82 matches
-
cetățenii liberi în toate celea, oamenii cari aveau cea mai multă posibilitate de-a vorbi și a se purta cum doreau. Sigur e că siluirea deșteaptă o rezistență înzecită și că trezirea naționalităților datează din momentul încercării de-a le deznaționaliza. Fără o schimbare de sistem în privirea aceasta monarhia vecină va fi teatrul unei zădarnice risipe de puteri. Guvernele nu vor ajunge la scopul lor, iar naționalitățile vor fi împiedecate în dezvoltarea lor naturală în detrimentul și al lor și al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
draconice torturi căreia nimeni nu-i poate rezista, inventată de un inchizitor al Spaniei: împungerea cu acul în unul și același punct. Blesăm pe unguri. Prin ce-i blesăm noi pe unguri? Zilnic se fac încercări peste Carpați de-a deznaționaliza două milioane și jumătate de români, un element tot atât de cult sau tot atât de incult ca și ungurii, organele demagogiei ungurești nu se sfiesc a-i amenința cu spânzurătorile și cu alte delicii, și toate acestea pătrund la noi, prin presă; uneori demagogia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fiul neutrului * 370 {EminescuOpXIII 371} Brahm, n-ar fi decât Abraham și în consecuență de-al nostru și Napoleon I al franțuzilor ar fi iudeu. Horatius Fleckeles. ["DACA MAGHIARII... "] 2264 Daca maghiarii, atunci când erau mari și tari, n-au putut deznaționaliza pe nimenea, cu atât mai puțin vor putea-o astăzi, când sunt sub o dominațiune de nu străină, desigur însă grozav de neutrală, și care nu poate să-i încurajeze la persecuțiunea naționalităților decât în detrimentul lor. Căci ori[ce] persecuțiune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de perfecționare, pe când pentru tineri, programele sunt de formare sau calificare; 6. în sfârșit, odată cu extinderea migrației internaționale, universitățile pot oferi programe de formare pentru tineri și adulți străini, nu doar pentru cei din propria țară. În general, universitățile se deznaționalizează și devin tot mai internaționale. Impactul cel mai puternic al scăderii demografice este dublu. Pe de o parte, remarcăm necesitatea de a extinde programele de instruire și pentru adulți, ceea ce are implicații asupra modului de elaborare a curriculumului și de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
publicat la 26 februarie 1898 în cuprinsul căruia afirma că "sunt români în alte țări mai depărtate, înconjurați de alte neamuri, peste care nu vom putea trece spre a le întinde mâna, așa că, mai curând, sau mai târziu, se vor deznaționaliza. Aceștia sunt românii din Epir și Macedonia"2229. Autorul arăta că, în opinia sa, "chestiunea Orientului e încă departe de a fi rezolvată și (...) dacă astăzi românilor din partea locului li se recunoaște naționalitatea și li se permite să-și cultive
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
materia aceasta! Înainte nu țineau la naționalitatea lor, pentru că nu prea aveau la ce ținea. Toată lumea lega de numele german epitetul nu prea măgulitor de "Holzkopf". Azi lucrul se schimbă. Azi îi veți vedea tot așa de tenaci, greu de deznaționalizat, mândri de numele lor cum sânt francezii. Iată urmele ce întîmplările istorice lasă în viața psihică a popoarălor! Dacă e vo fericire pentru care vă invidiez într-adevăr apoi e aceea ca puteți găsi în ocupațiuni literare mulțămirea aceea pe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
nu țineau la naționalitatea lor, pentru că nu prea aveau la ce ținea. Toată lumea leagă de numele german epitetul așa de puțin măgulitor de: Holzkopf. Azi se schimbă. Azi îi veți vedea tot așa de tenaci ș-așa de greu de deznaționalizat ca și francezii. Iată efectul întîmplărilor istorice asupra sufletului omenesc. Una le lipsește germanilor. O parte din soartea lumei e azi în mînile lor - veți vedea ce vor face, fiți încredințat însă că nu vor face pentru lume nimic și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
duce al românilor”. Ducatul, care avea drapel și stemă proprii, era condus de o dietă. În 1875 a fost înființată Universitatea din Cernăuți. În provincie a fost încurajată venirea mai multor etnii: evrei, germani, lipoveni, maghiari, ucraineni, pentru a-i deznaționaliza pe români. În 1918, după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, s-a constituit Consiliul Național al B., care a votat Unirea cu Patria Mamă în martie (vezi primul război mondial, Conferința de Pace de la Versailles, 1919-1920, România Mare). În timpul celui de al doilea
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
jucat de Bizanț în creștinarea noastră, ci și a reflexului de autoapărare în fața tendințelor de asimilare din partea unor puteri romano catolice (Ungaria, Austria și chiar Polonia). Să nu cădem în păcatul a gândi că romano catolicismul este o confesiune care deznaționalizează prin ea însăși, ci reticența noastră s-a datorat preocupării unor puteri opresoare de a se folosi de factorul religios ca instrument politic. Între zidurile cetății Pe tărâmuri scufundate în adâncul codrilor sau ridicate pe înălțimea munților, s-a întins
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fără să se gândească de fapt la sine însuși, la propriile rădăcini. Iar neputința de a se rupe de obârșii e neputința de a se rupe de sine. Și asta chiar dacă ideea stoicilor revine, la rându-i. Își spune: „Mă deznaționalizez din ce în ce mai mult. Cum am putut să mă închin atâta originilor mele? Nu aparțin lumii; cum aș putea aparține unei patrii?” (III, 88). Dacă ar fi mers cu raționamentul mai departe, Cioran ar fi trebui să spună: Cum să-mi aparțin
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu lumea musulmană. Mă întreb cum vor arăta el și valorile sale după actualul conflict, ce se anunță la fel de lung și cel puțin la fel de complicat? Huntington evidențiază clivajele ce se adîncesc în interiorul societății americane, faptul că elitele sale s-au deznaționalizat și nu mai reprezintă America profundă, în vreme ce religiozitatea, patriotismul și atașamentul față de tradiții, mîndria de a fi american, rămîn mai curînd apanajul claselor defavorizate. America este condusă de un mic grup de oameni, care au confiscat puterea în scopul dominării
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
romani. Politica Romei în vreme de suprapopulații: răzbel și colonizație. Elementele de colonizare din clasa a patra - care pot servi de contingent ideilor comuniste. Creștinii din imperiu persecutați pentru că profesau teorii comuniste. Probabila colonizare a Daciei cu creștini. Limba romană deznaționalizează pentru că e singurul element unitar între elemente foarte diferite. Cugetări sintetice asupra istoriei romanilor. [MUNTELE ÎN ISTORIA ROMÎNILOR] 2275B Este muntele tată al râurilor și al poporului românesc. Aceasta e cumpăna lui, cântarul lui, cu care-și cântărește patimile și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
stadiu de evoluție apropiat de cel de astăzi” (p. 244). Fantoma românei comune atrage după sine comunitatea geografică a străromânilor: „Ei erau supraviețuitorii acelor romani din sud-estul european care nu pieriseră în războaiele cu barbarii năvălitori și nu s-au deznaționalizat în masele popoarelor așezate în aceste regiuni”, iar existența lor trebuia localizată: „Patria lor primitivă - până la proba contrară - trebuie căutată pe amândouă malurile Dunării și a afluenților ei, între Marea Adriatică și Marea Neagră, pe unde populația de limbă latină forma o
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
De aceea revenim la ideea noastră emisă de a se consulta populația și de a vedea sub ce condiții voiește să se țină de statul român. Să fie o învoială, nu o cucerire. Departe de a {EminescuOpX 132} voi să deznaționalizăm deosebitele elemente de acolo, noi sîntem din contra, de părere că școala elementară trebuie să fie confesională și că în ea turcii să învețe turcește, tătarii tătărește; căci aceasta e singura cale pe care pot înainta. Să nu repetăm noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și, fie prin căsătorii, cei mai mulți și-au pierdut originea străină. Același lucru s-a întîmplat c-un număr de bulgari, ruși etc. pe cari raporturile de vecinătate i-au făcut să, se stabilească la noi în țară, unde s-au deznaționalizat încă mult mai repede decât grecii. Aceasta este faptul pe care îl ia de bază "Timpul" în expunerea teoriei sale, fapt ce-l vedem, în alte împregiurări și condițiuni, reprodus la toate popoarele. În alte împrejurări și condițiuni, da; nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
speculanți de-a se feri de Stalele Unite. Ele nu dau subsistență decât emigrantului producător, țăranului, meseriașului. Omul fără meserie piere acolo. Am cunoscut evrei cari au emigrat din Austria în America, iar de acolo au venit în... România. Nu deznaționalizați trebuiesc evreii, căci foarte puțin ne pasă daca o întreagă rasă consumatoare și improductivă va vorbi sau nu românește; ci siliți, prin o strictă organizare economică, la muncă, la muncă musculară, la producțiune. Atunci se vor deznaționaliza de sine sau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în... România. Nu deznaționalizați trebuiesc evreii, căci foarte puțin ne pasă daca o întreagă rasă consumatoare și improductivă va vorbi sau nu românește; ci siliți, prin o strictă organizare economică, la muncă, la muncă musculară, la producțiune. Atunci se vor deznaționaliza de sine sau vor emigra, iar până atunci cată să fie înlăturați absolut de la esploatarea claselor muncitoare, de la traficul viciilor și slăbiciunilor. La muncă Caradalele, Costineștii și Mihăleștii, dar la muncă și evreii. Iată punctul important al discuției. Trebuie să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
treburile interne ale României și constituiau o lovire a autonomiei noastre” . Potrivit lui Kogălniceanu, spunea cenzorul, românii nu erau antisemiți, doar că atunci „s-au speriat de năvălirea bagabondagiului străin ce ne inundă, bagabondagiul jidănesc din Galiția și Podolia care a deznaționalizat Bucovina, a inundat orașele Moldovei” . Cenzorul era de acord până și cu opinia lui Kogălniceanu conform căreia „chestiunea evreiască nu este nici o problemă politică, nici religioasă, ci o problemă socială deosebit de acută, legată de pericolul pătrunderii și În sate a
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
mai mare decât cel reieșit din listele consultate, unele categorii, cum ar fi servitorii sau vagabonzii, nefiind Înregistrate. Peste tot are impresia că aude vorbindu-se ungurește, chiar și În București. Totodată, foarte mare i se pare și numărul maghiarilor deznaționalizați din Țara Românească. Într-un capitol de sinteză, din final, călătorul maghiar prezintă principalele zone din Transilvania și Ungaria care au alimentat această emigrație, precum și perioadele sale de desfășurare, Încercând să analizeze, pe larg, și cauzele acesteia. După Ürmösy, emigrarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prefacă pe românii din Macedonia și din Albania În greci; moscalii se silesc să prefacă pe românii din Basarabia. Teama aceasta de deznaționalizare era justificată și de faptul că În teritoriul Bucovinei dintre Prut și Nistru populația românească fusese masiv deznaționalizată pînă la sfîrșitul veacului al XIX-lea. Este motivul pentru care românii din afara granițelor statelor românești și-au considerat limba ca pe cel mai de seamă bun moștenit. Și nu mai dacoromânii. În 1901, Calendarul poporului bucovinean publica vestita Dimîndare
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
mărturie pentru apartenența etnică a celor care le-au purtat, chiar și cu modificări ca cele despre care am vorbit, iar purtătorii și-au pierdut limba, deznaționalizîndu-se. În vechiul spațiu al Bucovinei de la nord de Nistru populația românească a fost deznaționalizată de multă vreme, Încă din timpul cînd Bucovina era parte a Imperiului Habsburgic. Ilustrativă este situația localității Cernauca, considerată În prima jumătate a secolului al XIX-lea leagăn al românismului, prin activitatea vestitei familii a Hurmuzăcheștilor. În Dicționarul geografic al
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de Austria, În 1910, românii mai reprezentau doar 34,38% din populația Bucovinei, În timp ce ucrainenii ajunseseră la 38,38%. În regiunea dintre Prut și Nistru, pe care o are În vedere dl. Selejan, cea mai mare parte dintre români se deznaționalizaseră. Dar românii rămîneau parte constitutivă a poporului bucovinean. Situația este mult mai complicată astăzi, cînd teritoriul fostei Bucovine aparține, cu partea de sud, României și, cu partea de nord, Ucrainei. Ca atare prin sintagma Bucovina de nord se face trimitere
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
există Bucovina ca o entitate spirituală, În care se cuprind și ucraineni, dar și polonezi, și armeni, și germani, și țigani și... Și nu pot fi excluși de aici, În nici un chip, românii. Chiar din partea Bucovinei unde românii au fost deznaționalizați. Ei trăiesc În creațiile folclorice, așa cum aduce aminte de ei antroponimia din regiunea dintre Prut și Nistru. CREAȚIE ȘI NAȚIONALISM La sfîrșitul anului 2003 apărea la editura Bukrek din Cernăuți volumul de versuri al lui Arcadie Opaiț Salonul de reanimare
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Bucovina, în mazuri ori în boici [ruteni]“ <footnote Constantin Moraru, Cursul vieții mele. Memorii, Suceava, 1998, p.63. footnote> . Teama aceasta de deznaționalizare era justificată și de faptul că în teritoriul Bucovinei dintre Prut și Nistru populația românească fusese masiv deznaționalizată pînă la sfîrșitul veacului al XIX-lea. Este motivul pentru care românii din afara granițelor statelor românești și-au considerat limba ca pe cel mai de seamă bun moștenit. Și nu mai dacoromânii. În 1901, Calendarul poporului bucovinean publica vestita Dimîndare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mărturie pentru apartenența etnică a celor care le-au purtat, chiar și cu modificări ca cele despre care am vorbit, iar purtătorii și-au pierdut limba, deznaționalizîndu-se. În vechiul spațiu al Bucovinei de la nord de Nistru populația românească a fost deznaționalizată de multă vreme, încă din timpul cînd Bucovina era parte a Imperiului Habsburgic. Ilustrativă este situația localității Cernauca, considerată în prima jumătate a secolului al XIX-lea leagăn al românismului, prin activitatea vestitei familii a Hurmuzăcheștilor. În Dicționarul geografic al
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]