82 matches
-
de perfecționare, pe când pentru tineri, programele sunt de formare sau calificare; 6. în sfârșit, odată cu extinderea migrației internaționale, universitățile pot oferi programe de formare pentru tineri și adulți străini, nu doar pentru cei din propria țară. În general, universitățile se deznaționalizează și devin tot mai internaționale. Impactul cel mai puternic al scăderii demografice este dublu. Pe de o parte, remarcăm necesitatea de a extinde programele de instruire și pentru adulți, ceea ce are implicații asupra modului de elaborare a curriculumului și de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și, fie prin căsătorii, cei mai mulți și-au pierdut originea străină. Același lucru s-a întîmplat c-un număr de bulgari, ruși etc. pe cari raporturile de vecinătate i-au făcut să, se stabilească la noi în țară, unde s-au deznaționalizat încă mult mai repede decât grecii. Aceasta este faptul pe care îl ia de bază "Timpul" în expunerea teoriei sale, fapt ce-l vedem, în alte împregiurări și condițiuni, reprodus la toate popoarele. În alte împrejurări și condițiuni, da; nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
speculanți de-a se feri de Stalele Unite. Ele nu dau subsistență decât emigrantului producător, țăranului, meseriașului. Omul fără meserie piere acolo. Am cunoscut evrei cari au emigrat din Austria în America, iar de acolo au venit în... România. Nu deznaționalizați trebuiesc evreii, căci foarte puțin ne pasă daca o întreagă rasă consumatoare și improductivă va vorbi sau nu românește; ci siliți, prin o strictă organizare economică, la muncă, la muncă musculară, la producțiune. Atunci se vor deznaționaliza de sine sau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în... România. Nu deznaționalizați trebuiesc evreii, căci foarte puțin ne pasă daca o întreagă rasă consumatoare și improductivă va vorbi sau nu românește; ci siliți, prin o strictă organizare economică, la muncă, la muncă musculară, la producțiune. Atunci se vor deznaționaliza de sine sau vor emigra, iar până atunci cată să fie înlăturați absolut de la esploatarea claselor muncitoare, de la traficul viciilor și slăbiciunilor. La muncă Caradalele, Costineștii și Mihăleștii, dar la muncă și evreii. Iată punctul important al discuției. Trebuie să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
european. Se ignorează cu totul se vede că în orice creier omenesc predispunerile intelectuale sânt înmagazinate prin atavism și că acestor predispuneri nu le convine decât limba vorbită de părinți. Turcii erau mai simpli în procederea lor. Ei, pentru a deznaționaliza, tăiau la zeci de mii de oameni limba din gură, osîndindu-i să fie muți. Rezultatele au fost strălucite. "Găgăuții", cari sânt strănepoții acelor oameni, trec la toate națiunile din Orient drept indivizi escesiv de... cuminți. Toată lumea știe ce-nsemnează la noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cetățenii liberi în toate celea, oamenii cari aveau cea mai multă posibilitate de-a vorbi și a se purta cum doreau. Sigur e că siluirea deșteaptă o rezistență înzecită și că trezirea naționalităților datează din momentul încercării de-a le deznaționaliza. Fără o schimbare de sistem în privirea aceasta monarhia vecină va fi teatrul unei zădarnice risipe de puteri. Guvernele nu vor ajunge la scopul lor, iar naționalitățile vor fi împiedecate în dezvoltarea lor naturală în detrimentul și al lor și al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
draconice torturi căreia nimeni nu-i poate rezista, inventată de un inchizitor al Spaniei: împungerea cu acul în unul și același punct. Blesăm pe unguri. Prin ce-i blesăm noi pe unguri? Zilnic se fac încercări peste Carpați de-a deznaționaliza două milioane și jumătate de români, un element tot atât de cult sau tot atât de incult ca și ungurii, organele demagogiei ungurești nu se sfiesc a-i amenința cu spânzurătorile și cu alte delicii, și toate acestea pătrund la noi, prin presă; uneori demagogia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dunăreană" și pe care el îl vedea ca pe un mare pericol pentru poporul român, poetul mai este și astăzi etichetat. Ce ar fi ajuns România ca "Americă dunăreană", ne avertizează autorul, ne-o arată astăzi Basarabia, colonizată masiv (...) și deznaționalizată până la limită", ca să precizeze în continuare în consensul recentelor tendințe de globalizare și de pluriculturalism că "specificul civilizațiilor europene este altul (diferit de cel al SUA, n.n.), fiecare cu geniul său inconfundabil într-o admirabilă diversitate în unitatea europeană. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fără să se gândească de fapt la sine însuși, la propriile rădăcini. Iar neputința de a se rupe de obârșii e neputința de a se rupe de sine. Și asta chiar dacă ideea stoicilor revine, la rându-i. Își spune: „Mă deznaționalizez din ce în ce mai mult. Cum am putut să mă închin atâta originilor mele? Nu aparțin lumii; cum aș putea aparține unei patrii?” (III, 88). Dacă ar fi mers cu raționamentul mai departe, Cioran ar fi trebui să spună: Cum să-mi aparțin
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Bucovina, în mazuri ori în boici [ruteni]“ <footnote Constantin Moraru, Cursul vieții mele. Memorii, Suceava, 1998, p.63. footnote> . Teama aceasta de deznaționalizare era justificată și de faptul că în teritoriul Bucovinei dintre Prut și Nistru populația românească fusese masiv deznaționalizată pînă la sfîrșitul veacului al XIX-lea. Este motivul pentru care românii din afara granițelor statelor românești și-au considerat limba ca pe cel mai de seamă bun moștenit. Și nu mai dacoromânii. În 1901, Calendarul poporului bucovinean publica vestita Dimîndare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mărturie pentru apartenența etnică a celor care le-au purtat, chiar și cu modificări ca cele despre care am vorbit, iar purtătorii și-au pierdut limba, deznaționalizîndu-se. În vechiul spațiu al Bucovinei de la nord de Nistru populația românească a fost deznaționalizată de multă vreme, încă din timpul cînd Bucovina era parte a Imperiului Habsburgic. Ilustrativă este situația localității Cernauca, considerată în prima jumătate a secolului al XIX-lea leagăn al românismului, prin activitatea vestitei familii a Hurmuzăcheștilor. În Dicționarul geografic al
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în 1910, românii mai reprezentau doar 34,38% din populația Bucovinei, în timp ce ucrainenii ajunseseră la 38,38%. În regiunea dintre Prut și Nistru, pe care o are în vedere dl. Selejan, cea mai mare parte dintre români se deznaționalizaseră. Dar românii rămîneau parte constitutivă a poporului bucovinean. Situația este mult mai complicată astăzi, cînd teritoriul fostei Bucovine aparține, cu partea de sud, României și, cu partea de nord, Ucrainei. Ca atare prin sintagma Bucovina de nord se face trimitere
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
există Bucovina ca o entitate spirituală, în care se cuprind și ucraineni, dar și polonezi, și armeni, și germani, și țigani și... Și nu pot fi excluși de aici, în nici un chip, românii. Chiar din partea Bucovinei unde românii au fost deznaționalizați. Ei trăiesc în creațiile folclorice, așa cum aduce aminte de ei antroponimia din regiunea dintre Prut și Nistru <footnote Vezi Gheorghe C. Moldoveanu, op. cit., p. 137 urm. footnote> . CREAȚIE ȘI NAȚIONALISM <footnote Apărut în „Revista română“, 2006, nr. 2. footnote> La
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
prefacă pe românii din Macedonia și din Albania În greci; moscalii se silesc să prefacă pe românii din Basarabia. Teama aceasta de deznaționalizare era justificată și de faptul că În teritoriul Bucovinei dintre Prut și Nistru populația românească fusese masiv deznaționalizată pînă la sfîrșitul veacului al XIX-lea. Este motivul pentru care românii din afara granițelor statelor românești și-au considerat limba ca pe cel mai de seamă bun moștenit. Și nu mai dacoromânii. În 1901, Calendarul poporului bucovinean publica vestita Dimîndare
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
mărturie pentru apartenența etnică a celor care le-au purtat, chiar și cu modificări ca cele despre care am vorbit, iar purtătorii și-au pierdut limba, deznaționalizîndu-se. În vechiul spațiu al Bucovinei de la nord de Nistru populația românească a fost deznaționalizată de multă vreme, Încă din timpul cînd Bucovina era parte a Imperiului Habsburgic. Ilustrativă este situația localității Cernauca, considerată În prima jumătate a secolului al XIX-lea leagăn al românismului, prin activitatea vestitei familii a Hurmuzăcheștilor. În Dicționarul geografic al
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de Austria, În 1910, românii mai reprezentau doar 34,38% din populația Bucovinei, În timp ce ucrainenii ajunseseră la 38,38%. În regiunea dintre Prut și Nistru, pe care o are În vedere dl. Selejan, cea mai mare parte dintre români se deznaționalizaseră. Dar românii rămîneau parte constitutivă a poporului bucovinean. Situația este mult mai complicată astăzi, cînd teritoriul fostei Bucovine aparține, cu partea de sud, României și, cu partea de nord, Ucrainei. Ca atare prin sintagma Bucovina de nord se face trimitere
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
există Bucovina ca o entitate spirituală, În care se cuprind și ucraineni, dar și polonezi, și armeni, și germani, și țigani și... Și nu pot fi excluși de aici, În nici un chip, românii. Chiar din partea Bucovinei unde românii au fost deznaționalizați. Ei trăiesc În creațiile folclorice, așa cum aduce aminte de ei antroponimia din regiunea dintre Prut și Nistru. CREAȚIE ȘI NAȚIONALISM La sfîrșitul anului 2003 apărea la editura Bukrek din Cernăuți volumul de versuri al lui Arcadie Opaiț Salonul de reanimare
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cu lumea musulmană. Mă întreb cum vor arăta el și valorile sale după actualul conflict, ce se anunță la fel de lung și cel puțin la fel de complicat? Huntington evidențiază clivajele ce se adîncesc în interiorul societății americane, faptul că elitele sale s-au deznaționalizat și nu mai reprezintă America profundă, în vreme ce religiozitatea, patriotismul și atașamentul față de tradiții, mîndria de a fi american, rămîn mai curînd apanajul claselor defavorizate. America este condusă de un mic grup de oameni, care au confiscat puterea în scopul dominării
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
jucat de Bizanț în creștinarea noastră, ci și a reflexului de autoapărare în fața tendințelor de asimilare din partea unor puteri romano catolice (Ungaria, Austria și chiar Polonia). Să nu cădem în păcatul a gândi că romano catolicismul este o confesiune care deznaționalizează prin ea însăși, ci reticența noastră s-a datorat preocupării unor puteri opresoare de a se folosi de factorul religios ca instrument politic. Între zidurile cetății Pe tărâmuri scufundate în adâncul codrilor sau ridicate pe înălțimea munților, s-a întins
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
buna parte din școlile moldovenești se desființează dar În intervalul 1955 - 1957 se redeschid pentru puțină vreme. Prin trecerea la Învățământul general În limba ucraineană s-a intensificat procesul de deznaționalizare Încât astăzi generația tinerilor În mare parte s-a deznaționalizat. În aceste zone nu au ajuns niciodată ziare, cărți, reviste din Republica Moldova. Nu au existat programe radio sau TV nu s-au organizat grupuri artistice și nici colective care să viziteze Republica Moldovenească. Vizitând casa părintească din satul Martonoșca
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
duce al românilor”. Ducatul, care avea drapel și stemă proprii, era condus de o dietă. În 1875 a fost înființată Universitatea din Cernăuți. În provincie a fost încurajată venirea mai multor etnii: evrei, germani, lipoveni, maghiari, ucraineni, pentru a-i deznaționaliza pe români. În 1918, după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, s-a constituit Consiliul Național al B., care a votat Unirea cu Patria Mamă în martie (vezi primul război mondial, Conferința de Pace de la Versailles, 1919-1920, România Mare). În timpul celui de al doilea
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Vest), în Bulgaria (Cadrilater și linia sudică a Dunării), în Serbia (Banatul iugoslav, valea Timocului). În general, în decursul istoriei, teritoriul de limbă română a suferit importante restrîngeri, în unele zone ale lui, aflate sub ocupație străină, populația românească fiind deznaționalizată, deportată sau exterminată. Prin emigrare, comunități importante de români au ajuns în S.U.A., Canada, Australia, în unele dintre țările Americii de Sud și dintre țările vest-europene. Limba română are patru dielecte: dialectul dacoromân, pe baza căruia s-a creat limba română literară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
staționat, de aseme-nea, pe teritoriul vechii Dacii, rămînînd aici un timp sub dominația hunilor, pînă la jumătatea secolului al V-lea, după care a pleacat spre apus și a pătruns în Peninsula Italică, cuce-rind-o pentru un timp, dar s-a deznaționalizat treptat după ce alte triburi germanice, ale longobarzilor, au invadat nordul Italiei unde au întemeiat un stat puternic care s-a dezmembrat spre sfîrșitul secolului al VIII-lea (de la ei este numele provinciei italiene Lombardia), cînd francii, sub conducerea lui Carol
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să specifice, de exemplu, de ce românii ar fi fost mai puțin norocoși dacă ar fi fost deosebiți prin cult de invadatorii de la nord, de la est și de la sud, care au exploatat deseori ideea aceleiași credințe pentru a-i supune și deznaționaliza 116. De aceea, ca în oricare altă împrejurare, adevărul nu poate rezulta dintr-o simplă enunțare a unei fraze, ci numai dintr-o deplină argumentare. Se poate constata, prin urmare, că în vreme ce în Vest biserica se preocupă de înălțarea (prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
treburile interne ale României și constituiau o lovire a autonomiei noastre” . Potrivit lui Kogălniceanu, spunea cenzorul, românii nu erau antisemiți, doar că atunci „s-au speriat de năvălirea bagabondagiului străin ce ne inundă, bagabondagiul jidănesc din Galiția și Podolia care a deznaționalizat Bucovina, a inundat orașele Moldovei” . Cenzorul era de acord până și cu opinia lui Kogălniceanu conform căreia „chestiunea evreiască nu este nici o problemă politică, nici religioasă, ci o problemă socială deosebit de acută, legată de pericolul pătrunderii și În sate a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]