135 matches
-
ochi doar... Să vadă!... Gaze, petrol...Tot ce a fost Resursă-n astă țară, Înstrăinat-ați pe nimic.... Guverne de ocară....! Cad codri noștri seculari Sub drujbe " habsburgiene ", Se zvârcolesc moșii-n mormânt, Muntele nostru geme!... Pământ arabil la străini, Dezmoștenită glie... Golgota satului român, Iar el, țăranul... Știe!... Învățământu-i " neșcolit ", Jumate trec cu " bacul "... Dascălii noștri-s prost plătiți Ni se golește " lacul "... Cultura a ajuns un moft... Parale cu toptanul, Pe incultură și netoți E votul, suveranul...! De presă
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
ține spatele lui Eminescu la Timpul, Eminescu îl atacă și pe acesta: "Teamă ne e dar și astăzi că asemenea o samă de advocați buni, cu darul vorbirii vor tranșa și chestiunea arzătoare a evreilor, care poate deveni chestiunea completei dezmoșteniți a poporului românesc". Maiorescu își nota prompt în Jurnal: "Grea epoca Eminescu... Articol al lui în chestiunea evreiască în contra mea". Afacerea Warszawsky"din epocă, dezvăluită și combătută de Mihai Eminescu în Timpul a constat în aprovizionarea trupelor ruse angajate în războiul
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
fie decât o ierarhie a muncii. Dar să ne-nțelegem: prin muncă și merit. Nu prin esploatarea muncii altora, nu prin speculă, nu prin șarlatanerie politică, nu prin tripotaj și joc de bursă. Când luăm însă la rând așa numiții dezmoșteniți ai partidului roșu cari au devenit milionari, nu vom afla unul singur care să se fi îmbogățit prin muncă. Ce-a muncit, ce-a produs Carada pentru a fi milionar? Nimic, a fost copil de casă al d-lui C.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a devenit din partea unei societăți de esploatare obiectul unei spoliațiuni continue și acești oameni nu urcă scările ierarhiei sociale prin muncă și merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, câștigate prin alegeri, prin frustrarea statului cu sume însemnate. Acești dezmoșteniți, departe de - a - și câștiga o moștenire proprie pe pământ pe singura cale a muncii onorabile, fură moștenirea altora, alterează mersul natural al societății, se substituie prin vicleșug și apucături meritului adevărat și muncii adevărate, sunt o reeditare în formă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
etimologic, binevestitorul care vine să vă anunțe: în seara asta fiți pregătiți, judecata de apoi trebuie să vă găsească trezi. Răspîndirea zvonurilor de această natură vine de la sine, e ca o dîră de cenușă, mai ales pentru cercurile sărmane, de dezmoșteniți, țărani înfometați sau exploatați la sînge (gîndiți-vă la mișcarea Canudos din nord-estul Braziliei, la începutul secolului, și la toate iluminările mesianice ale actualei lumi a treia). Transformarea morții în viață, dacă avem aici o funcție religioasă, este o propunere de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
apoi lesbiene, voyeuriste și partide de sex în grup prin camere sordide de hotel, milițieni agresivi și „topiți” în recitaluri de cruzime, copii care își surprind mama încuiată în casă cu meditatorul și tatăl în tandrețe cu servitoarea, defilări de „dezmoșteniți ai soartei”, cluburi de box de la mahala, unde sângele face legea, angajarea la Porcărie sau la demolarea Așezămintelor Brâncovenești, plus afluirea finală a tuturor întru dezagregarea Bucureștilor, totul punctat cu mătuși cirozate, ziariști cu statut de nași mafiotici, maidane etc.
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
dialectică a compensațiilor interioare, la care participă deopotrivă sarcasmul amar și lucid, iluzia și mirajul idealului, etosul unei înfruntări sisifice a destinului și laitmotivul speranței. Egocentrismul, egolatria sunt corolare ale ideii romantice de damnare, dar în acest mit al poetului - dezmoștenit al sorții - se întrevede, dincolo de complexul frustrării, sentimentul unei incompatibilități definitive între aspirațiile geniului și obtuzitatea, trivialitatea lumii: „Poetul trebuie să fie îngerul-om”. Ceea ce le reproșează el contemporanilor este insensibilitatea la valorile superioare ale spiritului; ostilitatea și ingratitudinea împing
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
națiuni și aproape că și conduc orașe” (Chandler, 1980, p. 19). Într-o astfel de lume, indivizii de calibru mic, de teapa lui Harry Jones, Joe Brody, Carol Lundgren sau Agnes Lozelle, n-au nici o șansă. Fără a fi niște „dezmoșteniți” ai soartei - critica socială nu intră între prioritățile lui Chandler -, ei sunt autorii și interpreții partiturii infracționale prin excelență. Deși nu-i lipsește imaginația, Marlowe nu posedă prea multe arme pentru a se apăra de această lume. Tăcerile lui, jocul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de cel de anormalitate în psihiatrie, demers extrem de complex și în aceeași măsură anevoios. Conceptul de tulburare mentală, în chiar spațiul nostru de viață, are propria lui istorie, propriul lui curs, ajungând să se transforme dintr-o boală rezervată unor dezmoșteniți ai sorții („prostul satului”), sau dintr-o boală antamată doar celor cu timp de „huzur și răsfățuri” (boală boierească), într-o boală endemică a zilelor noastre, întreaga societate contemporană fiind, potrivit lui G. Deleuze și F. Guattari, un câmp al deconstrucției
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
distanță, că oamenii acelei nopți erau din vârful piramidei sociale. Era însă o greșeală să judeci lucrurile astfel, decât dacă omiteai că acum, imediat după război, se ștersese ceva din încrederea, strălucirea celor de sus, mai ales a celor recent dezmoșteniți, și că printr-o reversiune a timpului istoric, încă în fașă, cei din clasele despre care nu se știa prea mare lucru, aflate în anonimat, cu oarecare veleități nesperate, încercau, fără vocație la istorie, ieșirea la suprafață în locul celor exheredați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
au vărsat ani de zile în lume, la radio, prin presă și în cărțîi dovedind prin efectele care au avut Ioc forța teribilă a cuyînțuIuL Rărriîne un miracol că scriitorii nu au apărut cu toții în acest secol ca niște triști dezmoșteniți, așa cum mulți dintre ei au ajuns adevărați martiri, pierind în lagărele de concentrare sau în fața plutoanelor de execuție. Arta lor n-a rămas însă neatinsă. Prestigiul cuvântului s-a clătinat și generațiile actuale au de luptat cu restabilirea acestuia în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
anatomic cu sarcasm și ranchiună religiozitatea profundă, orgiastică a acelei lente dăruiri de sine, săptămână de săptămână, lună de lună, Întru ritul carnavalului. Tot atât de tribal și vrăjitoresc, zicea ea cu ură revoluționară, ca și riturile fotbalistice, unde-i vezi pe dezmoșteniți cheltuindu-și energia combativă și sentimentul revoltei, pentru a practica descântece și făcături și a obține de la zeii unei lumi, oricare ar fi ea, moartea fundașului advers, uitând de puterea dominantă, care-i voia extatici și entuziaști, condamnați la irealitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
gesturi de manechin și vorba pedantă, prin persoana iu: însăși era un obstacol acelor aspirații. Era mizeria omului cu 145 sine, pe care o cunoaște și n-o recunoaște. Toate celelalte caturi ale conștiinței lucrau însă pentru reabilitarea acelui scump dezmoștenit. Lina era deci ele vină și mica lui ură, hrănită de revendicări pasionale, creștea. Vrea despăgubiri. Ba bine că nu, era să fie a lui casa! Totuși, la suprafață, cuviința, solemnitatea, masca aderentă a tuturor virtuților nu putea părăsi pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și sfiicioasă cum părea Mika-Le să fi comis faptele ce se spuneau despre ea, era lucru ce se înregistra cu regret și nu putea convinge deplin buna lui credință. O primise milostiv și se pregătea s-o ocrotească. O credea dezmoștenită: ochii ei mirați, părul arăpesc, păpușa de lemn a trupului nu puteau încape în gustul lui onest. Ii făcea plăcere că Elena e frumoasă 214 prin diferență și era mândru că e soțul surorei celei regale. Către Mika-Le se simțea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
a celui din Vietnam, luna mai 1968 și luna decembrie 1995: Parisul a cunoscut un număr impresionant de zbateri și revolte. Oraș al puterii și luxului, capitala este de asemenea un loc de acumulare a sărăciei. Sosirea masivă a țăranilor dezmoșteniți s-a aflat la originea cartierelor invadate de o mizerie cruntă, precum Goutte d'Or sau Saint-Victor, care au furnizat trupele insurecționale ale baricadelor. În această perioadă, în care orașul creștea atît de repede încît devenea imposibil de controlat, nu
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
pregătesc și anunță mesiile de mîine: supraoameni”. Textul exprimă - „în oglindă” - sensibilitatea estetico-ideologică a comentatorului, opțiunea sa pentru apropierea prozei de poezia lirică, refuzul „anecdoticului” tradițional, gustul decadent pentru „geniul melancolic” al modernității, sensibilitatea social(ist)ă pentru marginali și dezmoșteniți: „Vagabonzii și cerșetorii defilează, desenați cu o nemaipomenită îndrăzneală și poetizați, în decorul cel mai încîntător; cum zice Vogue: realism liric. Nenorocul, mizeria, lenea, vițiul, alcoolul, totul contribuie la sporirea mulțimei mizerabile și anonime, din care scriitorul își alege pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care cu drept cuvânt a ordonat respectarea duminecilor și sărbătorilor din partea comercianților, ar trebui să ordone aceeași respectare din partea fabricelor. Să nu uităm că trăim într-un stat creștin, că numai chinezul n-are sărbători, pe când religia creștină, a celor "dezmoșteniți ", li asigură și acestora partea lor de bucurie în lume. O altă cestiune, care privește numai administrația orașului nostru, este că lucrătoarele, pornind noaptea de la fabrică pe șoseaua din valea Bahluiului, sunt espuse obrăzniciei stâlpilor de cafenele, cari tocmai în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
patru ani. Acesta e momentul politic care ne surprinde la trecerea de la un veac la altul. Nu cred că vom ieși din impas cu forțele proprii. Se întâmplă totuși să nu fim singuri pe lume și chiar dacă suntem o comunitate dezmoștenită, o provincie adjudecată mai ales de tenebrele Răsăritului, nu înseamnă că partea civilizată a umanității a uitat de noi. Speranța reală pe care o putem nutri în secolul următor este ca Occidentul să se implice din ce în ce mai convingător în „zona” noastră
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ce l suferă de atâtea secolele femeile, mamele noastre, din pricina unor absurde și ridicole prejudecăți ale unor timpuri barbare. Datoria unui tineret cult este de a lupta din toa te puterile pentru dobândirea drepturilor și emanciparea economică a femeilor, această dezmoștenită jumătate a omenirii. Femeia română speră mult în tineretul cult și emancipat de prejudecățile timpului.” Cele de mai sus publicate în Paloda din 10 septembrie făceau referiri și la faptul că scrisoarea pr imit ă a fost zgomotos și entuziast
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
desuet și sterp. Avu o pornire instinctivă de a trânti la pământ acea placardă, sau poate nu a vrut aceasta, cine știe, dar cu mișcări sigure de un calm desăvârșit o îndreptă și puse un pietroi mare la baza stâlpului dezmoștenit. Își roti ochii în jur și se înfioră ca de un val de frig. Pământul coborâse de acolo de sus din dreptul orizontului, formând trepte bizare, sălbatice cu margini glben-lutoase, aici prăbușinduse în adânc, colo ridicându-se ca împins de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de orgolios, dar uneori, chiar adesea, când mă aplec asupra mea, îmi vine să vomit” (I, 141) notează Cioran. În totul, disprețuiește orgoliul care îi stârnește dezgustul de sine. Există, însă, și excepții: „Nu suport orgoliul decât la damnați, la dezmoșteniți, la infirmi” (idem). Să se considere oare el însuși un damnat, un dezmoștenit, un infirm? Oricum, orgoliul său e al unui sceptic, însoțit, deci, de retractările de rigoare. Deși, în cazul său, nu poate să nu asocieze orgoliului mistificarea: „Murind
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să vomit” (I, 141) notează Cioran. În totul, disprețuiește orgoliul care îi stârnește dezgustul de sine. Există, însă, și excepții: „Nu suport orgoliul decât la damnați, la dezmoșteniți, la infirmi” (idem). Să se considere oare el însuși un damnat, un dezmoștenit, un infirm? Oricum, orgoliul său e al unui sceptic, însoțit, deci, de retractările de rigoare. Deși, în cazul său, nu poate să nu asocieze orgoliului mistificarea: „Murind, mi-ar plăcea să spun: «N-am făcut tot ce-aș fi putut
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
M-am născut într-o țară unde principala activitate a fiecăruia e să regrete. Cu siguranță, străbunii mei nu trăiau cu privirile ațintite spre viitor. Dar nu sunt eu cel care să-i condamn pentru asta. Un neam elegiac, sceptic, dezmoștenit” (II, 53). Cioran însuși trăiește cu sentimentul „zădărniciei oricărui gest” (II, 52). În alt loc, își situează identitatea sub semnul fatal al țării sale. Iată: „Am moștenit de la țara mea nihilismul funciar Ă trăsătura ei fundamentală, singura ei originalitate. Zădărnicie
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Se înfruntă două lumi. Potter, stăpînul orașului, simbolizează puterea banilor. George Bailey, singurul cetățean care îi rezistă lui Potter, singurul care prin societatea sa imobiliară îi contracarează planurile, reprezintă imperativul solidarității: pentru el este imposibil să nu-i ajute pe dezmoșteniți. Pentru aceștia este imposibil să nu încerce să-l salveze pe Bailey. Imposibilul lor este fructul muncii, recompensa curajului lui George Bailey. Spontaneitatea și forța acestui imposibil dau măsura puterii de care se bucură eroul nostru. Puterea noastră nu rezidă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
al XVIII-lea? Europa e mințită că țăranul român a fost eliberat; pe hârtie, e posibil; în fapt, contestăm acest lucru și vom aduce dovezi, căci vom mai avea ocazia de a reveni de mai multe ori asupra acestei clase dezmoștenite care ne trezește interesul prin calitățile sale native și prin noblețea peceții romane a cărei amprentă mai este încă păstrată de trăsăturile sale ofilite. Israeliții sunt aici ceea ce sunt și în Polonia, Germania și Alsacia. În sfârșit, pe ultimele trepte
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]