87 matches
-
Tabelul 2.1. Dinamica PIB în România * Pe 2004 - proiecție. Sursă: INS N. Belli argumentează că efectele distructive ale tranziției asupra economiei au fost mai severe decât ale războiului (2001). Tranziția a fost caracterizată de restructurarea industriei mai degrabă prin dezindustrializare. În 1999 se ajunsese la 40,8% din producția industrială a anului 1989. Tabelul 2.2. Dinamica PIB a țărilor europene în tranziție Sursă: MONEE, UNICEF, Florența Tabelul 2.3. Dinamica producției industriale ca procent din 1989, și a numărului
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
-o din toată inima, s-a dovedit pentru ei un adevărat „masacru social”: disponibilizări masive (aproape jumătate dintre muncitorii din 1990 au dispărut din sistemul salarial), erodarea substanțială a veniturilor salariale, spectrul șomajului, ce a devenit sursa majoră de îngrijorare. Dezindustrializarea a eliminat în mod special pozițiile calificate din întreprinderi, în favoarea celor slab calificate. Puterea simbolică, nicidecum reală, pe care comunismul o acordase clasei muncitoare a dispărut fără urmă, fiind înlocuită de acuza tacită că această clasă reprezintă mai degrabă o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
evoluție de tip economic care să privească omul și natura în aceeași măsură. Această stimulare a modului de gândire a valorificării resurselor naturale trebuie să privească economia României, aflată într-o criză profundă, rezultantă a următoarelor procese: - destructurarea economică prin dezindustrializarea țării; - dezorganizarea agriculturii, care a dus la o dependență de circa 70% față de produsele alimentare importante; - pierderea a patru milioane de locuri de muncă; - externalizarea resurselor: petrol - 100%; gaze naturale - 50%; - datorie externă în creștere continuă; - lipsa stringentă de locuri
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ale României, să stabilească obiective pe termen scurt, mediu și lung, să ofere orizont României și locul ei în spațiul european; - ar fi evitat involuția economiei și locul periferic în ierarhia statelor europene; - procesul privatizării n-ar fi fost prilejul dezindustrializării țării și transformării acesteia în piață de desfacere pentru alte țări; - nu s-ar fi pierdut 4-6 milioane de locuri de muncă, între 2009 și 1989, iar migrația locuitorilor în țările europene (și nu numai) nu ar fi devenit fenomen
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
au devenit posesoarele zăcămintelor de petrol. Substituirea acestor resurse pierdute cu biocombustibili sau gaze de șist este posibilă teoretic și tehnic, dar rămâne înconjurată de multe incertitudini economice și ecologice; - dezvoltarea sectoarelor consumatoare de forță de muncă, deoarece în procesul dezindustrializării început cu anul 1990, s-au disponibilizat peste patru milioane de persoane (o cincime din populația țării), proces cu grave consecințe economice, dramatice social și dificil de remediat pe termen scurt sau mediu. Soluțiile tipice la acest deziderat sunt cele
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
respective, ci politizarea importanței muncii în favoarea ramurilor bărbătești. Dreptatea de gen este un concept pur teoretic în condițiile în care cei care stabilesc ce este important și merită răsplătit sunt aproape exclusiv bărbații. În orașele industriale mici (în proces de dezindustrializare în momentul de față), patriarhatulxe "„patriarhat" socialist este înlocuit cu cel rural (societatea semirurală/semiurbană a micilor negustori improvizați, mici meseriași, dependenți de producția agricolă). Ruina industrială, adesea și cea locativă și sărăcia au accentuat patriarhatulxe "„patriarhat", pe fondul moștenirii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Reconstrucția politică a puterii masculinetc "4. Reconstrucția politică a puterii masculine" 4.1. Drama bărbaților e „Drama”tc "4.1. Drama bărbaților e „Drama”" Într-o bună tradiție patriarhală, pierderea supremației bărbaților în forța de muncă salariată în procesul de dezindustrializare în favoarea industriei ușoare și serviciilor (adică în favoarea ramurilor feminine) a devenit nu doar o dramă personală, ci „Drama” economiei în tranziție. Când femeile sunt obligate să se retragă și devin casnice, drama lor rămâne una personală și nepolitică. „Casnica” nu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dar și femeii salariate - prin promovarea salariilor mici și a muncii «la negru» pentru femei și prin transformarea femeii în marfă pe piața serviciilor sexuale. Mai mult, au reușit să transforme propria lor inferioritate pe piața muncii - ca urmare a dezindustrializării - într-o problemă politică majoră a societății, fără ca transferul unei părți importante a forței de muncă feminine în casnice să devină o problemă politică de egală anvergură. În acest moment, șomajul tinde să devină una dintre problemele politice prioritare, în vreme ce
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție imaginară a dominației / 129 Economie și politică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ele le redau o coerență semnificativă atunci când actorii se simt aproape de marasm. Pe lângă aceasta, ele oferă etnologului un tablou sinoptic al efectelor unei globalizări care împletește imaginarul cu constrângerile obiective și indică un fel de pistă hermeneutică. Capitolul 3 Industrializare, dezindustrializare* Laurent Bazin Cercetările realizate asupra întreprinderii și a raporturilor de muncă au permis instituirea unor problematici, experimentarea și confruntarea unor metode de investigație care constituie tot atâtea achiziții epistemice ale disciplinei. Progresele științifice au avut loc în prelungirea unei perioade
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
științifice elaborate în alte conjuncturi, reexaminarea instrumentelor de observație și a categoriilor de analiză. Înainte de toate, ar putea fi necesar să revenim pe scurt asupra orientărilor științifice care au ghidat modul în care antropologii au înțeles fenomenele de industrializare și dezindustrializare în societăți diferite. O a doua etapă este consacrată cercetării nivelelor pertinente de evidențiere a evoluțiilor conjugate ale politicului și economicului. Reflecția angajată aici încearcă să surprindă câteva din traducerile lor cele mai semnificative în Franța în cursul ultimilor ani
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se consolidează de douăzeci de ani, se manifestă mai ales prin înmulțirea și generalizarea legăturilor contractuale dintre instituțiile statului și colectivitățile teritoriale apărute în urma descentralizării, pe de o parte, și a nebuloasei organizațiilor, asociațiilor și cluburilor, pe de alta. Industrializare, dezindustrializare, reconversii industriale: iată ansamblul vieții sociale și politice a indivizilor și a colectivelor care îl alcătuiesc în strânsă legătură cu transformările operate în sfera economică. Numeroase linii de cercetare își fixează ca obiectiv analizarea efectelor transformărilor economice asupra vieții sociale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Fost sediu al producției textile din Lille, astăzi dezmembrată, acesta s-a văzut transformat progresiv de construcția în anii șaizeci și șaptezeci a unor vaste imobile HLM pentru o populație muncitoare fragilizată din punct de vedere economic și social de dezindustrializare și incluzând o largă fracțiune alogenă stigmatizată. Acest sector face așadar de douăzeci de ani încoace obiectul unei atenții speciale din partea municipalității, care conjugă operațiile de reamenajare mai ales prin reconversia numeroaselor terenuri industriale necultivate cu tentativele de redinamizare economică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vreo vizită în sat între plecarea inițială și întoarcerea definitivă din ultimii ani. * Abrevierile sunt stabilite de noi (n.t.). ----------------------------------------------------------------------- MOTIVE ECONOMICE ÎN ANTROPOLOGIE Întreprindere și mondializare 4 1 6 5 Cuvânt înainte Retrospective și perspective Întreprindere și mondializare Industrializare, dezindustrializare Economie și colonizare Congo, 1961 248 247 Bibliografie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Tratatul de la Maastricht sunt prezentate în tabelul . 5.4. Politica industrială într-o Europă lărgită Pe fondul eșecului procesului Lisabona și al ritmului scăzut al creșterii economice din anii 2000, politicienii și reprezentanții industriei au susținut ideea unei tendințe de „dezindustrializare”, care ar justifica redefinirea scopului politicii industriale și ar motiva acțiunile de protejare a industriilor afectate. Dezindustrializarea înseamnă migrația activității de producție din statele dezvoltate către zone cu costuri mai mici ale forței de muncă și cu costuri sociale mai
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
eșecului procesului Lisabona și al ritmului scăzut al creșterii economice din anii 2000, politicienii și reprezentanții industriei au susținut ideea unei tendințe de „dezindustrializare”, care ar justifica redefinirea scopului politicii industriale și ar motiva acțiunile de protejare a industriilor afectate. Dezindustrializarea înseamnă migrația activității de producție din statele dezvoltate către zone cu costuri mai mici ale forței de muncă și cu costuri sociale mai scăzute (ca de exemplu țările asiatice sau noile state membre ale UE). În Europa, acest fenomen ar
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
prin politici concertate; toate politicile UE contribuind la creșterea competitivității trebuiau abordate într-o manieră integrată, bazată pe analiza problemelor sistemice ale cadrului activității industriale. Consiliul European a solicitat Comisiei în octombrie 2003 să evalueze cât de reală era amenințarea dezindustrializării și să găsească un set de măsuri de control. În aprilie 2004, Comisia Europeană a publicat o nouă comunicare intitulată Fostering structural change: a policy for an enlarged Europe (European Commission, 2004), care examinează riscurile dezindustrializării. În urma acestei analize, Comisia
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
de reală era amenințarea dezindustrializării și să găsească un set de măsuri de control. În aprilie 2004, Comisia Europeană a publicat o nouă comunicare intitulată Fostering structural change: a policy for an enlarged Europe (European Commission, 2004), care examinează riscurile dezindustrializării. În urma acestei analize, Comisia ajunge la concluzia că „nu există nici o evidență a unui proces generalizat de dezindustrializare”, dar că Europa se află în toiul unui proces de schimbare structurală prin care resursele din sectoarele industriale sunt realocare către sectorul
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Europeană a publicat o nouă comunicare intitulată Fostering structural change: a policy for an enlarged Europe (European Commission, 2004), care examinează riscurile dezindustrializării. În urma acestei analize, Comisia ajunge la concluzia că „nu există nici o evidență a unui proces generalizat de dezindustrializare”, dar că Europa se află în toiul unui proces de schimbare structurală prin care resursele din sectoarele industriale sunt realocare către sectorul serviciilor, un proces inevitabil, căruia nu trebuie să i se reziste. Cu toate acestea, analiza Comisiei a demonstrat
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
schimburilor ca responsabilă de problemele economice și sociale ce lovesc societățile noastre. Nu acuză nici concurența între na-țiuni ca pe o luptă fără menajamente ce duce la eliminarea celor mai puțin dinamici, nici faptul că emergența Sudului ar fi cauzat dezindustrializarea Nordului. El nu este, precum Michael Porter, un adept al "competitivității națiunilor", în numele căreia se prescriu rețete dintre cele mai contradictorii, care merg de la protecționism la dereglementarea totală. Cărțile lui Krugman, vreo 20 la număr, dintre care distinge manualul International Economics
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
c) profilul ocupațiilor; d) veniturile; e) mobilitatea ocupațiilor etc. Examinarea agregată a acestor indicatori dezvăluie un profil surprinzător al societății românești. Deși la majoritatea indicatorilor de sănătate, de fertilitate, de mortalitate (deci, demografici) ori ai celor privind gradul dezputernicirii economiei (dezindustrializare, în principal, dar și dezproprietărire etc.), România se află la pragul țărilor Eurasiei, totuși, la creșterea PIB-ului în termeni reali, România se află în categoria țărilor de la vest de noi (Ungaria, Polonia, Cehia) și cele foste sovietice (exluzând Țările
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
politică de "reindustrializare"233 a României. În lipsa unei industrii solide, cercetarea și inovarea își pierd din consistență, datorită absenței posibilității aplicării practice a rezultatelor obținute în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare. În ultimii douăzeci de ani, România a cunoscut o perioadă constantă de dezindustrializare. Efectul principal l-a reprezentat dispariția a foarte multor locuri de muncă. Programele de privatizare lansate în anul 1991, prin privatizarea în masă sau prin transferul proprietății companiilor de stat, a condus la o diminuare a participației statului în industria
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
devastator morbul înșelăciunilor, al furturilor cu acte în regulă. Așa s-a înlocuit și "vidul de putere" cu vidul de minte normală și de interese pentru țară și pentru muritorii care se sufocă. De aici, preponderența regreselor față de puținele realizări. Dezindustrializarea și demolarea sectoarelor funcționale ale vieții au pus în loc sute de mii de metri pătrați de spații comerciale: magazine auto, depozite cu mărfuri străine greu vandabile în țările de origine, tot felul de birouri ș.a. Agricultura comasată, mecanizată și "irigată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
143, 145 Dahrendorf R. / 44, 233, 263, 266-267, 269, 278, 282, 353-354 Dali S. / 53 David / 137, 139 decolonizare / 67, 312 deism / 106-107 Democrit / 98 Derrida J. / 46 Descartes R. / 48, 134, 176, 267 Densușianu N. / 259 Despot Vodă / 101 dezindustrializare / 82 dictatura proletariatului / 17, 323 Diderot / 50, 181 Dilthey W. / 155, 294 Dimitrov Gh. / 308 dinastia chineză Ming / 30 divizare / 11, 30, 169, 226, 272, 320-321, 329, 333 Djuvara M. / 110 Djuvara N. / 127, 122-123, 223, 226, 237, 259, 269-270
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
politice din țările capitaliste din nucleu s-au schimbat dramatic în comparație cu perioada avută în vedere de Gramsci, încît teza sa, a "rolului conducător al proletariatului", trebuie respinsă. Fragmentarea recentă a mișcărilor muncitorești naționale, reducerea relativă a clasei "pur" muncitorești din cauza dezindustrializării și a creșterii continue a importanței serviciilor, contestările privind etica muncii și creșterea numărului de inițiative și mișcări cetățenești ca să menționăm doar cele mai pertinente evenimente pun sub semnul întrebării convingerile exagerate ale lui Gramsci referitoare la rolul conducător al
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]