ea este, de fapt, doar o secvență dintr-o identitate națională românească mult mai largă și mai complexă. Basarabia nu poate
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
sau vechi), edițiile colecției de "Opere fundamentale" rămân de referință, un reper (cel mai adesea pozitiv, dar uneori și negativ, derutant) pentru progresul editării științifice a clasicilor noștri. Necesitatea de a se raporta la stadiul anterior al cercetărilor rămâne un deziderat de onestitate căruia nu întotdeauna îngrijitorii edițiilor îi răspund cum se cuvine. Ar fi minunat să vedem aduse în colecția "Opere fundamentale" și repetate aici în condiții cvasibibliofile edițiile Alecsandri, Ion Ghica, Anton Pann, Bolintineanu, care sunt deja încheiate și
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
nostru un vânt așa rău, anume păcatul însuși, care locuiește în membrele sufletului și trupului nostru”33. Prin urmare, rezultatul zborului nu este intrarea în comuniunea cu Dumnezeu, ci îndepărtarea „vântului rău al păcatului”, care este vizibil în trup. Acest deziderat, după cum s-a notat anterior, poate fi pus în acțiune de rugăciune. Această rugăciune este îndreptată de Duh, iar sufletul este transformat prin har: „precum picioarele păsărilor sunt aripile, tot așa lumina cerească a Duhului ridică aripile gândurilor meritorii ale
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
cel al unei realități care, ieșită din cenușiul comunist, a luat o multitudine de forme și o profuziune de culori. Simptomatic, în Colecțiile Darjan, personajul e un creator de modă celebru în Occident, care se întoarce în România cu nobilul deziderat de a-și democratiza vestimentar țara. El oferă sugestii bune și haine pe măsură celor de la Putere, ca și celor din Opoziție, deschide un lanț de magazine, mituind în dreapta și-n stânga, își găsește împlinirea erotică în relația cu o
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
Potter utilizând o multitudine de simboluri, majoritatea absente în roman. De pildă, în secvența în care Orlando îi spală picioarele lui Shelmerdine, camera zăbovește asupra ceainicului, o metonimie pentru domesticitatea victoriană a femeilor, apreciază criticul de film Sharon Ouditt. Pentru că dezideratul ei în ceea ce privește proza era antirealist, Woolf evită o narațiune lineară în roman. Intenția ei era și de a submina genul convențional de biografie (așa este romanul calificat de subtitlu), care punea pe primul loc realizările protagonistului. Singura reușită a lui
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
assez labiles, un contenant dont le contenu reste sans cesse à préciser, à affiner, à discuter” (p. 19). Contribuțiile reunite între paginile prezentului volum, care tratează subiecte de istorie literară, iconografică, ecleziastică, patristică, au darul de a ilustra întocmai acest deziderat. Astfel, Benjamin Goldlust, analizând capitolul I, 24 din Saturnalia - „dernier banquet païen des lettres latines”, compus de Macrobius foarte probabil către 430 (p. 23), evidențiază caracterul său programatic, pus în slujba admirației pentru civilizația tradițională, dar și în favoarea unei forme
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
scriitura vocală sau cea instrumentală să fie modificată semnificativ, compozitorul materializează aproape fizic intenția atingerii unor înălțimi spirituale demne de titlul piesei de față. Ascensiunea spre registrul acut și intensificarea evenimentelor sonore prin procedee metro-ritmice reprezintă calea către realizarea acestui deziderat. Un nou tip de textură este situat ca fundament al discursului din ce în ce mai dens și crenelat al saxofonului sopranino (măs. 136-147). Situat deasupra corului din punctul de vedere al înălțimilor sonore, linia solistului - căci în acest moment aceasta este impresia generală
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
prin concilierea contrariilor, devine stare pur spirituală. Aceasta corespunde estetic aspectului de totalitate (sonoră) în conexiunea (rezonanța) binelui, căreia îi adecvăm termenul de cosmosonie. Desăvârșit în opera sa, autorul nu se va mai contura printr-o altă zicere. Totuși, ca deziderat endeomonic, ne putem imagina noi una: Cântați laolaltă cu mine, cel din opera mea, întru necontenita desăvârșire a armoniei de bine!
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
folosirea pedalei stângi a pianului (denumită din totdeauna una corda, nu surdină), cum se înțelege uneori. Desigur, în lipsa unor indicații mai precise, pedalizarea se face bogat dar normal, fără suprapuneri armonice nedorite, tempo lent și armonia larg extinsă favorizând acest deziderat. A doua oară, însă, când Beethoven cere explicit o anumită folosire a pedalei, el experimentează un efect special: în prima parte a Sonatei op 31 Nr.2 în re minor, în cele două segmente de Recitativ care deschid repriza compozitorul
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
este sau, mai corect spus, ar trebui să fie, prietenul dezinteresat al acestuia. Invocându-se legea de organizare, în acești termeni trebui definită menirea sa. Dacă privim detașați rezultatele activităților de evaluare ale agenției constatăm o periculoasă abatere de la acest deziderat, pentru care de fapt a fost înființată. Nu este vorba despre Duhul Sfânt care s-ar strecura fără știrea noastră în propoziție. Doar activitatea anumitor membri ai agenției, activitate neconformă scopului urmărit chiar de instiție în sine, fac să apară
PARATRĂSNET SÂNGE CALD DE APOLLONIA [Corola-blog/BlogPost/93808_a_95100]
-
tineretul României răbufnește din nou și așa ne confruntăm cu Marea Revoltă a Tinerilor din 2015. Ce e comun revoltelor din 2012 și 2015 e tema anticorupție și insistența pe integritate în politică și viața publică a țarii. Acestea șunt deziderate cu care orice om cu discernămînt este și trebuie să fie de acord. Dar e deasemenea important de observat că generația tanara, cea care acuza pe cei dinaintea lor de corupție și hoție politică, e generația care ea însăși, ajunsă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
o anti-valoare. În acest sens orice om cu discernămînt trebuie să agreeze și să fie la fel de indignat de ce se întîmplă în România că și tinerii care protestează. Oamenii raționali pot avea păreri diferite privind votul electronic, votul uninominal ori alte deziderate listate de tinerii protestatari, dar cele fundamentale nu pot fi puse la îndoială. Miza e prea mare pentru a fi. Suntem toți de comun acord că în România corupția a fost și încă este o mare problemă. E o rușine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
naturală îl apără. El constituie urma cea mai pură și cea mai permanentă a omenescului. Mă cîștiga în el îmbinarea această de caz și de generalitate umană. La limita extremă care unește generalul cu particularul, el satisface astfel unul din dezideratele cele mai caracteristice ale artei literare. Jurnalul, prin lipsa lui de "artistic", - are garanție de expresie, precizie, adevăr. Căci nu vom putea niciodată condamnă îndeajuns artă "artistică", hrănita din propria ei substanță, si nu din viață. În definitiv, jurnalul poate
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
tînără din Vest nu e roasă de pofte politice, ba mai mult, nu manifestă apetituri pentru nici un fel de conținut, preferă să se joace. Există ceva în aer, un miros de lehamite, un gust de sastisit. Nu prin ceea ce impun dezideratele așa-zis socio-morale, strategiile politice, imperativele economice sau Dumnezeu știe ce alte rațiuni, se va crea acel spațiu paradisiac în care ne-am putea întîlni și mirosi și gusta. Numai cînd jena lui "Eu sînt celălalt" va deveni mîndria lui
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
urcă de la întuneric la lumină, de la verdele primordial al teluricului la aurul esențial al spiritului. Vizitarea acestei expoziții în spațiul privilegiat al Palatului Mogoșoaia este în același timp prilej de contemplare introspectivă. în viziune picturală modernă, artistul George Țipoia prelucrează dezideratul Renascentist al privirii din tabloul menit anume să-și scruteze spectatorul. El face din proiecția imaginii o experiență interioară, amintindu-ne, dacă am uitat și astfel ne-am pierdut, de reperele divine ale existenței noastre.
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
a Rusiei, ireconciliabilul conflict dintre Moscova și Petersburg, dintre Răsărit și Apus, dintre slavofili și occidentaliști. "E greu să surprinzi expresia de ansamblu a Petersburgului", scrisese Gogol în 1836. Și obiectivul cărții lui Ion Ianoși devine atingerea acestui aproape imposibil deziderat, exprimat într-un pasaj introductiv: "Orice așezare are fețe vizibile și ascunse. Petersburgul reprezintă o dovadă eclatantă în acest sens. În el s-au împletit și s-au potențat reciproc factori reali, ideali, ireali. Palpabilul a ajuns fantastic, fantezist, fantasmagoric
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
au fost fie desființate, fie păstrate de formă și reciclate, anexate țelurilor politice oficiale. Aceste acțiuni erau precedate (pregătite) de zgomotoase campanii agitatorice purtate în numele "revoluției", al "culturii noi", al "artei ca expresie a vieții", al "angajării artistului-cetățean", în numele acestor deziderate și împotriva artistului "rupt de popor", izolat în "turnul de fildeș". Erau duse concertat în "Scânteia", în "România liberă", în "Victoria" (director: N. D. Cocea), în "Contemporanul", în "Revista literară" (director: M. R. Paraschivescu), în "Orizont" (director: Sașa Pană), cu
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
căscați. Brătianu cumpără, vinde, umple goluri, astupă guri. Are o vilă la Predeal. Dăm buzna. S-a prăpădit casa dar s-a dus și frontiera. Mare bărbat. Echipament slab. Cocarde tricolore în coarnele boilor. De gîtul boilor. Aliatul nostru tradițional, dezideratul nostru tradițional. Carp ca o Casandră... Nu s-a împlinit prevestirea. Nu atunci. În acea zi, 14 august 1916 pe înserate, jandarmi pedeștri anunțau suflînd în goarne mobilizarea generală. Pentru a hotărî atitudinea României, regele convocă la castelul Peleș un
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
mai înfloritoare noi suntem un popor care dăm în cap valorilor și de aceea am avut nevoie de cineva din afara care să ne ofere stabilitate Să ne unim în ideea de Monarhie Constituțională și să creăm masă critică pentru împlinirea dezideratului. Sunt fericit că oameni care aparțin mai tinerei generații, destul de greu împovărata de informația strâmba oferită despre Majestatea Să de către comuniști (și neo...), pot aprecia obiectiv ce FENOMEN reprezintă regalitatea României, în ciuda rolului oficial minor pe care istoria strâmba post-decembristă
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]