456 matches
-
genul, numărul și cazul; în structura termenului luptă din versul lui G.Coșbuc „O luptă-i viața...”, dezinența -ă marchează apartenența substantivului la genul feminin, deci, sensul lexico-gramatical de gradul I ‘feminin’, și exprimă sensurile de ‘singular’ (în opoziție cu dezinența -e pentru ‘plural’: lupte) și de ‘nominativ’ (în opoziție cu dezinența -e pentru ‘genitiv-dativ’: lupte(i)). În interiorul categoriei gramaticale a cazului, dezinența -ă determină sincretismul nominativ-acuzativ singular (fată, casă etc.), așa cum dezinența -e determină sincretismul genitiv-dativ (unei case, fete etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.Coșbuc „O luptă-i viața...”, dezinența -ă marchează apartenența substantivului la genul feminin, deci, sensul lexico-gramatical de gradul I ‘feminin’, și exprimă sensurile de ‘singular’ (în opoziție cu dezinența -e pentru ‘plural’: lupte) și de ‘nominativ’ (în opoziție cu dezinența -e pentru ‘genitiv-dativ’: lupte(i)). În interiorul categoriei gramaticale a cazului, dezinența -ă determină sincretismul nominativ-acuzativ singular (fată, casă etc.), așa cum dezinența -e determină sincretismul genitiv-dativ (unei case, fete etc.). Acuzativul, apoi, adună sub aceeași dezinență sensuri funcțional-sintactice diferite: obiectual, agent
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la genul feminin, deci, sensul lexico-gramatical de gradul I ‘feminin’, și exprimă sensurile de ‘singular’ (în opoziție cu dezinența -e pentru ‘plural’: lupte) și de ‘nominativ’ (în opoziție cu dezinența -e pentru ‘genitiv-dativ’: lupte(i)). În interiorul categoriei gramaticale a cazului, dezinența -ă determină sincretismul nominativ-acuzativ singular (fată, casă etc.), așa cum dezinența -e determină sincretismul genitiv-dativ (unei case, fete etc.). Acuzativul, apoi, adună sub aceeași dezinență sensuri funcțional-sintactice diferite: obiectual, agent, instrumental, locativ, temporal, sociativ etc. (Văd o fată, Merg cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și exprimă sensurile de ‘singular’ (în opoziție cu dezinența -e pentru ‘plural’: lupte) și de ‘nominativ’ (în opoziție cu dezinența -e pentru ‘genitiv-dativ’: lupte(i)). În interiorul categoriei gramaticale a cazului, dezinența -ă determină sincretismul nominativ-acuzativ singular (fată, casă etc.), așa cum dezinența -e determină sincretismul genitiv-dativ (unei case, fete etc.). Acuzativul, apoi, adună sub aceeași dezinență sensuri funcțional-sintactice diferite: obiectual, agent, instrumental, locativ, temporal, sociativ etc. (Văd o fată, Merg cu o fată, Este iubit de o fată, Merge la școală etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de ‘nominativ’ (în opoziție cu dezinența -e pentru ‘genitiv-dativ’: lupte(i)). În interiorul categoriei gramaticale a cazului, dezinența -ă determină sincretismul nominativ-acuzativ singular (fată, casă etc.), așa cum dezinența -e determină sincretismul genitiv-dativ (unei case, fete etc.). Acuzativul, apoi, adună sub aceeași dezinență sensuri funcțional-sintactice diferite: obiectual, agent, instrumental, locativ, temporal, sociativ etc. (Văd o fată, Merg cu o fată, Este iubit de o fată, Merge la școală etc.). Morfeme liberetc "Morfeme libere" Morfemele libere caracterizează flexiunea analitică; sub aspect fonetic ele rămân
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Articolul posesiv-genitival7 anulează omonimia genitiv-dativ: (G) al casei, al unei case, al caselor, al unor case; al studentului, al unui student/(D) casei, unei case, caselor, unor case, unui student, studentului. c. Înscris în legea acordului, articolul exprimă, concomitent cu dezinența din structura substantivului sau (și) adjectivului, diferite sensuri gramaticale: gen, număr, caz: o studentă inteligentă/unei studente inteligente, niște studente inteligente. Dintre „adverbe”, au întotdeauna funcție morfologică morfemul superlativului: foarte, morfemele complexe cel mai, mai puțin, foarte puțin (morfeme constituite
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt morfeme discontinue; dintre elementele din care este alcătuit semnificantul lor, unul precede morfemul lexical, celălalt îl urmează, de obicei, ca morfem conjunct; morfemul de conjunctiv este un morfem complex discontinuu, format din conjuncția morfematică să, care precede verbul și dezinența -e sau -ă, expresie a persoanei a III-a, care urmează rădăcinii: să cânt-e. Făcând parte din structura morfemului complex să...e, dezinența e (ă) poate exprima singură, prin lipsa constituentului morfematic să, sensul de conjunctiv prezent, în sincretism cu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfemul de conjunctiv este un morfem complex discontinuu, format din conjuncția morfematică să, care precede verbul și dezinența -e sau -ă, expresie a persoanei a III-a, care urmează rădăcinii: să cânt-e. Făcând parte din structura morfemului complex să...e, dezinența e (ă) poate exprima singură, prin lipsa constituentului morfematic să, sensul de conjunctiv prezent, în sincretism cu sensul de persoana a III-a: „Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l.../ Ce-o să aibă din acestea pentru el bătrânul dascăl?” (M. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sergentul zece.” (V. Alecsandri). În afara mijloacelor de natură morfologică, sensurile gramaticale se exprimă și prin mijloace fonetico-prozodice (morfeme suprasegmentale) și sintactice: topica și modalizatorii (verbe semiauxiliare și adverbe de modalitate). Dintre morfemele suprasegmentale, intonația exprimă cazul vocativ, redundant, concomitent cu dezinența specifică: „Să cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita?” (M.Eminescu, I, p. 127) sau anulând omonimia cu nominativ-acuzativul: „Din valurile vremii, iubita mea, răsai.” (Ibidem, p. 213) În flexiunea verbală, intonația caracterizează modul imperativ, anulând omonimia
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în clasa arhigenului. Apartenența substantivelor la cele trei genuri se manifestă în planul expresiei printr-o serie de deosebiri fonetice, morfologice și sintactice. La nivel fonetic, deosebirile sunt relative. Terminația de la singular (echivalentă numai la unele serii de substantive cu dezinența de număr) distinge mai ales substantivele feminine; sunt, în general, specifice substantivelor feminine terminațiile -ă (casă, fată, libelulă, masă), -ea (perdea, stea), -ià (nuia, raia), -à (basma, mușama), -a (substantive proprii: Maria, România). Fac excepție câteva substantive care, deși au
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neutru substantivele care prezintă combinațiile: sg.: un templ-u tablo-u sigili-u scaun-Ø colț-Ø pl.: niște templ-e tablo-uri sigili-i scaun-e colț-uri un num-e lucr-u condei-Ø ou-Ø seminar-Ø niște num-e lucr-uri condei-e ou-ă seminari-i Masculinele se disting de neutre la nivelul dezinențelor de număr; substantivele masculine variabile după număr au toate la plural dezinența -i, vocalic (codr-i) sau ultrascurt (iepuri), indiferent de dezinența de singular. Neutrelor care au dezinența -i la plural le corespunde o altă dezinență de singular: u vocalic, înscris
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pl.: niște templ-e tablo-uri sigili-i scaun-e colț-uri un num-e lucr-u condei-Ø ou-Ø seminar-Ø niște num-e lucr-uri condei-e ou-ă seminari-i Masculinele se disting de neutre la nivelul dezinențelor de număr; substantivele masculine variabile după număr au toate la plural dezinența -i, vocalic (codr-i) sau ultrascurt (iepuri), indiferent de dezinența de singular. Neutrelor care au dezinența -i la plural le corespunde o altă dezinență de singular: u vocalic, înscris într-un diftong ascendent cu semivocala i: sigiliu-sigilii, consiliu-consilii; dezinența substantivelor masculine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un num-e lucr-u condei-Ø ou-Ø seminar-Ø niște num-e lucr-uri condei-e ou-ă seminari-i Masculinele se disting de neutre la nivelul dezinențelor de număr; substantivele masculine variabile după număr au toate la plural dezinența -i, vocalic (codr-i) sau ultrascurt (iepuri), indiferent de dezinența de singular. Neutrelor care au dezinența -i la plural le corespunde o altă dezinență de singular: u vocalic, înscris într-un diftong ascendent cu semivocala i: sigiliu-sigilii, consiliu-consilii; dezinența substantivelor masculine este -u (semivocalic), înscrisă într-un diftong descendent: erou-eroi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
niște num-e lucr-uri condei-e ou-ă seminari-i Masculinele se disting de neutre la nivelul dezinențelor de număr; substantivele masculine variabile după număr au toate la plural dezinența -i, vocalic (codr-i) sau ultrascurt (iepuri), indiferent de dezinența de singular. Neutrelor care au dezinența -i la plural le corespunde o altă dezinență de singular: u vocalic, înscris într-un diftong ascendent cu semivocala i: sigiliu-sigilii, consiliu-consilii; dezinența substantivelor masculine este -u (semivocalic), înscrisă într-un diftong descendent: erou-eroi. Neutrele mai prezintă două substantive cu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
disting de neutre la nivelul dezinențelor de număr; substantivele masculine variabile după număr au toate la plural dezinența -i, vocalic (codr-i) sau ultrascurt (iepuri), indiferent de dezinența de singular. Neutrelor care au dezinența -i la plural le corespunde o altă dezinență de singular: u vocalic, înscris într-un diftong ascendent cu semivocala i: sigiliu-sigilii, consiliu-consilii; dezinența substantivelor masculine este -u (semivocalic), înscrisă într-un diftong descendent: erou-eroi. Neutrele mai prezintă două substantive cu dezinența -i la plural - în opoziție cu -Ø
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la plural dezinența -i, vocalic (codr-i) sau ultrascurt (iepuri), indiferent de dezinența de singular. Neutrelor care au dezinența -i la plural le corespunde o altă dezinență de singular: u vocalic, înscris într-un diftong ascendent cu semivocala i: sigiliu-sigilii, consiliu-consilii; dezinența substantivelor masculine este -u (semivocalic), înscrisă într-un diftong descendent: erou-eroi. Neutrele mai prezintă două substantive cu dezinența -i la plural - în opoziție cu -Ø, la singular: salar-salarii, seminar-seminarii. Masculinul se distinge prin valoarea fonetică a morfemului de plural: i
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i la plural le corespunde o altă dezinență de singular: u vocalic, înscris într-un diftong ascendent cu semivocala i: sigiliu-sigilii, consiliu-consilii; dezinența substantivelor masculine este -u (semivocalic), înscrisă într-un diftong descendent: erou-eroi. Neutrele mai prezintă două substantive cu dezinența -i la plural - în opoziție cu -Ø, la singular: salar-salarii, seminar-seminarii. Masculinul se distinge prin valoarea fonetică a morfemului de plural: i ultrascurt, la masculine (student-studenți) față de i semivocalic, la neutre: seminar-seminarii. Deosebirea dintre substantivele feminine, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
valoarea fonetică a morfemului de plural: i ultrascurt, la masculine (student-studenți) față de i semivocalic, la neutre: seminar-seminarii. Deosebirea dintre substantivele feminine, pe de o parte, și substantivele masculine și neutre, pe de alta, se face, numai în parte, la nivelul dezinențelor de număr, cu o singură excepție, masculinul pașă-pașale; numai substantivele feminine prezintă la plural dezinența -le (zile, stele, cazmale). Numai substantivele feminine cunosc opozițiile -ă (singular)/-e (plural), -e/-Ø (femeie-femei), -e/-uri (vreme-vremuri), -ă/-uri: treabă-treburi). Și tot așa
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neutre: seminar-seminarii. Deosebirea dintre substantivele feminine, pe de o parte, și substantivele masculine și neutre, pe de alta, se face, numai în parte, la nivelul dezinențelor de număr, cu o singură excepție, masculinul pașă-pașale; numai substantivele feminine prezintă la plural dezinența -le (zile, stele, cazmale). Numai substantivele feminine cunosc opozițiile -ă (singular)/-e (plural), -e/-Ø (femeie-femei), -e/-uri (vreme-vremuri), -ă/-uri: treabă-treburi). Și tot așa, numai în parte, corelația de dezinențe singular-plural este specifică neutrului: dezinența -uri marchează genul neutru
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
excepție, masculinul pașă-pașale; numai substantivele feminine prezintă la plural dezinența -le (zile, stele, cazmale). Numai substantivele feminine cunosc opozițiile -ă (singular)/-e (plural), -e/-Ø (femeie-femei), -e/-uri (vreme-vremuri), -ă/-uri: treabă-treburi). Și tot așa, numai în parte, corelația de dezinențe singular-plural este specifică neutrului: dezinența -uri marchează genul neutru. Fac excepție substantivele cu dezinența -e sau -ă la singular, care sunt feminine. Corelațiile: -u (singular), -e (plural): templu-temple, -Ø/ -e (nivel/nivele), -Ø/-ă, (ou-ouă) sunt caracteristice substantivelor neutre. Când
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
feminine prezintă la plural dezinența -le (zile, stele, cazmale). Numai substantivele feminine cunosc opozițiile -ă (singular)/-e (plural), -e/-Ø (femeie-femei), -e/-uri (vreme-vremuri), -ă/-uri: treabă-treburi). Și tot așa, numai în parte, corelația de dezinențe singular-plural este specifică neutrului: dezinența -uri marchează genul neutru. Fac excepție substantivele cu dezinența -e sau -ă la singular, care sunt feminine. Corelațiile: -u (singular), -e (plural): templu-temple, -Ø/ -e (nivel/nivele), -Ø/-ă, (ou-ouă) sunt caracteristice substantivelor neutre. Când dezinențele de număr nu asigură
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Numai substantivele feminine cunosc opozițiile -ă (singular)/-e (plural), -e/-Ø (femeie-femei), -e/-uri (vreme-vremuri), -ă/-uri: treabă-treburi). Și tot așa, numai în parte, corelația de dezinențe singular-plural este specifică neutrului: dezinența -uri marchează genul neutru. Fac excepție substantivele cu dezinența -e sau -ă la singular, care sunt feminine. Corelațiile: -u (singular), -e (plural): templu-temple, -Ø/ -e (nivel/nivele), -Ø/-ă, (ou-ouă) sunt caracteristice substantivelor neutre. Când dezinențele de număr nu asigură distincția de gen prin ele înseși, diferențierea se face
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular-plural este specifică neutrului: dezinența -uri marchează genul neutru. Fac excepție substantivele cu dezinența -e sau -ă la singular, care sunt feminine. Corelațiile: -u (singular), -e (plural): templu-temple, -Ø/ -e (nivel/nivele), -Ø/-ă, (ou-ouă) sunt caracteristice substantivelor neutre. Când dezinențele de număr nu asigură distincția de gen prin ele înseși, diferențierea se face la nivelul combinării dezinențelor de număr cu morfemul de determinare la singular: o/niște + e/i: feminin (o vulpe/niște vulpi) față de un/niște + e/i: masculin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la singular, care sunt feminine. Corelațiile: -u (singular), -e (plural): templu-temple, -Ø/ -e (nivel/nivele), -Ø/-ă, (ou-ouă) sunt caracteristice substantivelor neutre. Când dezinențele de număr nu asigură distincția de gen prin ele înseși, diferențierea se face la nivelul combinării dezinențelor de număr cu morfemul de determinare la singular: o/niște + e/i: feminin (o vulpe/niște vulpi) față de un/niște + e/i: masculin (un frate/niște frați), o/niște + ă/i - feminin (o bancă/niște bănci) față de un/niște + ă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Iar, cum la adjectiv opoziția de gen, limitată la doi termeni (masculin/feminin) este, în general, regulată, ea devine o marcă a apartenenței la o anumită clasă de gen a substantivului. În flexiunea adjectivului demonstrativ de apropiere antepus substantivului regent, dezinențele specifice de gen-număr sunt: -Ø/-i, pentru masculin: acest-Ø student/aceșt-i studenți, și -ă/-e pentru feminin: aceast-ă studentă/acest-e studente. Aceleași opoziții dezinențiale caracterizează și flexiunea adjectivelor calificative variabile după gen: student inteligent-Ø/studenți inteligenț-i (masculin), studentă inteligent-ă/studente
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]